8,265 matches
-
urgență a Guvernului nr. 66/2011 are ca părți reclamantul [beneficiarul în înțelesul art. 2 alin. (1) lit. g) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011], care poate fi orice persoană fizică sau juridică de drept public ori privat, și pârâtul, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene. Așa fiind, autorul excepției susține că art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, normă generală cu vocație de aplicare în identificarea instanței competente din punct de vedere teritorial să soluționeze acțiunea în
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
lege criticat are următorul cuprins: „Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.“ ... 14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (3) și art. 126 alin. (2). ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul sesizării susține că
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
acțiune prin care reclamantul - județul Cluj, deci o unitate administrativ-teritorială, persoană juridică de drept public care are calitatea de beneficiar în înțelesul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. g) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, a atacat decizia pârâtului - Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației -, care are calitatea de autoritate cu competențe în gestionarea fondurilor europene, decizie pronunțată în soluționarea unei contestații formulate împotriva unui titlu de creanță. Potrivit dispozițiilor art. 51 alin. (2) din Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
a instanței de la domiciliul sau sediul reclamantului, în cazul în care acesta este o persoană fizică sau o persoană juridică de drept privat, iar cea de-a doua ipoteză vizează competența exclusivă a instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului, în cazul în care reclamantul este o autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora. Cu alte cuvinte, competența teritorială a instanței de contencios administrativ se stabilește în funcție de calitatea reclamantului, distingând între persoana fizică sau juridică de drept privat
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
sau juridică de drept privat care se poate adresa instanței de la domiciliul sau sediul său, pe de o parte, și autoritatea publică sau instituția publică sau cea asimilată acestora care se poate adresa instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului, pe de altă parte. Normele speciale de competență teritorială exclusivă înlătură incidența în contenciosul administrativ a competenței alternative prevăzute de dispozițiile art. 111 din Codul de procedură civilă intitulat Cererile introduse împotriva persoanelor de drept public, potrivit cărora „Cererile îndreptate
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
drept public, potrivit cărora „Cererile îndreptate împotriva statului, autorităților și instituțiilor centrale sau locale, precum și a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului“. ... 18. Lipsa de claritate, precizie și previzibilitate pe care autorul excepției de neconstituționalitate o impută dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 rezidă în faptul că acestea nu prevăd expres ipoteza în care reclamant în litigiul administrativ este
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
persoane juridice de drept public“, și, pe de altă parte, de norma cu caracter special - art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 - care reglementează în cea de-a doua ipoteză competența exclusivă a instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului, în cazul în care reclamantul este „o autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora“, Curtea reține că, deși norma criticată nu prevede expres cazul reclamantului persoană juridică de drept public în enumerarea pe care o dispune, sintagma „asimilată acestora“ nu
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
de achiziție publică, precum și al celor care privesc documentele constatatoare emise de către autoritatea/entitatea contractantă referitoare la executarea contractului este de 15 zile de la data comunicării de către instanța de judecată a cererii de chemare în judecată către pârât. ... 2. La articolul III punctul 2, alineatul (1^1) al articolului 53 se modifică și va avea următorul cuprins: (1^1) Litigiile și cererile care decurg din executarea contractelor administrative și cele care decurg din rezilierea, rezoluțiunea, denunțarea unilaterală sau încetarea anticipată
LEGE nr. 75 din 31 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266539]
-
IX-a contencios administrativ și fiscal, s-au dispus următoarele: A fost respinsă excepția nulității cererii de intervenție accesorie, ca neîntemeiată; a fost respinsă ca inadmisibilă în principiu cererea de intervenție accesorie, formulată de petentul Ministerul Afacerilor Interne, în interesul pârâtului Guvernul României; a fost respinsă excepția inadmisibilității cererii de pronunțare a unei ordonanțe președințiale, ca rămasă fără obiect; a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României în privința capătului de cerere având ca obiect anularea Hotărârii
DECIZIE nr. 5.486 din 16 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271871]
-
cererea de intervenție accesorie, formulată de petentul Ministerul Afacerilor Interne, în interesul pârâtului Guvernul României; a fost respinsă excepția inadmisibilității cererii de pronunțare a unei ordonanțe președințiale, ca rămasă fără obiect; a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României în privința capătului de cerere având ca obiect anularea Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 101/2021, ca lipsită de obiect; a fost respinsă excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, ca neîntemeiată. Totodată, a fost admisă
DECIZIE nr. 5.486 din 16 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271871]
-
socotește neavenită dacă partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunțat la calea de atac exercitată ori aceasta a fost anulată, perimată sau respinsă fără a fi cercetată în fond“. Cum recursul formulat de către pârâtul Guvernul României urmează a fi respins ca tardiv formulat, devin incidente dispozițiile anterior citate, recursul formulat de către Ministerul Afacerilor Interne prin Direcția generală juridică fiind neavenit, urmând a fi respins ca atare. Recursul pârâtului Comitetul Național pentru Situații de
DECIZIE nr. 5.486 din 16 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271871]
-
Cum recursul formulat de către pârâtul Guvernul României urmează a fi respins ca tardiv formulat, devin incidente dispozițiile anterior citate, recursul formulat de către Ministerul Afacerilor Interne prin Direcția generală juridică fiind neavenit, urmând a fi respins ca atare. Recursul pârâtului Comitetul Național pentru Situații de Urgență reprezentat de Departamentul pentru Situații de Urgență urmează a fi respins ca nefondat pentru considerentele ce succedă. Recurentul-pârât Comitetul Național pentru Situații de Urgență reprezentat de Departamentul pentru Situații de Urgență și-a întemeiat
DECIZIE nr. 5.486 din 16 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271871]
-
2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) din Codul de procedură civilă, va respinge ca tardiv recursul declarat de pârâtul Guvernul României și ca neavenit recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne prin Direcția generală juridică și totodată va respinge recursul declarat de recurentul-pârât Comitetul Național pentru Situații de Urgență reprezentat de Departamentul pentru Situații de Urgență ca nefondat. ... ... PENTRU ACESTE
DECIZIE nr. 5.486 din 16 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271871]
-
un litigiu având ca obiect plata de despăgubiri materiale și morale formulate de terțele persoane păgubite prin producerea accidentelor de circulație, în care calitatea procesuală pasivă o are asigurătorul R.C.A., iar persoana vinovată are calitatea de intervenient forțat sau de pârât alături de asigurătorul R.C.A., litigiu în care competența materială procesuală revine secțiilor specializate (potrivit Deciziei nr. 13/2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii), este judecat în primă instanță de secția civilă
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
47/1992. ... 6. Se arată că, în speță, suprafețele de teren promise spre vânzare nu pot fi identificate prin măsurare, fiind în indiviziune și reprezentând, față de istoricul imobilului, doar cote ideale și abstracte. Totodată, nici nu s-a dovedit că pârâtul promitent-vânzător este singurul moștenitor, astfel că există o dublă imposibilitate de a se pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare. ... 7. Se mai arată că procedura prealabilă se efectuează la primăria localității, însă reprezentanții primăriei
DECIZIA nr. 190 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272079]
-
Referitor la acest aspect, se arată că în cauză nu există dovada că pârâții au calitatea de proprietari asupra terenului ce face obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare, în calitate de moștenitori acceptanți ai succesiunii defunctului promitent-vânzător. Eventuala legătură de rudenie dintre pârâți și defunct și existența în ceea ce îi privește a unei aparente vocații generale legale la succesiunea defunctului nu pot fi echivalate cu calitatea de moștenitor legal acceptant al succesiunii. Se arată că nu ar putea fi primită acțiunea formulată
DECIZIA nr. 190 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272079]
-
de pârâtă. ... 21. Instanța a reținut că plata indemnizației prevăzute de Legea nr. 341/2004 se face de către casele de pensii, iar în litigiul de față dintre reclamant, în calitate de beneficiar al unei legi speciale, Legea nr. 341/2004, și pârâtă, având ca obiect restituirea sumelor reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate, aceasta din urmă are calitate procesuală pasivă, întrucât decizia prin care reclamantului i-a fost acordată indemnizația de gratitudine a fost emisă de pârâtă, inclusiv talonul de plată
DECIZIA nr. 33 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271643]
-
Codul civil. ... 106. Termenul de prescripție extinctivă este intervalul de timp stabilit de lege înăuntrul căruia trebuie exercitat dreptul material la acțiune, sub sancțiunea stingerii acestuia. Dreptul la acțiune în sens material este posibilitatea reclamantului de a cere instanței obligarea pârâtului la executarea unei prestații, respectarea unei anumite situații juridice, recunoașterea unui drept contestat. ... 107. În litigiile în care s-a ivit problema de drept care formează obiectul prezentei sesizări, termenul de prescripție extinctivă reprezintă intervalul de timp, stabilit de lege
DECIZIA nr. 33 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271643]
-
Stadiul procesual în care se află pricina A. Cererea de chemare în judecată 9. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal cu nr. 20.243/3/2021, reclamanta C. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Unitatea administrativ-teritorială municipiul Sibiu (UAT municipiul Sibiu) și Direcția Locală Fiscală Sibiu (DLF Sibiu), obligarea pârâtelor la emiterea unei decizii de acordare a reducerii de 50% din impozitul pe clădiri și terenuri, prevăzute de art. 456 alin. (4) și art.
DECIZIA nr. 41 din 22 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271928]
-
unei hotărâri prealabile. Stadiul procesual în care se află pricina 8. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, la 2.12.2020, reclamantul A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Garda Forestieră Oradea, anularea Deciziei nr. 468/30.10.2020, cu consecința reintegrării sale în funcția publică deținută anterior emiterii deciziei, respectiv aceea de consilier clasa I, grad profesional superior, gradația 5, la Compartimentul de Control al Regimului
DECIZIA nr. 18 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271383]
-
468/30.10.2020, cu consecința reintegrării sale în funcția publică deținută anterior emiterii deciziei, respectiv aceea de consilier clasa I, grad profesional superior, gradația 5, la Compartimentul de Control al Regimului Silvic și Cinegetic din cadrul Gărzii Forestiere Oradea, precum și obligarea pârâtului la plata unor despăgubiri egale cu diferența dintre veniturile obținute în perioada respectivă și cuantumul salariilor indexate, majorate și recalculate, inclusiv cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, calculate până la data plății efective a despăgubirii. ... 9. În susținerea
DECIZIA nr. 18 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271383]
-
în activitatea desfășurată, nu se justifică refuzul de menținere în funcție cu argumentul discreționar că a mai beneficiat de o prelungire, atât timp cât legea permite astfel de prelungiri anuale pe o durată de maximum trei ani. ... 11. Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Garda Forestieră Oradea a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând, în esență, că decizia contestată este legală și temeinică, câtă vreme reclamantul a îndeplinit condițiile de încetare de drept a raportului de serviciu, ca urmare
DECIZIA nr. 18 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271383]
-
încetare de drept a raportului de serviciu, ca urmare a împlinirii vârstei standard de pensionare, astfel încât, în lipsa prelungirii raportului de serviciu, se impunea emiterea acestei decizii de constatare a încetării de drept a raportului menționat. ... 12. În drept, pârâtul a invocat prevederile Codului administrativ, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și Codul de procedură civilă. ... 13. Prin Sentința nr. 59 din 2 februarie 2021, Tribunalul Bihor a respins excepțiile de inadmisibilitate formulate în cauză și a respins acțiunea, ca nefondată
DECIZIA nr. 18 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271383]
-
a fost casată în parte, iar, în rejudecarea fondului cauzei, a fost admisă în parte acțiunea formulată de A. împotriva Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor - Garda Forestieră Oradea și, în consecință: (i) a fost anulată Decizia nr. 468/30.10.2020 emisă de pârât și a fost obligat pârâtul la soluționarea cererii reclamantului; (ii) s-a dispus reintegrarea reclamantului în funcția deținută sau o funcție echivalentă începând cu 3.11.2020 și până la data soluționării cererii, dar nu mai târziu de 3.11.2021; (iii) s-a
DECIZIA nr. 18 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271383]
-
iar, în rejudecarea fondului cauzei, a fost admisă în parte acțiunea formulată de A. împotriva Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor - Garda Forestieră Oradea și, în consecință: (i) a fost anulată Decizia nr. 468/30.10.2020 emisă de pârât și a fost obligat pârâtul la soluționarea cererii reclamantului; (ii) s-a dispus reintegrarea reclamantului în funcția deținută sau o funcție echivalentă începând cu 3.11.2020 și până la data soluționării cererii, dar nu mai târziu de 3.11.2021; (iii) s-a dispus trimiterea spre rejudecare a
DECIZIA nr. 18 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271383]