725 matches
-
Mini de acest lucru . Doctorul Rim nu știa, deci continua ... Și dacă ar fi știut? Lui Mini îi era mereu frică, o frică, lucidă ca și misterul umbrelor chinezești la lumina zilei. Buna Lina povesti lui Mini de Ia capăt pățania ei cu piciorul. Confuză în vorbă, ca de obicei, amesteca durerile fizice cu necazurile celelalte, toate răzbătute de plângeri împotriva babei care se ramolise de tot. Trebuise ca ea, din somn, să audă soneria înainte ca baba să se urnească
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pentru mine, cel plecat pe alte meleaguri. Aflu multe despre unii oameni din trecut, iar unele întâmplări din viața interlocutorului meu sunt mult asemănătoare cu cele ce mi s-au întâmplat, autori aceiași N.S., C.B. și M.B. M-a șocat pățania înv. Filiche, mutat disciplinar în urma unui gest perfid din partea înv. Georg, omul fiind complet nevinovat. Am înțeles machiavelâcul acuzator pentru că și mie la Bârlad mi s-a fabricat un scenariu identic - semn că acest aspect se manifesta ca o adevărată
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
În schimb, din întîmplările reale, petrecute în acei ani, nu-mi amintesc aproape nimic. Locul lor e plin de pete albe în memoria mea. N-aș putea să relatez, dacă mi-ar cere cineva, nimic interesant despre lecții sau despre pățaniile din clasă. Nici măcar războiul n-a lăsat urme. N-am lipsit din București, între 1941 și 1944, decât în vacanțele de Crăciun, de Paști și vara. Cu toate acestea, nu-mi amintesc de nopți sfâșiate de urletele sirenelor sau de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
aude până la mine: „Inventatorule dragă, ești un copil mare!”. Acum s-a oprit din plâns și vorbește. Îi spune Anei că îl bucură nespus venirea ei. Ea se miră că îl găsește plângând. El se grăbește să-i povestească ultimele pățanii cu locomotivele. Dar, pfui, nu vorbește prea frumos despre ele: numește atât locomotivele, cât și mașinile de pe șosea, „mortăciuni”. Nu-i adevărat: cum să fie mortăciuni?! N-ați văzut cât de repede aleargă ele? Care pe șine, care pe
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
din 28 noiembrie 2004 (n.t.). 13 Bécassine este un personaj de benzi desenate apărut în 1905 în primul număr al unei publicații pentru fetițe, La Semaine de Suzette. Povestea creată de Jacqueline Rivière și ilustrată de Joseph Pinchon redă pățaniile unei dădace de origine bretonă la Paris. Personajul a fost vreme îndelungată renegat de bretoni, care văd în Bécassine expresia disprețului elitelor pariziene față de provinciali, prezentați ca "sălbatici" și ridicoli (n.t.). 14 Maghreb desemnează în limba franceză ansamblul țărilor
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
el, jenat, când și-a mai revenit. De ce țin oare oamenii să se dezvinovățească pentru faptul că nu sânt destul de ticăloși? Mințea, evident. După care, ca să se liniștească, s-a culcat pe iarbă, privind cerul fără să mai zică nimic. Pățania lui Dinu a avut un efect ciudat asupra mea; mi-a insuflat o vitejie dementă. Vroiam acum să-i dovedesc că eu eram clădit dintr-o altă fibră. M-am întors spre mlaștină. Cerbii ridicau disperați boturile în sus ca să
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ca și alții în situații asemănătoare să se ferească de o asemenea capcană a vieții. Cine are ochi de văzut - să vadă, cine are urechi de auzit - să audă și cine are minte să înțeleagă și să țină minte această pățanie, care se poate repeta și altora în situații asemănătoare... Nu... că eu aș fi împotriva adopțiunii, a înfierii, dar că, atunci când se ajunge aici, să fiți prevăzători și mai înțelepți. în zilele de 15, 16 decembrie 2010 urmăresc unele emisiuni
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
dolari cauțiune, dar judecătorul mi-a dat drumul fără. Mi-a spus doar să mă Întorc pe 18 mai cu avocata mea. — Și cu Fitzgerald și Robinson ce s-a Întâmplat? Întrebă Kitty, Încercând Încă să se obișnuiască cu ideea pățaniilor prin care trecuse prietena ei. — A, Irlandezul Netrebnic și Ursul Polar. M-am Întors la secția de poliție de pe West 54th Street să-mi ridic telefonul și geanta. Au rămas surprinși să vadă că m-au eliberat. Fitzgerald mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
el, jenat, când și-a mai revenit. De ce țin oare oamenii să se dezvinovățească pentru faptul că nu sunt destul de ticăloși? Mințea, evident. După care, ca să se liniștească, s-a culcat pe iarbă, privind cerul fără să mai zică nimic. Pățania lui Dinu a avut un efect ciudat asupra mea; mi-a insuflat o vitejie dementă. Vroiam acum să-i dovedesc că eu eram clădit dintr-o altă fibră. M-am întors spre mlaștină. Cerbii ridicau disperați boturile în sus ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
acele culmi în nimb. Nu m-amăgește ceasul să număr nestemate, nici nu mă cheamă-n urmă furtuni și vrăji uitate. Vezi, orice amintire-i doar urma unor răni prin țări, prin ani primite, pe la răscruci și vămi. Nu aștepta pățanii să izvodesc, alese. Deșartă născocire e vorba ce se țese. Dar pe liman ce bine-i să stăm în necuvînt - și, fără de-amintire și ca de subt pământ, s-auzi, în ce tăcere cu zumzete de roi, frumusețea și
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
așezăm, Dan Îmi strînge mîna, iar cînd am luat loc pe scaune, mă cuprinde cu brațul, trăgîndu-mă aproape și sărutîndu-mă pe creștet. Îi destăinuim Lindei prin ce chinuri am trecut ca să păstrăm secretul și-o facem să rîdă istorisindu-i pățania lui Jake din după-amiaza asta, după care o privim cum izbucnește În plîns cînd realizează că și nepoții ei sînt aici, adormiți În camera de hotel. — Despre asta e vorba, spune Linda cu simplitate, surîzÎnd printre lacrimi și ridicînd paharul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
de nu-i țineau picioarele. Nici eu nu eram mai presus, că fugeam și eu la fel de tare. Așa a fost să fie! La o cotitură, vegheați de lumina stelelor, ne oprirăm și fiecare plecă acasă tot râzând pe drum. Povestii pățania noastră, acasă, mamei și tatei, ca să afle și ei ce consăteni de treabă avem. A doua zi trecu ca prin urechile acului și seara se apropie pe nesimțite. Noi, iarăși am ieșit să ne plimbăm dând ocol satului. De la poarta
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ieșit pe portiță am călcat într-un cui, și de durere am țipat cât am putut de tare. Apoi, am auzit un zgomot. Am luat-o la goană. Nu ne-a prins nimeni. Am plecat acasă râzând și povestind despre pățaniile noastre. Cât despre picior, nu mi s-a întâmplat nimic grav, decât o julitură de care m-am îngrijit. Acestea sunt câteva din întâmplările copilăriei, mult mai numeroase de altfel, dar pe acestea vi le-am istorisit și sunt printre
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
un mesaj la postul de comandă al cursei. Bréhat era la Plymouth, În plină pregătire. În ciuda Îndemnurilor oficiale de a se vorbi cît mai puțin cu putință despre cele Întîmplate la Lands’en, mediile de informare tăbărîseră cu deliciu peste pățania eroului a cărui căsătorie fusese anulată din pricina Îndolierilor succesive care loveau familia logodnicei sale, și lăudau curajul excepțional cu care celebrul skipper ținuse să ia startul, deși logodnica lui era Încă suferindă. Pasul hotărît al lui Christian făcea să răsune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
acum. Deschid mobilul și inspir adânc. — Bună, mamă. — Samantha. Glasul ei puternic îmi sparge timpanul. Cât timp aveai de gând să lași să treacă până să-mi spui de parascovenia pe care ai făcut-o ? A trebuit să aflu de pățania propriei mele fiice dintr-o glumă de pe internet. Articulează cuvintele cu repulsie. — O glumă de pe internet ? o îngân pierită. Ce vrei să spui ? — Nu știai ? Se pare că în anumite cercuri juridice noul termen pentru cincizeci de milioane de lire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
-ți dau diploma de absolvire, spune cu asprime jucată. Așa că n-ai de ales. Zi, la ce mai ai nevoie de ajutor ? La curățenie ? La spălat ? Simt o ușoară împunsătură de jenă. E clar că e la curent și cu pățania mea de ieri. Nu prea știu cum să folosesc mașina de spălat, recunosc într-un final. — O să ne ocupăm și de asta. Încuviințează din cap. O să vin eu pe la tine într-o zi când sunt ei plecați si-o să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
și scriu „Samantha Sweeting” în căsuță. Adaug și „avocat”, ca să fiu sigură și apăs enter. O clipă mai târziu, ecranul se umple de text. Încep să scanez rezultatele căutării și parcă m-a lovit cineva cu leuca în moalele capului. ... pățania Samanthei Sweeting... ... descoperit, Samantha Sweeting a dezertat de la datorie, lăsându-și colegii să... ... auzit despre Samantha Sweeting... ... bancuri despre Samantha Sweeting. Cum i se spune unui avocat care... ... Samantha Sweeting concediată de la Carter Spink. Și tot așa. De la site-uri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
răsuci Într-o parte și râgâi. Se trezi și se uită la mine cu ochi mici. Zâmbea așa, precum un câine sătul care n-a fugărit niciodată vânatul. Tată din Cer, măcar de n-ar afla Siloa vreodată de asemenea pățanie! M-am uitat de jur Împrejur, temător ca ceilalți să nu vadă ce făcuse trimisul lui Moru și, mai ales, cu cine o făcuse. Repede! Să mă Îndepărtez odată de vita asta prăvălită În tufiș, care se ținea de cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Ah... Krog... Pricep... Pfuuh... Să mor dacă nu știu cum ați făcut! - zise el, holbându-se și plescăind. Știu, știu... Am avut și eu una din asta. Era din alt sat și o chema Zuga. Știu, măi Krog, măi, dar astea sunt pățanii așa de rare, că nici nu-ți vine să crezi că au fost aievea... Cum să nu știu? Între timp, ajunsesem de partea celalată a colinei și am prins să coborâm către o Întindere din aceea dreaptă, acoperită doar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
locul un alt vânător, astfel Încât a putut s-o șteargă din peșteră fără să mai răspundă. 11. Cine știe cum o să ajungă la tine povestea călătoriei mele? Spusă de tați fiilor Între două lupte de sânge, reamintită după mari inundații, amestecată cu pățaniile din timpul unor cutremure năprasnice, spusă din nou În vremuri de secetă și foamete - ce va rămâne din Întâmplările bietului Krog, cel din neamul oamenilor-lupi? O să reziste vorbele atâta amar de vreme Încât să auzi de pățaniile mele? O să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
inundații, amestecată cu pățaniile din timpul unor cutremure năprasnice, spusă din nou În vremuri de secetă și foamete - ce va rămâne din Întâmplările bietului Krog, cel din neamul oamenilor-lupi? O să reziste vorbele atâta amar de vreme Încât să auzi de pățaniile mele? O să spună ele chiar ceea ce a fost? Află că mi-era din ce În ce mai teamă, iar păzitorii veneau de acum câte doi, ca să se pândească unul pe celălalt și să nu intre În vorbă cu mine. Singurul lucru pe care mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
cel În care crezi tu. N-a vrut să-mi spună mai mult. Spunea că și-așa am prea mult noroc pentru unul care nici măcar nu auzise de Dogon până atunci. - Logon n-a dorit să-mi povestească nimic despre pățaniile de la el din sat, schimbă Tuni vorba. De ce te-a Întristat așa de mult scoica aia pe care ți-a arătat-o? Tuni părea om sincer. Dar el ținea de Dogon, așa că nu puteam să-i spun chiar tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
s-ar rupe În dreptul tău, căci Krog ar fi prea greu. - Ce vrei să spui cu asta? - Că ai voie să faci și ce n-ai văzut În joc. Jocul, de-aia e doar joc, pentru că lasă o grămadă de pățanii pe afară. Altfel, cel ce te juca pe tine atât de iute, trăindu-ți toată călătoria Într-un răstimp atât de scurt, ar fi trebuit să cadă lat de oboseală la sfârșitul jocului, nu? Netrebnicul! Îi cam plăcea să vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
pădurea lui N’jamo. 27. Urlând de spaimă, mărunțeii fugiseră din case și se ascunseseră pe unde găsiseră adăpost. După ce grindina a Încetat la fel de iute cum se pornise, se strânseră cu toții În poiană și Începură să vorbească deodată, Îngroziți de pățanie, căci nici măcar nu auziseră de gheață vreodată. Se rățoiau unii la alții, Îl Întrebau pe N’jamo una sau alta și Își tot făceau de lucru cu bulgării de grindină, care ridicându-i de jos, care privindu-i În lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
spus el, N’jamo, să nu stăm prea aproape de copilul ăsta, căci Îl vom Îndrăgi prea mult. N’jamo știa că Unu Vis Vis va fi luat de ai lui. Și, cu asta, plecarăm. I-am povestit lui Logon Întreaga pățanie, iar el se Înegură. - Mai bine Îl mai țineai pe Enkim cu noi, ca să-i Încurcăm semnele, Îmi zise. - Enkim Îmi era și prieten și vrăjmaș, i-am răspuns. Nu puteam să mă mai joc cu el. Pe de altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]