1,143 matches
-
Policiori, Cislău, Vălenii de Munte, Câmpina, Pucioasa etc.) se află între dealuri, având mărimi diferite. Ele adăpostesc sate mari și orașe, iar ocupațiile locuitorilor sunt diversificate. Dealurile cu înălțimi de la 300 m la 1000 m au pe versanți fânețe, livezi, pâlcuri de pădure, sonde de petrol etc. În Subcarpații de Curbură sunt cunoscute două fenomene naturale: vulcanii noroioși de la Berca - Pâclele - Arbănași și focurile vii DE REȚINUT Subcarpații s-au format prin cutare (încrețire). sunt formați din dealuri și depresiuni. din
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
la poalele sudice ale Munților Mehedinți. Este alcătuit, ca și Munții Mehedinți, din roci cristaline și calcare. Are înălțimi cuprinse între 400 și 500 m și doar în câteva vârfuri (cornete) depășește 600 m. Interfluviile sunt largi, netede, acoperite cu pâlcuri de pădure de gorun sau de livezi și pășuni, iar văile sunt înguste. În calcare s-au dezvoltat peșteri (Topolnița). Climatul submediteranean a favorizat DE REȚINUT Podișul Getic: este alcătuit din gresii, marne și argile, acoperite de un strat de
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de la 250 - 300 m (lângă munți) la 150 - 200 m (deasupra câmpiei). Râurile și-au creat văi largi cu terase care se pierd treptat în câmpie. Imaginea de ansamblu a regiunii este aceea a unei asocieri de dealuri netede având pâlcuri de pădure, pășuni și livezi, cu văi care se lărgesc tot mai mult către vest. Predomină suprafețele cultivate cu cereale și așezările mari. Regiunea este străbătută de drumuri ce vin din Transilvania spre orașele din Câmpia de Vest. b. Diviziuni
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cereale, cartofi, sfeclă de zahăr. În satele de lângă munte locuitorii se ocupă cu creșterea animalelor. Podișul Someșan. Se află în nord și nord-vest. Este format din interfluvii netede, slab înclinate, cu altitudini de 500 - 600 m, pe care se află pâlcuri de pădure. În această zonă se exploatează cărbuni, piatră pentru construcții, sare. Cultura cerealelor, pomicultura și creșterea animalelor reprezintă ocupații tradiționale. Câmpia Transilvaniei. Se întinde între cele două Someșuri și Mureș, cuprinzând o regiune de dealuri joase (450 - 550 m
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
la Vedea; în est, de la Mostiștea la Galați) și cea mai mare parte a Câmpiei de Vest. Sunt regiuni joase în care climatul mai umed (500 - 550 mm) a permis dezvoltarea unei vegetații în care pajiștile ierboase se îmbină cu pâlcuri de arbuști și de pădure (îndeosebi stejar pufos și stejar brumăriu). Extinderea culturilor agricole și a așezărilor a condus la înlăturarea vegetației inițiale. Au rămas astfel mai multe pâlcuri de pădure de stejar, dintre care unele sunt ocrotite. Zona de
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
permis dezvoltarea unei vegetații în care pajiștile ierboase se îmbină cu pâlcuri de arbuști și de pădure (îndeosebi stejar pufos și stejar brumăriu). Extinderea culturilor agricole și a așezărilor a condus la înlăturarea vegetației inițiale. Au rămas astfel mai multe pâlcuri de pădure de stejar, dintre care unele sunt ocrotite. Zona de pădure se desfășoară din câmpie și până în munți, la altitudini de 1800 m în sudul Carpaților și de 1 600 m în nord, ocupând cea mai mare parte a
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
principal de formele de relief. În ansamblu se disting trei mari tipuri de sate: a) satul risipit, caracteristic zonei de munte, cu gospodăriile împrăștiate sau formând grupuri mici pe plaiurile însorite sau pe unele văi, despărțite prin fânețe, pășuni sau pâlcuri de pădure; b) satul răsfirat, specific zonei colinare, cu gospodăriile înșirate de-a lungul văilor sau al drumurilor, având de regulă un nucleu într-o depresiune sau bazinet; gospodăriile sunt despărțite fie printr-o li78 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ Casă
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
sau bazinet; gospodăriile sunt despărțite fie printr-o li78 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ Casă din Ciocănești (județul Suceava) Casă din Dobrița (județul Gorj) AȘEZĂRILE OMENEȘTI 79 vadă sau o plantație de vie, fie prin alte terenuri cultivate ori pășuni, fânețe, pâlcuri de pădure. O variantă a acestui tip de așezare rurală este satul-drum, desfășurat de-a lungul unei văi sau al unor căi de comunicație (cel mai adesea un drum). c) satul adunat sau aglomerat, cu gospodăriile grupate într-o textură
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
expunere spre sud și est). Pădurile vecine au fost în cea mai mare măsură defrișate, locul lor fiind luat de terenurile agricole, fânețe și pășuni. Peticele de pădure rămase acoperă versanții nordici și unele culmi mai înalte. Li se adaugă pâlcurile plantate pe versanții afectați de alunecări, torenți. Pe ansamblu este un mediu intens modificat prin activitățile antropice, mai ales în spațiul orașelor, al exploatărilor de petrol și gaze, săruri, în vecinătatea satelor mari. Principalele probleme, referitoare la modificarea condițiilor de
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
viilor în floare. Când da întramurg, tălăncile de la gâtul vitelor sunau mistic în depărtare, ca și cum procesiuni invizibile de clopotnițe mânăstirești ar fi coborât în vale, printre dealurile Cotnarilor. Și de pretutindeni, pe to ate potecile care duceau la Fântâna Robilor, pâlcuri de fete cu cobilițele pe umăr, treceau vesele și gureșe ca stolurile de vrăbii.” Conu Manole îl duce pe ajutorul de judecător la vie. „... Era o vie, ca toate viile. Nici mai frumoa să, nici mai urâtă. Coardele întinse pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
putea fi traversat. Redăm în continuare acest subtitlu de la capi tolul VI care vorbește despre dumnealui răzeșul Griga și de spre un vin de la Mateaș, precum și despre niște lăutari și niște sarmale - totul despre desfătarea domnului abate de Mar enneș. „Pâlcul, sporit de călăuzul cel din frunte, intră dintr-o dată în codru și-n întuneric. Caii, cu frâiele slobode, umblau unul după altul în șirag liniștit. - Măria ta - zise glasul lui Griga, aista-i drum tainic al nostru. Cine nu-l
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sufletul și emoția îndrăgostitului de frumos și pe care o imortalizează întru veșnicie în tablourile sale. Este poetul întru culoare și forme al meleagurilor scânteiene, extaziat în fața unui apus de soare sau al încremenirii reci a iernii purificatoare ori a pâlcului de copaci ce străjuiesc cu statornicie un drum de țară, un colț de sat cu căsuțe azvârlite de vâltoarea vieții pe coame de deal sau văiugi pline de taină. În vârful pensonului acestui neostenit iubitor de frumuseți se adună vrăjitoria
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
Spre deosebire de marii conducători de oști ai timpului care printr-o mobilitate a trupelor proprii, căutau să obțină într-un anume loc și moment o superioritate numerică asupra dușmanilor pentru a-i învinge, Mihai împarte oastea sa în trei pâlcuri care au atacat simultan Moldova din trei direcții diferite. Într-o epocă lipsită de mijloace de informare rapidă, cele trei atacuri simultane au creat în Moldova o stare de îngrijorare și de panică care a demoralizat pe domnul Moldovei Ieremia
Blitz Krieg pe meleagurile rom?ne?ti. ?nt?ia unire a ??rilor rom?ne?ti sub Mihai Voda viteazul by Ra?cu Paul-Emil () [Corola-publishinghouse/Science/83670_a_84995]
-
sau Despre fiorul liric) se înfășoară într-o bogată imagerie conotată livresc și intertextual: „Iată, așadar, câteva posibile modele de poem despre buha mare,/ despre cucuveaua comună, despre huhurezul mic,/ despre bufnița polară sau ciuful de pădure,/ care cuibărește în pâlcurile de fagi și stejari,/ urcând și pe vârfurile râurilor.// Despoticul, seducătorul fior liric!, strig, în timp ce mănânc,/ în amurg, fragi culeși unul câte unul din rugii gălbui,/ simțind roua, puzderia de fire de nisip între dinți,/ pe limbă, în crăpăturile faringelui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
magico religioase. O formă de prenuntă făceau tinerii păstori din Poiana Sibiului În pădure Înaintea unui brad, unde tânăra pereche Își jura reciproc credință și căsătorie. Un alt exemplu Îl constituie așa numita „biserică de brazi. Este vorba de un pâlc de brazi răzleți plantați În cerc sau defrișați, așa anume dintr-o pădurice. Acolo se țin judecățile păstorilor sau tot acolo are loc logodna dintre păstori și fetele din sat, care vin la stână sustrăgându-se voinței părintești. Căsătoria În
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
pini + 1 mesteacăn, 2 sălcii + 3 frasini. Grupări “lirice”: 2 sălcii pletoase + 1 anin alb, 1 mesteacăn + 2 frasini pletoși. Grupări “monumentale”: 3 stejari, 3 platani, 3 brazi, 3 exemplare de tuia gigantică. Grupări “pitorești”: 2 pini + 1 tei, etc. Pâlcurile sunt grupări mai mari de arbori și arbuști și se pot proiecta în mod obișnuit dintr-o singură specie, dar cel mai indicat este ca fundalurile pe care se proiectează pâlcurile să realizeze cu acestea contraste. De exemplu, un pâlc
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
tuia gigantică. Grupări “pitorești”: 2 pini + 1 tei, etc. Pâlcurile sunt grupări mai mari de arbori și arbuști și se pot proiecta în mod obișnuit dintr-o singură specie, dar cel mai indicat este ca fundalurile pe care se proiectează pâlcurile să realizeze cu acestea contraste. De exemplu, un pâlc de mesteceni pe un fundal de molizi, un pâlc de pini pe un fundal de tei, un pâlc de magnolii pe un fundal de molizi, etc. Curtina este o plantație dispusă
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Pâlcurile sunt grupări mai mari de arbori și arbuști și se pot proiecta în mod obișnuit dintr-o singură specie, dar cel mai indicat este ca fundalurile pe care se proiectează pâlcurile să realizeze cu acestea contraste. De exemplu, un pâlc de mesteceni pe un fundal de molizi, un pâlc de pini pe un fundal de tei, un pâlc de magnolii pe un fundal de molizi, etc. Curtina este o plantație dispusă pe un singur rând, constituită dintr-o singură specie
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
și se pot proiecta în mod obișnuit dintr-o singură specie, dar cel mai indicat este ca fundalurile pe care se proiectează pâlcurile să realizeze cu acestea contraste. De exemplu, un pâlc de mesteceni pe un fundal de molizi, un pâlc de pini pe un fundal de tei, un pâlc de magnolii pe un fundal de molizi, etc. Curtina este o plantație dispusă pe un singur rând, constituită dintr-o singură specie arborescentă sau arbustivă, cu exemplare foarte apropiate, obținându-se
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
singură specie, dar cel mai indicat este ca fundalurile pe care se proiectează pâlcurile să realizeze cu acestea contraste. De exemplu, un pâlc de mesteceni pe un fundal de molizi, un pâlc de pini pe un fundal de tei, un pâlc de magnolii pe un fundal de molizi, etc. Curtina este o plantație dispusă pe un singur rând, constituită dintr-o singură specie arborescentă sau arbustivă, cu exemplare foarte apropiate, obținându-se în final un perete verde. Ca regulă generală, curtinele
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de marcaj. Dar nu asta contează. La sfîrșitul meciului, cei 22 de jucători au venit să strîngă mîna doamnelor. Săru’ mîna, mulțumim, felicitări, baftă în continuare. N-au intrat jandarmii să preia de la centrul terenului obiectivul cu fanion și fluier. Pîlcul de suporteri de la peluză chiar a scandat „Brigada, brigada“, cu acea condescendență cu care dirijezi în parcare o blondă ce se chinuie să nu încurce marșarierul cu viteza întîi. Deocamdată, doamnele arbitrajului au multe dezavantaje față de colegii lor bărbați. Nu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Țarălungă) MODUL DE FOLOSIRE A TERENULUI Agricultura și creșterea animalelor, ocupații de bază, s-au practicat și au evoluat în strânsă legătură cu pădurea. Extinderea terenurilor cultivabile se făcea prin defrișări succesive. Numeroase sunt toponimele care amintesc de existența unor pâlcuri de păduri mici cu numele de Rediu. Altele, cum sunt Lazu sau Lozinca, vorbesc de tehnica lăzuirii 1 prin care s-a făcut defrișarea. Ca urmare a dispariției pădurilor, locul rămâne încă multă vreme cu rădăcini și cioate, având denumiri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
era împădurit în proporție de 70%. Prin defrișare, trupurile de pădure și-au micșorat suprafața, locul acestora fiind luat de pământul arabil. Astfel se explică faptul că, pe la mijlocul secolului al XXlea, mai erau în moșia satelor din Oncești doar câteva pâlcuri de pădure: după deal "La Cioara", Pădurea Popii, Dealul Taulei, Huciul 1 lui Bârgăuanu, Huciul lui Vraciu ș.a. Acestea au rămas astăzi doar o amintire, deoarece unul dintre scopurile colectivizării agriculturii a fost uniformizarea terenului prin distrugerea sistematică a pădurilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu tonalități tari erau preferate de către femeile mai tinere, care compuneau pe covoarele lor adevărate grădini în miniatură. Lăicerele și păretarele țesute cu lână albă, neagră, laie sau sârbă se armonizau cu peisajul monoton al zăpezii și al primăverilor cu pâlcuri de pământ și de omăt. Bumbacul, a pătruns la sate în a doua jumătate a sec.al XIX-lea, tors și răsucit, trebuia vopsit a ajuns și în războaiele de cusut din satele comunei noastre. Gata tors și răsucit, acesta
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și Vaslui. Multe legende circulă și astăzi prin popor, evocând chipul luminos și faptele de arme strălucite ale marelui Ștefan. Regăsim în unele dintre aceste izvoare nescrise și date despre victorii repurtate în acele timpuri de către oștenii moldoveni împotriva unor pâlcuri de tătari pătrunse pe Valea Berheciului. Vrășmașii porniți pe jafuri și stricăciuni au fost urmăriți și zdrobiți în luptele de la Măldărăști, Tomozia, Dealu Perjului și Gloduri, în luna iunie a anului 1475. Biruindu-i pe dușmani, o parte dintre căpitanii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]