1,159 matches
-
Purtau la gât mărgele de sticlă, iar în picioare conduri. Pe acordurile duglișe ale unei lăute amețite, își mișcau lasciv trupul obosit. Scofâlcitele își înveșmântau dezmățul în rochii colorate strident. Plozi murdari și mâzgăliți pe față, descărnați și supți de păduchi, rătăceau desculți prin preajma lor. Erau atât de pricăjiți, încât mila îl copleșea pe străin la vederea lor. Câini schilozi mâncau din traista unui prostănac care se puse a-i da sfaturi străinului cum să-și vândă marfa. Sub privirea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
spulbere imaginația vinovăției asupra lui. La sfârșit voiau, fără a glumi, să fie acoperiți cu aferim, pentru că nu l-au pedepsit (deși acesta nu făcuse nimic). Calici zdrențuroși și ogârjiți hoinăreau pe străzi. Își zgâncileau în fața lui bubele provocate de păduchi, sub care stătea să crape puroiul. Nădăjduiau să se împiedice de vreo pungă cu galbeni pentru a fi izbăviți de viața mizeră. Prin gunoaie, colcăiau șobolanii care băgau spaima în motani. Purici, ascunși în colbul drumurilor pietruite, mușcau trecătorii, răspândind
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sunt reproduse după gura lumii, reverberând ca un ecou. Un exemplu în acest sens este pățania hoților care au vrut să calce hanul. Pe același ton neutru sunt presărate detaliile bizare de care se ciocnește povestitorul: lipsa icoanelor, pentru că ,,prăsesc păduchi de lemn’’, ,,femeie curată !’’, cotoiul din cameră și iedul de pe drum, căciula în care Mânjoala se uită adânc. Întreg misterul cultivat în povestirea caragialiană (situație, probabil, unică în întreaga operă a scriitorului) este emanația contaminantului farmec feminin degajat de stăpâna
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
cu accente boeme își află și ea locul în poezie, mizeria existenței cotidiene estompează accentele lirice chiar și în textele care au în centru o figură feminină: "În dimineața aceasta m-am trezit lângă Maria-Maria/ Pe scândurile patului pline de păduchi și sânge", " Vom porni în Gara de nord tăcând, tremurând./ Strecurându-ne urmăriți, pe lângă porți./ Alături de hamali vom duce bagaje,/ Visând o plecare a noastră către orașele văzduhului/ Și ne vom întoarce mai morți", Maria-Maria. La Dimitrie Stelaru însă biografia
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
devine cel mai adesea o țintă a textelor parodice atât la postmoderni: "dar, vai! steaua galbenă nu a răspuns acestei chemări" (Poema chiuvetei, Mircea Cărtărescu), "Ah, -/ dacă aș avea și eu sentimente, -/ măcar dacă aș avea și eu sentimente - spuse păduchele!" (Șine de tren, vieți paralele, Traian T. Coșovei), cât și la albatrosiști: "Astăzi am să scriu pe coala nopții/ un poem gândit într-o altă viață./ Ca niciodată și ca întotdeauna/ va fi vorba despre dragoste și despre dimineață", "Ei
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
epatantă a boemului, a „poetului blestemat”: „Pe strada Griviței, /poetul renegat de intelectuali / colindă toate străzile și se salută / cu hingheri, căruțași și hamali”. Mediul surprins de el e cârciuma sordidă, unde „Toți bețivanii sunt murdari, soioși / Toți poeții au păduchi și sunt pletoși”. Mesajul tânărului scriitor e limpede: poeziile nu se mai scriu pe mătase și în odăi de lux, ci „Le urli când te întorci beat, târziu, sau în pivnița poliției le mângâi încet”. Spectrul morții (al războiului) domină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
din care se poate deduce ușor dacă ai fost infectat cu Treponema. Urmând un tratament susținut cu penicilină, te vei putea vindeca fără urme. Dacă ajungi însă la stadiul de sifilis terțiar, nimeni nu-ți mai poate garanta acest lucru... Păduchii lați Chiar dacă nu faci sex, tot poți lua o boală venerică. De la toaleta publică, de pe lenjeria altei persoane, din sacul de dormit, de pe prosop sau prin contactul direct cu părul pubian al cuiva poți căpăta o parazitoză numită pediculosis pubis
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
principal scop umilirea și ridiculizarea opozantului, care este portretizat, în societatea contemporană, mai puțin ca un monstru, și mai mult ca un animal abject, repugnant. Nimeni nu prea mai vorbește astăzi despre dragoni, balauri sau Scyla și Charibda, ci despre păduchi și viermi umani care se cuvin a fi distruși. Zoopolitica, pe care au observat-o foarte mulți analiști ai fenomenului, are acest scop. Există în discursul violent al omului modern și chiar postmodern o „logică zoologică” pe care Alain Brossat
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
bordei de patru metri pe patru și că e un țigan sărac lipit pământului. Biata femeie, care aștepta și un copil, a acceptat această situație și i-a devenit nevastă. Ciubucă Dumitru, zis Cudri și În varianta Cudri urdă cu păduchi, venea aici de pe Dealul Armanului. Descendenți, care i-au dus toți mai departe porecla, au fost Petru, Ionuț și Sâia. Acesta, sau feciorul lui, Petru au avut cândva casă În Poiana Făgetului, fiind pădurar. Se spune că acolo ar fi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și usturime; scărpinându-ne, prindeam niște cocoloașe mici și moi, vii, sub degetele noastre. Am început să ne întrebăm: Măi frate, tu poți să dormi? Nu pot, măi frate! Ce-or fi zgrăbunțele mititele de pe piept? Măi, n-or fi păduchi, observă unul. Păduchi?, am intonat mirați aproape toți. Da, măi, de porc încă, completă altul. Să știți că părul e plin cu păduchi de porc, ne-am dat toți cu părerea. Ce facem?, întrebă unul, alarmat ca și cum am fi fost
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
-ne, prindeam niște cocoloașe mici și moi, vii, sub degetele noastre. Am început să ne întrebăm: Măi frate, tu poți să dormi? Nu pot, măi frate! Ce-or fi zgrăbunțele mititele de pe piept? Măi, n-or fi păduchi, observă unul. Păduchi?, am intonat mirați aproape toți. Da, măi, de porc încă, completă altul. Să știți că părul e plin cu păduchi de porc, ne-am dat toți cu părerea. Ce facem?, întrebă unul, alarmat ca și cum am fi fost în Roma, iar
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să dormi? Nu pot, măi frate! Ce-or fi zgrăbunțele mititele de pe piept? Măi, n-or fi păduchi, observă unul. Păduchi?, am intonat mirați aproape toți. Da, măi, de porc încă, completă altul. Să știți că părul e plin cu păduchi de porc, ne-am dat toți cu părerea. Ce facem?, întrebă unul, alarmat ca și cum am fi fost în Roma, iar Hanibal ante portas. Ne-am zbătut până la ziuă îngroziți de gândul că vom fi mâncați de vii de păduchi. Dimineață
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu păduchi de porc, ne-am dat toți cu părerea. Ce facem?, întrebă unul, alarmat ca și cum am fi fost în Roma, iar Hanibal ante portas. Ne-am zbătut până la ziuă îngroziți de gândul că vom fi mâncați de vii de păduchi. Dimineață la „deschidere” a venit primul o dată cu sunarea clopotului, însoțit de un gardian care deschidea lacătele și trăgea zăvoarele, comandând: „Drepți”. Nu cunoșteam reguli interioare de pușcărie. N-am luat poziția de drepți căci cocoțați pe baloții de păr ajungeam
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cineva e bolnav, de râie mai ales, sau dacă a murit cineva. Ceilalți nu vorbesc. Ați înțeles, bă? Domnule prim, am zis, îmi dați voie să raportez? Tu ești șeful? N-am hotărât încă, dar până hotărâm ne vor mânca păduchii de porc dacă nu dați dispoziție să fie scoase baloturile din cameră, uitați-vă ce e pe noi! Și de sub cămașă am scos câțiva păduchi, mari ca bobul de orz. Primul s-a tras înapoi un pas. Să vină sanitarul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să raportez? Tu ești șeful? N-am hotărât încă, dar până hotărâm ne vor mânca păduchii de porc dacă nu dați dispoziție să fie scoase baloturile din cameră, uitați-vă ce e pe noi! Și de sub cămașă am scos câțiva păduchi, mari ca bobul de orz. Primul s-a tras înapoi un pas. Să vină sanitarul la mine imediat, i-a ordonat gardianului. Sanitarul, un gardian lung, buzat și chel, salută cu chipiul în mână, plecat înainte ca și cum un jug îi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
var și două bidinele, două mături și cârpe de spălat pe jos și-i lași să ia apă din curte. Până la ora 12 să fie lună aici. Ai înțeles? Apoi ni se adresă nouă, liniștitor: Bă, să știți că de păduchi nu scapi în pușcărie. Și noi mai ducem câte unul acasă. Da’ n-o să mai aveți așa mulți! Să vă păducheați și voi mai des. De două-trei ori pe zi, că altă treabă nu aveți! Bine, să trăiți, am zis
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe cei care-i puseseră la această muncă. Apoi am spălat, am văruit și am șters cu gaz dușumelele, ușile și ferestrele. Am primit pături vechi, roase și împuțite, apoi ne-am despăducheat, conform indicației primului, tot restul zilei, căci păduchii depuseseră atâtea ouă (lindini) încât toate cusăturile interioare ale hainelor noastre luceau. Noaptea ne-am putut totuși odihni. Dimineața ne-am aliniat și am dat raportul, conform instrucțiunilor. Apoi ni s-a servit terciul. Sfătuindu-ne între noi, am hotărât
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
rezolvat problema, deși nu au evadat; cei mai mulți, neobișnuiți cu munca pământului și slăbiți, nu puteau face față. Nu s-au putut asocia sufletește, căci erau orgolioși și egoiști, lipsiți de unitate morală și spirituală. I-a decimat și tifosul exantematic. Păduchele infectat este agentul patogen al acestei boli. Cel neinfectat nu este periculos. În Aiud nu erau bolnavi de tifos, dar „marii gânditori” pentru „binele omenirii” pentru a motiva moartea în masă a deținuților politici, au făcut un transport spre Aiud
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
bolnavi de tifos, dar „marii gânditori” pentru „binele omenirii” pentru a motiva moartea în masă a deținuților politici, au făcut un transport spre Aiud de deținuți de drept comun infestați de la Văcărești, i-au risipit prin Celular, Zarcă și Secții; păduchii Aiudului s-au infectat (sărmanii de ei), devenind agenții bolii. Se apropia primăvara lui 1946 și penitenciarul trebuia să asigure hrana deținuților; ni s-a propus și nouă, legionarilor, să ieșim la muncă. Eram în Aiud la acea dată 7-800
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dacă faceți ce vă spun, scăpați și dumneavoastră și toată închisoarea de tifos exantematic. Mai întâi vă fac control la inimă și, pentru că aveți familie, vă voi izola în rezerva spitalului penitenciar până vă faceți bine, ca să nu duceți vreun păduche acasă să pățiți ce a pățit acel gardian căruia i a murit copilul. După un control minuțios s-a încredințat că Mareș era un maramureșean sănătos din toate punctele de vedere. Mai puțin, la suflet. Veți scăpa, l-a încurajat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a imobilizat pe gardian, l-a dezarmat și l-a încuiat într-o celulă. Apoi l-a adus pe doctorul Uță și pe un alt gardian și i-a spus: Dumneata nu vezi cum mor oamenii? Vrei să duci acasă păduchii infectați de tifos? Îți poți îmbolnăvi nevasta și copiii și veți muri cu toții. Ar trebui să-i sărutați mâinile doctorului Uță, nu să-l opriți să vă vindece. Milițianul și-a cerut iertare. Sandu i-a întins pistolul, centura și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
evul creștin. Idealurile erau prea înalte, dar așa se văd bine văile adânci, când munții dimprejur sunt înalți. Se scria pe talpa bocancilor unși cu săpun și pudrați cu DDT (primeam DDT ca să nu ne umplem de purici și de păduchi, în felul acesta să fie feriți și milițienii). O așchie din scândura priciului servea de condei. Expedierea la Jilava Venea primăvara fără să ne dăm seama. Era efectul programului: degajarea mora lă a suferinței. Nimeni nu simțea greutatea penitenței. Toate
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ghearele inamicului dar, fără să anticipeze evoluțiile ulterioare ale unei situații scăpate complet de sub control, deoarece această evacuare pripită a dus la pierderea inutilă a mii de vieți, datorită molimelor aduse odată cu marele inamic al oricărei armate de atunci: minusculul păduche. Febra evacuărilor pripite a crescut și mai mult odată cu înaintarea vertiginoasă a trupelor Puterilor Centrale în Țara Românească și Dobrogea, documentele epocii evidențiind acest lucru în toată splendoarea tragismului său. Am extras câteva pasaje din numeroasele ordine date de forul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
impunerea cenzurii rusești fusese prevăzută în mod expres în chiar textul Convenției de Armistițiu, respectiv articolul 16. b. Stalin avea nevoie de sclavi perfect sănătoși! Pentru a nu avea surprize de ordinul unor epidemii sau chiar de ordinul „importului” de păduchi românești, Comisia Aliată de Control de la nivel central în comuniune cu Comisia Română de Aplicare a Armistițiului, emiseseră un ordin special, nr.3960/24 noiembrie 1944, destinat prefecturilor din țară care avea acest conținut: „În executarea articolului 5 din Convenția
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de 671.200 de lei. Pe 23 decembrie, când populația orașului Bârlad făcea foame în toată regula, trepădușii prefecturii plătiseră pentru masa unui număr de 71 de soldați sovietici suma de 17.040 lei, în timp ce pentru umflarea bârdanelor până la plesnirea păduchilor cu unghia a 46 de ofițeri de aceeași nație, statul român decontase 38.945 de lei!! Tot pe 23 decembrie, în trecere spre front fiind, masa a 83 de soldați costase 29.880 de lei iar a numai 4 OFIȚERI
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]