804 matches
-
160, 182, 193, 200, 269, 315, 320 Handke, Peter, 112 Die linkshändige Frau ( Femeia stîngace), 202 Hardy, Barbara, 197 Hardy, Thomas, 17, 117, 197 The Return of the Native (Întoarcerea băștinașului), 117 Tess of the D'Urbervilles, 17 The Woodlanders (Pădurenii), 117 Harvey, W. J., 47, 197 Harweg, Roland, 248-250, 252, 254-255, 268-274 Hasler, J., 202 Haubrichs, Wolfgang, 22, 42, 143 Hawthorne, Nathaniel, Egotism, 242 Hemingway, Ernest, 110, 186, 188, 202, 225-226, 241-242, 246, 248, 279-280, 288 Fifty Grand (Cincizeci de
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
dictează tuturor, Șofron îl știa om care nu primește să fie purtat de slugile tătâne-său, îl consideră băiat de treabă, dar confruntarea care îi va aduce datorită Siminei față în față va scoate la lumină o opinie mai radicală: pădureanul vede în fiul nehotărât și nestatornic al lui Busuioc un ticălos, un om de nimic. Chiar dacă vorbele sunt spuse la supărare, în cazul lui Șofron cel prea gândit și așezat, ele nu aparțin doar momentului. Șofron și-a cunoscut întotdeauna
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
însă nu are complexe. Se simte capabil prin ce este și ce are dobândit prin efort propriu. Se consideră îndreptățit pentru a o alege de soție pe Simina. Istoria sa e una a demnității și a luptei pentru depășirea greutăților: pădurean sărac ca toți ai săi, a coborât la câmpie ca să-și facă alt rost și a reușit. A fost cătană împărătescă, apoi slugă cu simbrie mulți ani. Maturitatea l-a prins pregătit (economic și psihologic) să-și întemeieze o familie
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ca să vadă cum vor alții să-l ducă. Comparația nu e una didactică, ci una lămuritoare care vorbește despre un minus, o absență pe care Neacșu o identifică în personalitatea lui Iorgovan: tânărul bogătan nu cunoaște responsabilitatea de sine. Bătrânul pădurean nu se înșală. Nuvela nu menționează niciun moment al asumării unei decizii importante în viața tânărului câmpean. Există însă nenumărate pasaje care vorbesc despre rețineri, ezitări sau abandon în educație, în raporturile inter sau chiar intrapersonale. La doar douăzeci de
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
vorba de epidemia de holeră din vara anului 1873, observa Sara Iercoșan în paginile consacrate acestei creații lui Slavici în Dicționarul analitic de opere literare. Studiile recente de demografie istorică având ca subiect comitatul Aradului, ca acela al lui Corneliu Pădurean 108, susțin prin datele oferite ipoteza enunțată de criticul literar. Investigația e interesantă, deoarece conduce în plus la noi observații. În coordonatele acestui timp narativ, cititorul cunoaște și vârsta eroilor prezentați: Iorgovan era (băiat) de douăzeci de ani, Simina fată
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
unde se cerea voie bună și multă gălăgie, se uitau mereu cu frică la ușă și la ferestre ca să vadă dacă nu cumva se ivește Ucigă-l-Toaca, fie vreun strigoi ca să le ceară socoteală pentru gălăgia ce o fac. Doar un pădurean, Neașcu spunând Iartă-mă, Doamne, dacă-ți calc voința! îndrăznește să intre la mort. Pas cu pas, cititorul se convinge de faptul că sărmanul Pupăză, "monstru din naștere"115, ,,copil pierdut"116 (lăsat de maică-sa, o femeie fără căpătâi
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
întâmpla să-ți fie greu de ceva, să-i spui băietului ăstuia și să nu-ți fie greu de dânsul! fusese ultimul îndemn al lui Neacșu înainte de plecarea sa la Socodor. Bătrânul știa mai bine decât fiică-sa că iubirea pădureanului pentru Simina nu e o slăbiciune sau un blestem care te mână spre celălalt atât cât ține patima. Ceea ce cunoaște Șofron e o trăire rară în viață, o stare de grație. El însuși intuiește veritabila alchimie a devenirii și a
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
îți asigură ,,forța de a face față provocărilor existențiale"121 de a anticipa și relativiza cu înțelepciune ,,întâmplările" și nevoile celuilalt, mizând întotdeauna pe relație și pe capacitatea ei regeneratoare, pe semnificația ei vitală. De la starea frenetică a îndrăgostirii, tânărul pădurean trece, treptat, într-o etapă mai amplă, mai profundă și, totodată, mai puțin violentă. Sărutului smuls cu forța îi va lua locul spre momentul decisiv al clarificării naturii sentimentului o strângere de mână ce vorbește însă mai mult despre trecerea
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ia capul în mâini și-l sărută pe frunte, înțelege semnificația ei și alege răspunsul cel mai potrivit: Și Șofron ce mai face? E bine, sănătos. Cel care fusese ultimul obstacol al așezării în matca normală a relației celor doi pădureni nu își dă doar acordul, ci certifică o stare de fapt. Și omul tău ce mai face? E bine, sănătos. sunt replicile unui dialog protocolar din lumea satului. Iorgovan se adresează Siminei ca muiere a lui Șofron cu liniștea și
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
predat pușca, deși o avea încărcată. Ar fi plătit cu viața, dacă s-ar fi împotrivit. Ziaristul vorbește în detaliu despre această teribilă experiență într-un articol intitulat Sepi și publicat târziu în ciclul amintirilor din ziarul Lupta 152. Despre pădureni, luncani, lotri, Slavici dă informații bogate în monografia Die Rumänen in Ungaren, Sibenbürgen und der Bukowina elaborată concomitent cu nuvela Moara cu noroc. Ca Slavici gândesc și alți ardeleni pentru care popasul la han nu e niciodată un capriciu, el
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cum de Șofron (gr. sóphron "cu spirit sănătos, înțelept"→influența lat.-magh. s>ș) este chiar desemnat, prin onomastică, emblematic pentru condiția sa și pentru rolul pe care îl joacă în evoluția conflictului. Mai mult decât atât: numele celor doi pădureni sau zărăndeni (ambii tineri provin, după datele oferite cu acuratețe geografică de nuvela slaviciană, din Țara Zarandului) nu se regăsesc în inventarul onomastic realizat de Viorica Goicu 170 în această zonă ce se evidențiază printr-un specific aparte atât topografic
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
existențiale familiale și pe Șofron cel greu încercat ca protagonistul unei tragedii care vede obstacolul ca o unică soluție de reabilitate a firescului. Ghiță pare să ofere în luptă o asemănătoare descătușare de energie vitală ca și cea a puternicului pădurean. Totul e, însă, doar un joc al oglinzilor. Ghiță, păcălindu-se pe sine, ne induce în eroare și pe noi. În 1895, Slavici scrie nuvela Ceas rău, în care personajele principale, Laie și Ana lui, trăiesc o dramă similară cu
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în De la Apollo la Faust, Editura Meridiane, 1978. Ortega y Gasset Jose, Studii despre iubire, traducere de Sorin Mărculescu, Editura Humanitas, București, 1995. Paz Octavio, Dubla flacără, Dragoste și erotism, traducere din spaniolă de Cornelia Rădulescu, Editura Humanitas, București,1998. Pădurean Corneliu, Populația comitatului Arad în secolul al XIX-lea, Editura Universității "Aurel Vlaicu", Arad, 2003. Pocs Ollie, Our intimate relationships marriage and family, Harper and Row Publ., New York, 1989. Le Rider Jacques, Modernitatea vieneză și crizele identității, traducere de Magda
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
acestor ani. Părintele Ioan din Socodor e produsul acestei școli deficitare pe care o deplânge episcopul de Buzău și o reformează Mitropolitul Ardealului, Andrei Șaguna. 107 Vasile Popovici, Eu, personajul, Editura Cartea Românescă, București, 1988, p. 135. 108 Vezi Corneliu Pădurean, Populația comitatului Arad în secolul al XIX-lea, Editura Universității, "Aurel Vlaicu", Arad, 2003. 109 I.I. Adam, I. Pușcaș, Izvoare de demografie istorică, vol. II, (Secolul al XIX-lea 1914), București, 1987, p. 272. 110 Ioan Bolovan, Transilvania între Revoluția
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
1967) cu povestirea Cetatea și își publică în 1968 primul volum de proză, Frumoasa cocoșată, caracterizat prin alăturarea unui limbaj stângaci, excesiv poetizat, și a celui de sorginte țărănească. Titlurile indică frecvent conținutul povestirii - Pădurea, Povestea fânului, La noi la Pădureni, Sfade, Vorbele drumului -, fiind puncte de reper în ceea ce privește subiectele alese pentru a evoca lumea satului. Narațiunea este eliptică, fără amănunte și fără un fir epic bine definit, iar personajele sunt vagi, în orizontul ales punându-se accentul când pe fenomenul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
trăsături se vor contura chiar din volumul Poemele pădurii (1973): metaforizarea excesivă a banalului, utilizarea febrilă a versificării retorice, preluarea unor elemente din doina sau din balada populară, vădind o propensiune mai degrabă întârziat sămănătoristă decât una clasicizantă. Mitizarea „ținutului pădurenilor”, prezentă și în scrierile în proză, imaginea și simbolistica pădurii ca spațiu al unei cosmogonii a iubirii, interpretarea sensului vieții și al morții prin prisma anotimpurilor sunt teme dominante în aceste versuri cu aer aproape întotdeauna vetust. Pădurea revine ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
care știe în amănunt locurile bune ale ostrovului său, mănoase îndeobște sau prielnice să prinzi în ele gaițe, sitari sau pești și, dacă vrei, maimuțe (care, altfel, pot să se schimonosească la tine în coșmaruri). Și se mai află acolo pădureni, ca lupii sau ca urșii veșnic mânioși, dar nu primejdioasele feline ale altor locuri. E drept că, pentru cei aduși acolo de mânia amăgitoare a mării, insula poate părea numai un loc pustiu și dezolat, de nelocuit, de neumblat, pământul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de luncă, două urme pe platoul podgoriei Nicorești, pe coama de carton gudronat beculețe roșii, zecile de metri de instalație, minciuna ornament, să punem pe casă pilule Viagra, potența colorată și electrică! Pădureni-Putna mișcarea în zădărnicirea ei, numele dovada, ce pădureni, ce întuneric, ce stație! nu tren, ci descifrare pe confortul mișcării, pilonii imobilizați în radiografii din brațul de contact al locomotivei, proiectul de lumini Mărășești, gara la viaductul spre Panciu, vagoanele altor garnituri, la megafon plecarea, standard feroviar, regulile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Gheorghe Cristea - președinte CAP Costești; Grigore Diaconu - președinte CAP Arsura; Alexandru Gându - inspector șef al Inspectoratului silvic județean; Maria Gramaticu - șef de echipă la CAP Roșiești; Vasile Ibănescu - președintele CAP Ibănești; Ion Moșanu - președintele CAP Deleni; Neculai Manolache - membru CAP Pădureni; Didina Moga - membră CAP Târzii; Mihai Munteanu - șef de fermă CAP Bunești-Averești; Ioan Neamțu - director, IAS Huși; Neculai Nechita - președintele CAP Cârja; Niță Panainte - membru CAP Codăiești; Ana Spiridon - preparator produse lactate, IIL Vaslui; Oprea Stângă - președinte CAP Pochidia; Gheorghe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
scăzut accelerat de la 47,37% în 1832 la 22% în 1893 și la 18,8% în 1970), pentru ca în prezent să nu depășească 17% (P.Poghirc). Prezența pădurii în viața populației de aici este atestată și de numeroasele toponime precum Pădureni, Lesa (slv.les=pădure), Rediu, Runcu, Lazu, Laza, Jariște, Poiana, Poieni, Poienari, Poienești, Curătura, Arșița, Braniște, Dumbrava, Plopu, Plopana, Făghieni, Corni, Salcia, Răchitoasa, Rugăria ș.a. Harta așezărilor omenești din Colinele Tutovei (după Condica Liuzilor de la 1803) Răspândirea pădurilor în Colinele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
din punct de vedere social (negrese, țigănci, unguroaice, evreice etc.) sunt discriminate pozitiv din punct de vedere sexual. Erotismul exotic pare să fie mai puternic decât naționalismul șovin. Într-o excelentă lucrare de antropologie vizuală, tânărul istoric de artă Florin Pădurean a abordat recent problema stereotipurilor etnice (inclusiv a celor etnico- erotice) În arta vizuală românească <endnote id=" (910)"/>. Legături primejdioase Este evident faptul că o relație erotică Între, de exemplu, un țăran român și o „ovreică nebotezată” putea să aibă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pază de toate relele, de deochi și de toate alte fermecătorii, ca să facă gogoșile pline de mătase curată, spre slava și lauda Ta”. Vezi Emanuela Timotin, Descântecele manuscrise românești (sec. XVII-XIX), Editura Academiei Române, București, 2010, pp. 81-84, 274-275. 910. Florin Pădurean, Stereotipuri etnice În arta românească (1848-1947), lucrare inedită, teză de doctorat la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj- Napoca, Facultatea de istorie și filosofie, coordonator științific prof. dr. Sorin Mitu, Cluj- Napoca, 2011. Pentru reprezentarea stereotipă a femeilor de diverse etnii (inclusiv
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un institut medical de specialitate, până la însănătoșire”. În România, în prezent, există patru unități care au titulatura de “spitale de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță”: la Ștei - jud. Bihor, la Jebel - jud. Timiș, la Sapoca - jud. Buzău și la Pădureni, în jud.Iași. Acestea sunt considerate a fi “institutele medicale de specialitate” despre care face vorbire Codul Penal, în Art.114, al. (1). Acestor patru spitale le sunt arondate, conform unui ordin al Ministerului Sănătății Publice, un număr variabil de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
din sec. II-III d. Chr. Evoluția lor este către așa zisa fibulă de tip carpic, încadrată, de pildă, la Văleni, în tipul 3. Ele sunt prezente în aproape toate necropolele carpice din Moldova, cum ar fi exemplarele descoperite la Poienești, Pădureni, Dămienești, Săucești, Oncești-Cioara, Poiana-Dulcești etc. b3 - Obiecte de toaletă La mormântul de înhumație nr. 32 s-a descoperit și un cuțitaș din fier, distrus în parte de rugină, având forma triunghiulară a lamei, cu ceafa destul de groasă și mânerul îngroșat
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de chihlimbar, coral, lut, bronz sau piatră. Unele din aceste categorii sunt destul de numeroase în alte necropole din sec. II-III d. Chr. Analogii pentru această diversitate de mărgele în necropola I de la Săbăoani avem în necropolele de la Văleni, Poienești, Gabăra-Moldoveni, Pădureni, Bărboasa, Săucești, Dămienești, Oncești-Cioara. Piese asemănătoare au fost descoperite și în așezare, în punctul „La Izlaz”. Este vorba de patru mărgele din pastă de sticlă mată roșie, una prismatică, una trilobată și una deformată fără gaură, probabil trecută printr-un
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]