672 matches
-
analitice ale unor istorici, scriitori, publiciști străini și germani: Benjamin Franzen, scriitorul american foarte la modă după succesul romanului său Corecturi, își manifestă rezervele față de actuala politică americană. Istoricul german Jorg Friedrich, cunoscut publicului larg mai ales după apariția cărții Pîrjolul ( o cronică a bombardării Germaniei de către aviația americană și britanică în timpul celui de-al doilea război mondial), își exprimă adeziunea la politica aliaților împotriva lui Saddam, distanțîndu-se de pozițiile guvernului german. Ulrich Baron semna o analiză a reflectării în literatură
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
Nici un foc nu mistuie totul dintr-odată. Nici fumul nu se risipește instantaneu. Totul se petrece după cum bate vîntul. Iar în istoria muzicii savante vîntul a bătut preponderent din spate, ducînd focul tot înainte, din ce în ce mai în forță, împingîndu-l infatigabil spre pîrjol, spre sinistru, spre neant... La început s-au aprins frunzele, iarba, vlăstarele tinere, care au ars rapid, în trombă, ca niște artificii cum, de altfel, și sunt, căci ce altceva pot fi frunzele, iarba, vlăstarele pădurilor ce acoperă munții de
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
Florina Pîrjol Cînd am început să citesc pagina 239 a romanului Săgeata timpului, mi-am dat seama imediat că o sa-mi placă, și pe măsură ce mă apropiam de pagina 1, bănuielile mi se confirmau. Povestea se apropia de final, conflictul era ca și
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
Florina Pîrjol Lansat la Târgul de Carte de la Moscova din toamna lui 2011, volumul arhimandritului Tihon Șevkunov, Nesfinții sfinți și alte povestiri, a devenit un adevărat fenomen editorial. A câștigat premiul „Cartea anului” în 2012, premiul pentru cea mai bună carte de
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
Eliade de faptele camarazilor săi de altădată și cu care continuă să se afle și astăzi în urâtă și criminală cârdășie? Se pare că nu, de vreme ce le tăinuie crimele de ieri și visează alături de ei alte crime, alte asasinate, alte pârjoluri, alte pustiiri".5 Poate că ar trebui să menționez sensul figurat al cuvântului pleavă (pentru cei ce nu au un dicționar la îndemână: ceea ce este lipsit de valoare, om de nimic, lepădătură, drojdia societății.) Nichifor Crainic "analizează" lucrările științifice ale
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
oficiale (de pildă în indicele de titluri, la Anuarul cărții din 1955-1957: după Din lumea celor care nu cuvântă vine Din lupta P.C.R. pentru închegarea alianței clasei muncitoare cu țărănimea, după romanul lui Leonov Pădurea rusească vine Pădurea spânzuraților, după Pârjolul de Cezar Petrescu și Dinu Bondi urmează Plan de măsuri al C.C. al P.M.R.) și multe altele. În anumite situații, cenzorii au dat dovadă de „împăciuitorism”, manifestând lipsă de exigență față de personalități culturale recunoscute, precum Tudor Vianu, justificând concesia cu
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
el, s-a trezit. Gâfâia. Sodoma a fost și pedeapsă, și semn, să știi asta, Thomas! Totul se va repeta aici, peste tot. Dumnezeu veghează, Thomas, nu va cruța nimic. Nu mai există teamă, totul e desfrâu, plăcere! Va veni pârjol, ia aminte! Așa îi spunea tot mai des, Antonia, bunica dinspre tată, parcă tot voia să se întâmple așa. O apuca dintr-o dată, Thomas trecea cu vederea asta, Antonia era probabil pândită de pierderea judecății, bătrânii o sfârșeau, uneori, rău
Specificul național by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4383_a_5708]
-
Silit să vezi cum focarul voinței tale nu poate să abată nici cel mai însemnat amănunt din făptuirea grozăviei;/ Cum pulsul tău nu e în stare să amîne cu o clipă deznodămîntul./ (suflete ce par a-și afla tihna în mijlocul pîrjolului, vîlvătăii unor imense ruguri)" (Aproapele meu, Heraclit). Dar negația atrage negația, așa cum abisul atrage abisul. Individul ce-și realizează impostura ontologică, deplina nimicnicie, fuge de sine nu în Lume, unde s-ar putea transpune în narațiunea infintiă a acesteia, adoptînd
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
Dacă ar fi făcut-o, s-ar fi speriat de moarte și ar fi fugit încotro ar fi văzut cu ochii. Într-adevăr, România lui noiembrie 1996 era o femeie cu chipul mutilat, cu picioarele retezate, cu părul ars de pârjolul nimicitor al lăcomiei neo-comunistilor, cu plămânii fisurați și cu inima zbătându-se dramatic pe pieptul sfârtecat. Un singur lucru funcționa normal în acest stârv: uluitoare capacitate de autoiluzionare, bovarismul frenetic și plăcerea morbida de a vedea în minciună opusul sau
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
Florina Pîrjol Cartea Heminei Pocaliu surprinde atât prin relaxarea și naturalețea scrierii, cât și prin extraordinarul întâmplărilor narate. Absolventă a Facultății de Filozofie din București, profesor, psiholog și apoi cercetător științific, autoarea părăsește țara în 1991 și se stabilește în Londra, loc
Povestea unor experiențe by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/14619_a_15944]
-
Florina Pîrjol Reabilitarea postumă echivalează cu un act de retrocedare (tardivă), deși îți vine să zici, într-o primă fază, ,la ce bun? e prea tîrziu!". Dar cînd la mijloc e ,un nume pe o carte", chestiunea dreptății, făcută chiar și în
De ce-l iubim pe Svevo? by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11352_a_12677]
-
-n amiaza mare, ținând discursuri trecătorilor buimăciți, și fac întruniri publice, în care sângeră pentru binele obștesc" 10. Un fapt cotidian, nu bun pentru glumă, incendiul de la Calafat, are chip de farsă: din prea mare grabă, pompierii ajung la locul pârjolului cu sacalele goale. Care este simbolistica întâmplării? "Nu lipsesc bunăvoințele, poate nici competențele, în viața noastră publică. Pentru o problemă politică sau economică, pentru o nevoie și pentru un necaz obștesc, se ivesc deodată din toate partidele zece salvatori, zece
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
și s-a dispus în teren, numărând azi suficiente nume de încredere și crescândă autoritate. Paul Cernat, Andrei Terian, Mihai Iovănel, Antonio Patraș, Marius Chivu, Marius Miheț, Nicoleta Cliveț, Teodora Dumitru, Bianca Burța-Cernat, Luminița Marcu, Raluca Dună, Oana Soare, Florina Pârjol, Doris Mironescu sunt numai câteva dintre vocile prezentului literar, căutându-și (unele găsindu-și deja) timbrul personal. Mă refer exclusiv la critici tineri și foarte tineri, sub pragul celor 35 de ani de la care se consideră, într-un mod poate
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
aproape de Catedrala Mitropolitană - imaginea haosului apocaliptic al unei conflagrații fără noimă. Acesta este adevărul reținut pe file acum îngălbenite de vreme, un adevăr cules pentru neuitare, o mărturie a ceea ce ne-a făcut mai săraci cu decenii. Moartea și năprasnicul pârjol loveau din bombardierele B29, venite dinspre bazele din Italia, iar aceleași dezastre semănau Hurrican-urile britanice, dinspre bazele grecești, aflăm din cele consemnate în statistici strânse cu migala istoricului datornic celor ce vor urma. Pagubele se cifrează la multe milioane de
Agenda2005-11-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283488_a_284817]
-
177. Hemeiuș ● 178. Horgești ● ● 179. Huruiești - ● 180. Letea Veche ● - 181. Livezi ● - 182. Luizi-Călugăra ● - 183. Măgirești ● ● 184. Măgura ● ● 185. Mănăstirea Cașin ● 186. Mărgineni ● 187. Nicolae Bălcescu ● - 188. Oituz ● ● 189. Orbeni ● ● 190. Palanca ● ● 191. Parava ● - 192. Parîncea ● 193. Pâncești ● 194. Pargaresti ● 195. Pârjol ● - 196. Plopana ● - 197. Podu Turcului ● - 198. Poduri ● ● 199. Racova ● 200. Răcăciuni ● 201. Sascut ● - 202. Sănduleni ● 203. Săucești ● - 204. Scorțeni ● ● 205. Secuieni ● 206. Solonț ● - 207. Strugari ● - 208. Ștefan cel Mare ● ● 209. Tamași ● 210. Târgu Trotuș ● ● 211. Traian ● ● 212. Ungureni ● - 213. Urechești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
ridicat ● - 95. Vedea ridicat - ● Bacău Orașul 96. Buhuși ridicat ● ● 97. Moinești mediu - ● 98. Târgu Ocna mediu ● - 99. Slănic-Moldova mediu - ● Comună 100. Faraoani ridicat - ● 101. Gură Văii ridicat - ● 102. Helegiu mediu - ● 103. Livezi mediu - ● 104. Luizi-Călugăra ridicat - ● 105. Parava ridicat ● ● 106. Pârjol ridicat - ● 107. Solonț mediu - ● 108. Zemeș mediu - ● Bihor Municipiul 109. Oradea scăzut - ● Orașul 110. Aleșd ridicat - ● 111. Beiuș ridicat ● - 112. Nucet mediu - ● 113. Stei ridicat ● - 114. Vâșcau mediu-ridicat ● - Comună 115. Balc mediu ● - 116. Budureasa mediu - ● 117. Bulz mediu - ● 118. Căbești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Mircea Mihăieș Indiferent de împrejurare (mineriada, inundații, alunecări masive de terenuri, pârjoluri, prăbușirea monedei zise "naționale"), clasa politică românească adopta poziția inscrutabilă a sfinxului: ei n-au văzut, nu cunosc, habar n-au, și nici nu le pasă de ce se întâmplă! Ei nu sunt conducătorii țării, ci o casta divină de privilegiați
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
și, firește, el presupune o infinitate de variante). Celălalt mesaj, dependent de intenția auctorială, e pe jumătate ironic, pe jumătate trist (din psihologia lui nil novi sub sole & ŕ quoi bon...) și ar suna cam așa: Postmoderni, ridicați tabăra! Florina Pîrjol Triste frumuseți americane Am început lectura romanului lui Jonathan Frazen speriată de numărul de pagini: 546. Aveam să-mi dau seama imediat că teama mea era inutilă. Scrisă cu un soi de repeziciune și migală în același timp, povestea unei
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
Florina Pîrjol Biografia romanțată, ca gen, nu este o noutate. Cu toate acestea, în ultimele decenii, se bucură, alături de celelalte „erezii” ale biograficului, de o popularitate considerabilă. Să încercăm să aflăm motivațiile acestui interes ar însemna să ne lansăm într-o nesfârșită
„Adevărul“ despre Limonov by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2443_a_3768]
-
Florina Pîrjol Proaspăt tradus și în limba română, americanul David Vann este deja, de câțiva ani, un nume important pe scena literară internațională. Cum nimeni nu e profet în țara lui, el a fost aclamat cu mai mult entuziasm în Europa decât
În numele tatălui (și al fiului) by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2588_a_3913]
-
mijloc, scuzat de măreția - și oricum, necesitatea - cauzei. Când toate tipurile de arme trebuie simultan folosite, în ceea ce se numește baraj. Cu vocația vechiului și patrioticului strigăt de luptă: "Dă-i mă!" Nici un prilej nu trebuie disprețuit, dacă întreține acest pârjol pe care se aruncă stoguri de paie, cu atât mai mult cu cât reflexul general este făcut, presă, televiziune, într-un curios cor, format și din interesați și din slabi de înger nu încetează a pune în cârca președintelui țării
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
palimpsest narativ), se văd și similitudini conjuncturale interesante: apar la noi în același an, 2007, la aceeași editură, Leda / Corint, cu "amprenta" aceleiași traducătoare: Claudia Dumitriu! Singura deosebire o dă "Prefața", concisă, consistentă, la Fecioara din piatră semnată de Florina Pîrjol. Frumoasă ar fi fost și o simetrie a prefețelor... și nu doar interesantă, ci și utilă. Cartea capturând destine Anumite cărți au ceva diabolic... ș...ț Capturează destine și le întemnițează" - așa sună avertismentul rostit de tatăl lui Schulz, editorul
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
prospețimea lui aspră, pregnantă, savoarea, sănătatea lui de nezdruncinat, realismul indestructibil. - Thomas MANN Volumul 4, Partea a patra XV La sfârșitul lui ianuarie, Pierre sosi la Moscova și se instală într-o aripă a casei sale care scăpase neatinsă de pârjol. La început, făcu o vizită contelui Rastopcin și câtorva cunoscuți care se întorseseră la Moscova, iar a treia zi se pregătea să plece la Petersburg. Toată lumea sărbătorea victoria; totul clocotea de viață în capitala care renăștea din ruine. Toți erau
Lev Tolstoi - Război și pace - o nouă traducere () [Corola-journal/Journalistic/5564_a_6889]
-
vreme/ infamantă... Ruine... Ruine ale singurătății noastre/ trădate.(...) Călcînd pe urmele păsărilor din rai./ Rai din carte. Din cartea aceea - / a revoluției/ Animaluluiť, care-și schimbă/ culoarea. Bănuiți de prea multă depresie amestecată cu/ melancolie. Melancolie// a neputinței. Bănuiți de pîrjol și de foamete./ După zece ani? Pe// cînd ne făceam vînt cu pălăriile, să împrăștiem/ perdelele de fum ale/ vorbăriei, ținîndu-ne cu o mînă de burtă" (Cap șAceeași cîini). Nu mai puțin vituperat e trecutul generic (,acel trecut/ retras din
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
sfarmă și limbi țîșnesc-: începe-așa, grăbit, pe lîngă spectatori, în cerc mărit, fierbinte dansul ei rotund, cu larmă. Și brusc e numai flacără, arzînd. Ea cu privirea mușcă-n păr, flămînd, și rochia și-o-ntoarce-ntr-un ocol cu iscusință, prin acest pîrjol, din care, goale, brațele cutează și, zornăind, se-ntind, ca șerpii-n groază. Și-atunci: de parcă-ar vrea întruna foc, îl prinde și-l azvîrle la un loc, c-un gest, poruncitoare și semeață. Privește-apoi: aprins îi stă în față
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]