3,270 matches
-
frunte, asta era, asta voia să descopere Mihail, dacă nu cumva "afacerea Cocoș" e o măsluire. Un fals, un joc, o păcăleală. Orice păcăleală se trage cuiva pentru ceva. În acest moment lucrurile priveau cu precădere Serviciul. Cine pe cine păcălește și mai ales de ce păcălește privea foarte îndeaproape rostul Serviciului. După felul în care era atacat guvernul, după exaltarea cu care toți terchea-berchea, scîrța-scîrța pe hîrtie arătau impotența ordinii și-a forțelor ei în fața unui ciomăgar de drumul mare, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
să descopere Mihail, dacă nu cumva "afacerea Cocoș" e o măsluire. Un fals, un joc, o păcăleală. Orice păcăleală se trage cuiva pentru ceva. În acest moment lucrurile priveau cu precădere Serviciul. Cine pe cine păcălește și mai ales de ce păcălește privea foarte îndeaproape rostul Serviciului. După felul în care era atacat guvernul, după exaltarea cu care toți terchea-berchea, scîrța-scîrța pe hîrtie arătau impotența ordinii și-a forțelor ei în fața unui ciomăgar de drumul mare, cu nimic mai periculos decît fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
spus aici. În stradă, ca la oamenii năcăjiți!" Lică Făinaru își aranja în continuare hainele și vorbea cu el de parcă ar fi vorbit de unul singur. "Abia acum îmi dau seama, dom'le, că de fapt sînt fraier. M-ai păcălit, m-ai tras în piept, chiar așa, cum trag ăștia în piept o lume întreagă cu alde Cocoș. Ei, și ce dacă se mai curăță cîte un soldat, un jandarm, vreo doi țărănoi. Se curăță că-s proști. Pricepi dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
vreau?" Lică Făinaru se clătină pe neașteptate, bătu aerul cu mîinile, își reveni, părea că se îmbată stând afară, fără să bea nimic, se scotoci prin buzunare, scoase un șomoiog de bani, "mă descurc și singur, dom'le, m-ai păcălit, credeam că vrei să te întîlnești cu Cocoș, asta mă gîndeam, că mă tragi de limbă ca să știi unde să dai peste el. La Sarichiojd cu un pluton de infanterie îi poți lua ca din oală. Odată intrați pe vale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cu respect, mințind și crezînd în minciuna lor, era o copilărie față de ceea ce aveau de gînd să reverse peste lume domnii Stoicescu și Stavri. Deocamdată negustorilor le era frică de adjutantul Popianu pentru că fiecare avea o muscă pe căciulă, fiecare păcălise pe cineva, pusese la cale o escrocherie mărunțică, vînduse marfă proastă, înșelase la cîntar sau la socoteală pe cei ce luau pe datorie. Dar alta era calimera cu colonelul Stoicescu și maiorul Stavri, ei voiau ca negustorilor, tuturor negustorilor, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
târgoveții din așezare, iar un părinte nu poate urî. Desigur, poate pedepsi pe dreptate, dar nu poate urî. Înțelegînd într-o clipită că nu are cu cine vorbi, a zâmbit cît s-a putut mai frumos, putea chiar să o păcălească, în definitiv și el era un bărbat, iar ea o femeie, nimic mai mult, a mai stat de vorbă cam o jumătate de oră despre tot felul de fleacuri, amintindu-și, îndeosebi amintindu-și, despre vremea cînd se petrecea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
docherilor și celor care au iubit‑o“ doar flori „naturale“, interzicându‑le categoric, evident, Într‑un acces de exaltare mistică, „profanarea mormântului cu butaforie eflorescentă“. Mă voi strădui să reconstitui, cât de cât, firul gândirii sale: „moartea nu poate fi păcălită; florile Își au traiectoria lor logică, aidoma ciclului biologic al omului, de la eflorescență până la descompunere; proletarii au dreptul la aceleași onoruri postume ca și domnii; curvele sunt produsul diferențelor de clasă; curvele sunt (deci) demne de aceleași flori ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
trăită cu câteva minute mai înainte se topi, se relaxă și plină de satisfacție continuă să dea iama în plăcintele calde. După ce-și reveni din șoc, Dan spuse ironic: De ce te-ai dat de gol? Data viitoare mă puteai păcăli din nou. Luana începu să râdă, din toată inima, cu toată gura, așa cum îi era felul. Data viitoare?! Data viitoare să te ascunzi tu acolo... Cele mai îngrozitoare zile erau acelea în care Ema și Dan plecau împreună cu părinții la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și vreau să schimb ceva, ei, bine, cred că nu-i totul pierdut. Totdeauna mi-a plăcut la tine franchețea, spui lucrurilor pe nume, chiar dacă le complici puțin. În tot cazul nu te dai după deget și nu încerci să păcălești pe nimeni. Adevărul e cea mai bună minciună. La ce mi-ar folosi dacă aș spune că toate sunt roz? Când eu știu bine că realitatea e alta? Lipită de tocul ușii de la bucătărie, slabă, aproape o umbră, Sidonia urmărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de actualitate. Ce pretext a folosit Fanny Tarrant în cazul tău? — Pretext? — Da, pretext. De pildă, îl lămuri Șam, parcă explicându-i ceva unui copil, pretextul interviului meu este difuzarea pe post a filmului Întunericul. — Aha, cu asta te-a păcălit! — Mă îndoiesc însă că în cazul tău Fanny Tarrant a vrut să-și axeze interviul pe Antologia Paragon de texte dedicate crichetului. Asta-i cea mai recentă antologie a ta, nu-i așa? — Nu, ultima a fost de fapt cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
idee și mai bună, răspunse Șam. Să ne-nchipuim că-ți dai acordul pentru un interviu cu Fanny Tarrant... — Mie mi se pare o idee foarte proastă, zise Adrian. — Ba nu! Ascultă-mă... Îți mai aduci aminte cum l-am păcălit pe reporterul ăla de la fițuica locală în ’68? În timpul marilor demonstrații, când am refuzat să ieșim din campus? — Cum aș putea să uit? spuse Adrian, zâmbind, si declama, agitând pumnul: „Consiliul Revoluționar al Studenților cere că numirea profesorilor să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
limpede. Ce știți despre ecologia ludovicianului, domnule Sanderson? — E un pește conceptual, un rechin. Se hrănește cu amintiri. Am coborât privirea spre degetele mele. — Ce altceva? Lucruri de ordin practic poate; cum să mă ascund de el, cum să-l păcălesc, cum să mă apăr. Nimeni se uită la dictafoanele care sporovăiau la marginea cercului nostru de lumină. Încuviință cu o înclinare meditativă din cap. — Ludovicianul e cel mai mare și cel mai agresiv dintre toți rechinii conceptuali, zise el. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
vîrful pantofului. Am spus al tău, Iordan? Mă tem că mormîntul e al meu. Sufletește, sînt ca și moartă. Intru în trecut cum aș intra în cimitirul Eternitatea. "Ce cîmpi mai bați! Și ce de prețiozități! Pe cine crezi că păcălești cu ele? se răfuiește cu mine vocea vitregă. Iordan a cerut ajutor, a apelat la forța ta și l-ai lăsat cu mîna-ntinsă. Te voiai înduioșător de plăpîndă. Nu l-ai sprijinit. Trebuia să te duci și să-i aprinzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
refulată provoacă boală. Iubirea împlinită exercită, dimpotrivă, o acțiune terapeutică. Locuitoarea din "Îngerul exterminator" mai are de trăit, conform prognozei medicale, doar trei luni, însă ea, după eșecul încercării de a-și redobândi sănătatea printr-un vindecător miraculos, în Brazilia, păcălește timpul prin întâlniri de dragoste cu un prieten al cărui nume consună parțial cu al taumaturgului, al unui taumaturg care, la nevoie, poate îndeplini și funcția de "înger exterminator". Precum se poate vedea din textele semnalate, sursa generativă a imaginarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ca dumneavoastră s-a apucat și a scris tăblițele. Doar că a coborât cu ele din vârful muntelui ca să aibă mai multă credibilitate. Dumneavoastră nu aveți nevoie să fiți credibil. Funcția vă dă putere și credibilitate. Pe noi nu ne păcăliți. Noi nu suntem aici să vă dăm dumneavoastră crezare, ci pentru ca să înțelegem. Judecătorul: Ce să înțelegeți? Nu-i nimic de înțeles aici. Nenorocitul ăsta s-a scindat în trei, pentru că nu mai suporta presiunea psihologică exercitată de soție. Și, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
orientată către lume va funcționa exclusiv, așa cum am remarcat la cei pe care-i consideram normali. Și cert este că reușeam aproape întotdeauna să mă întorc până la urmă în realitate, înainte ca situația să devină critică pentru mine. Astfel îi păcăleam pe profesori, părinți sau camarazii de joacă. Când am studiat la școală, la ora de literatură, motivul alter ego-ului, am înțeles îndată că despre El era vorba. Deodată, pentru scurtă vreme, părea că totul capătă sens. Apoi, am început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
zgârie sau arde, cu fața destinsă, plină de importanța dumicatului din pâinea înmuiată în sarea vieții. Așa cum v-am mai spus, nu e deloc caldă poziția de personaj, dar are avantajele spectrului pentru că poți pătrunde oriunde fără a fi descoperit. Păcălisem și timpul pentru că, așa cum simțise Cargobot, era numai o fațetă a lui vizibilă, cu scopul de a-și arăta propria-i dorință, de a putea curge pe aici cu o asemenea viteză, ofticat pe faptul că, în realitate, el curgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
un francez câștiga enorm, multiplicându-le și oferindu-le pe bani grei doritorilor. Spionii cosmici deveneau mai avizi de informații, dotând și pe preșcolari cu camere de filmat, oferind la schimb bomboane multicolore cu aceeași dezinvoltură cu care Hernando Cortez păcălise pe Moctezuma cu kitsch-uri în secolul al XIV-lea. Ceva timp a durat până când, ca în orice afacere, interveni lăcomia. Doritorii cereau acum eșantioane de realitate. Un smoc de grâu cu greieri cu tot, gura unei fecioare, un castron
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ți-a dat viață, cel care face totul să miște, cel care creează din nimic un geniu. — Și dacă tu m-ai creat, atunci îmi vei putea răspunde la întrebări. Unele cu zâmbet, altele deloc, dar să nu te lași păcălit de aparențe! Răspunsurile vin mereu și vin când te aștepți mai puțin...zise Domnul în Alb, Creatorul.“ Îmi place să sper că Dumnezeu nu va citi această carte și nu va afla cum îl descrie Alexandru Paul Moldovan. Spre binele
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ideologiile nu generează opere viabile. Opere viabile generează numai talentul literar. Multe fraze critice par extrase din lucrările scrise ale unor elevi: „El [Dănilă Prepeleac, n.n.] trăiește în final un sentiment de împlinire și mândrie omenească deoarece a reușit să păcălească pe draci și s-a ridicat deasupra nevoilor.“ „În evoluția ei istorică fiecare literatură națională este jalonată de puncte nodale (ani, cărți, autori).“ „Fastul și viermuiala biologică deformează trupul și sufletul și încătușează cugetul și spiritul.“ „Opera spirituală este rezultatul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
le găsim urma! După ce autorul a dovedit necesitatea crimei, el vrea să-și încurajeze discipolii, arătîndu-le că este și ușor s-o comiți. "Cei care înțeleg bine arta disimulării spune el vor găsi mereu oameni destul de simpli pentru a fi păcăliți", ceea ce poate fi redus la: cel de lîngă voi este un prost, voi aveți destulă minte, deci trebuie să-l trageți pe sfoară, pentru că e prost. Sînt silogisme pentru care elevi de-ai lui Machiavelli au fost spînzurați. Politicianul, nu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
început să privesc ca ea, de-a lungul drumului. Nu se făcea s-o las singură și așa, cu mintea rătăcită de durere. Într-un târziu, a continuat : "Vezi că și tu îl aștepți ?! De ce-ai vrut să mă păcălești ?!" Am tăcut. Știam că nu pot afla ceva de la ea. ...Cine știe de cât timp stăteam acolo... Într-un târziu s-a lăsat jos, pe pietrele reci. O fi obosit, i s-o fi făcut foame și sete. Am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Dacă a plecat în altă parte ?! N-ar trebui să mă duc după el ?! Dar mă învățasem minte de la bătaia primită: am intrat cu fereală, în oraș. Mergeam numai noaptea, ca să nu mă vadă oamenii. O singură dată m-am păcălit, când, în mijlocul zilei, s-a făcut deodată întuneric și pământul a început să se clatine și să tremure. M-am ridicat și am rupt-o la fugă unde vedeam cu ochii, printre oameni care alergau și ei, strigând dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
bumbac. Prin urmare, a fost arestat pe loc și acuzat de implicare în activitatea criminală a transportului de materie primă pentru fabricarea drogurilor. Degeaba a încercat să se disculpe bietul Vasile! Ba că nu a știut! Ba că a fost păcălit! Ba că la el în contract scrie bumbac! Și se lamenta, și se jura, și se ruga, și blestema că poate-poate îi va îmbuna, că poate-poate vor înțelege situația! Fapta-i faptă! I-au spus polițaii. Toate circumstanțele le va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
gură, ca să-i tacă tranca, așa de tare l-am mușcat de picior, încât a urlat de parcă l-ar fi călcat acceleratul. Noroc de colonel care, cu tact, ne-a făcut pe toți să ne calmăm, iar soldatul care mă păcălise seara, cu țigările, și-a mai încercat încă o dată norocul, încercând să mă scoată din apartament, nu înainte de a căpăta recompensa colonelului "liber o zi și-o noapte, dacă mă scapi de el" iar eu, intrând în jocul lor, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]