472 matches
-
30 parale, fac - 47 lei 10 parale. 3 zile tăiatul câte 1 leu 30 parale, fac - 5 lei 10 parale 14 zile desfăcutul și urcatul în coșer fac - 72 lei Total 149 lei 00 parale. Pentru lucrul unei fălci de păpușoi trebuia să se plătească, în județul Bacău, în anul 1839, suma de 149 lei, ceia ce face că pentru 109 prăjini se plătea 186 lei 29 parale. Prin urmare la cei 200 lei, țăranii din Mărgineni, au plătit căpitanului Iojă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și locuitorii satelor țineau mai multe vite în loc să se ocupe de cultura cerealelor, parte din locuri erau acoperite de codri, dumbrăvi, spinișuri, mlaștini, stufărișuri. Pământurile fiind foarte bune și priind tuturor cerealelor, se cultiva mai ales grâul, secara, orzul, ovăzul, păpușoiul, cânepa, mălaiul și toate soiurile de legume, viilor nepriindule „așa de bine ca în părțile de jos". La obținerea locurilor de cultură prin curățarea locurilor de păduri și spinișuri, oamenii le-au folosit puținele unelte cunoscute atunci, mai ales târnăcoapele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
răceală"691. Pe lângă aceste rubrici constante, au existat și materiale apărute sporadic, referitoare la "sfaturi pentru agricultori", în care li se aduceau la cunoștință țăranilor diferite informații despre pregătirea pământului pentru însămânțare sau despre diferite plante, cum ar fi porumbul (păpușoiul)692. Recomandările practice vizau un spectru larg, aici fiind incluse și "sfaturi pentru mame", în care erau oferite îndrumări despre "cum trebuia să se poarte fiecare mamă în timpul facerii, despre grija pe care trebuie să o aibă la alăptarea copilului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1 - 67; 6 - 68 Str. Osiris - nr. 1 - 49; 2 - 48; Int. Ostroveni - nr. 1 - 29; 2 - 16 Int. Oțeleni - nr. 3 - 11; 2 - 10; Str. Pazei - nr. 1 - 11; 2 - 10; Str. Păltinoasa - nr. 5 - 31; 2 - 32 Str. Păpușoiului - nr. 1 - 19 Str. Păușa - nr. 1 - 63; 2 - 62 Str. Pecinișca - nr. 5 - 37; 4 - 26 Drm. Penteleu Str. Perinița - nr. 11 - 29; 2 - 50 Str. Petroșani - nr. 1 - 41; 2 - 36; Str. Petru Vodă - nr. 1 - 33; 2
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
și înlocuitori ai acesteia preparați din amidon, sub formă de fulgi, boabe, granule, porții sau forme similare 1904 Alimente preparate obținute prin înmuierea sau prăjirea cerealelor sau a produselor din cereale (de exemplu, fulgii de porumb); cereale (altele decât porumb(păpușoi)) sub formă de boabe, gătite în prealabil sau preparate în alt fel ex 1905 Pâine, aluat de foi, prăjituri, biscuiți și alte produse de brutărie, fie că conțin sau nu cacao; hostii pentru împărtășanie, cașete goale adecvate pentru utilizare farmaceutică
jrc4728as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89894_a_90681]
-
îndulcitori sau alcool, care nu sunt specificate sau incluse în altă parte: - Nuci, arahide și alte semințe, fie că sunt sau nu amestecate: - - Altele: - - - Care nu conțin adaos de alcool: - - - - Care nu conțin adaos de zahăr: 2008 99 85 - - - - - Porumb (păpușoi), diferit de porumbul dulce (Zea mays var. saccharata) 2008 99 91 - - - - - Igname, cartofi dulci și părți comestibile similare ale plantelor care conțin amidon în proporție de 5% sau mai mult din greutate ex 2101 Extracte, esențe și concentrate de cafea
jrc4728as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89894_a_90681]
-
intr-adevar acestea sunt adevărate cripte sfinte pentru comunitatea locală, iar pentru cei de azi și cei ce vor veni, le dam următorul îndemn: “De urci cu carul tău, copile Movila de la Docan, din Lozova Din lan de grâu, de păpușoi Descoperă-te și te-nchină Ca dedesubt e cripta sfântă Cu mii de oase de eroi” Rămânem cu speranța că urmașii noștri o să depună mai mult interes în investigarea și cercetarea acestor obiective și suntem siguri că vor scoate la
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
ul ("Zea mays" ssp. "mays", regional "păpușoi", "cucuruz") este o cereală originară din America Centrală cultivată azi în multe regiuni ale lumii ca plantă alimentară, industrială și furajeră, reprezintă alături de grâu, 80% din producția de cereale. ul aparține familiei Poaceae. Are tulpina înaltă și groasă, neramificată, care se
Porumb () [Corola-website/Science/299125_a_300454]
-
manuscrisele la tipografie sau „"mă duceam la unii și la alții după manuscrise, ca trimis special"”. Un rol deosebit în stabilirea carierei sale l-a avut Ioan Nădejde, care a văzut un desen făcut de Octav pe când se juca în păpușoiul din ograda casei din strada Sărăriei. Desenul înfățișa un chip de om foarte expresiv, a-i cărui ochi erau marcați cu cărbune negru și părul, mustățile și barba erau făcute din mătasea porumbului. Acest desen l-a determinat pe Ioan
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
nu a fost aflat însă pe nicăieri) se găsește într-o scrisoare din 21 iulie 1927 a reprezentantului permanent al R.A.S.S.M. pe lângă guvernul R.S.S.U., Malcikov: "„din partea exterioară, stema R.A.S.S.M. reprezintă o coroană din strujani de păpușoi și struguri de poamă, și are în interior o suprafață plană alb-albastră, pe care este așezată o vinietă de culoare albă. Vinieta conține harta R.A.S.S.M. reunită cu Basarabia. În partea inferioară a hărții, în centrul coroanei e imaginat
Stema RASS Moldovenești () [Corola-website/Science/311093_a_312422]
-
în volum. Constituția R.S.S. Moldovenești din 1978 descrie aceeași stemă în mod diferit: "„Stema de stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești reprezintă imaginea unei seceri și a unui ciocan, luminate de razele soarelui și încadrate în spice și știuleți de păpușoi cu o ghirlandă de struguri și fructe, purtând pe o panglică roșie inscripțiile: în partea de jos «R.S.S.M.», pe partea dreaptă în limba rusă « Пролетарии всех стран, соединяйтесь!», pe partea stângă - în limba moldovenească «Proletari din toate țările, uniți-vă
Stema RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/311096_a_312425]
-
Suprem al R.S.S.M.: "„în imaginea în culori a Stemei de Stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești secera și ciocanul, soarele, spicele sunt aurii; steaua este roșie, încadrată într-un chenar auriu; panglica și legumele sunt roșii; știuleții și tulpinele de păpușoi, fructele și strugurii sunt de culoarea ocrului auriu; frunzele de viță de vie și de fructe sunt verzi; conturul elementelor e cafeniu.”" La 7 august 1981 Sovietul Miniștrilor R.S.S.M. a aprobat „Instrucția pentru aplicarea regulamentului cu privire la Stema de Stat a
Stema RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/311096_a_312425]
-
Ucraina (Hotin, Cetatea Albă) sunt prezentate ca fiind succesiv slave (ale principatului Halici, Polono-lituaniene) apoi turcești, fără vreo referință la trecutul lor românesc. Satele românești din Bugeac au rămas cu numele schimbate în ciuda cererilor exprimate de localnici (1991: Adămești=Primorske, Păpușoi=Rascoșne, Gălilești=Desantne, Jibrieni=tot Primorske, Frumușica-Veche=Alexandrivka, Frumușica-Nouă=Mykolaivka, Zoreni=Staroselie). În Ucraina, prezența românească în dreapta Nistrului este caracterizată exclusiv ca ocupație străină, nicidecum ca parte din rădăcinile istorice ale acestor regiuni. În Iugoslavia (din 2006 Serbia), Românii din
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
138 desetine de pămînt și șunt obligați fără plată a lucra pămînturile mănăstirii: să cosească 6-10 prăjini grîu, să-l aducă la depozit și acolo să-l mălătească, totodată șunt obligați să prăsească de 2 ori pe an 12 prăjini păpușoi după care să-i taie și să-i ducă la depozit. Totodată erau obligați să plătească cîte 5 copeici de argint pentru pășunatul de fiecare oaie și să dea dijma de fiecare familie cîte 2 găini. Aceste 138 deseatine erau
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
de +5grade C . Acest interval de timp este cel mai favorabil pentru semănatul culturilor timpurii de primăvară. Spre sfîrșitul decadei a doua a lunii aprilie temperatura medie diurnă a aerului trece de +10 grade C și timpul permite începerea semănatului păpușoiului și a altor culturi de primăvară tîrzii. La începutul lunii mai cînd temperatura medie diurnă atinge +13 +14 grade C, încep să înflorească merii și peri. Răsare sfecla de zahăr și păpușoiul. În păduri înflorește fagul, arțarul, socul ș.a. Primăvara
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
10 grade C și timpul permite începerea semănatului păpușoiului și a altor culturi de primăvară tîrzii. La începutul lunii mai cînd temperatura medie diurnă atinge +13 +14 grade C, încep să înflorească merii și peri. Răsare sfecla de zahăr și păpușoiul. În păduri înflorește fagul, arțarul, socul ș.a. Primăvara deși cantitatea de precipitații se mărește întrucîțiva (100-130mm), în sol din cauza evaporării intense se constată o influență de umezeală. Primăvara cantitatea totală de apă evaporată depășește cantitatea de precipitații atmoserice, constituind în
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
o scădere bruscă a temperaturilor medii lunare de la +14 la +16 grade C în septembrie pînă la +2,5 la +5,0 grade C în noiembrie. În septembrie predomină un timp însorit anticiclonal care creează condiții favorabile pentru recoltarea strugurilor, păpușoiului, sfeclei de zahăr, răsăritei și a altor culturi agricole. Uneori pe la mijlocul lui octombrie sunt frecvenți ciclonii nord-vestici care generează ploi îndelungate. Toamna precipitațiile atmosferice cad în medie uniform în fiecare lună cîte 30-40mm pe teritoriul raionului, însă asigurarea solului cu
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Măicuța și-a condus viața și activitatea după "Vedeniile" pe care le-a avut tot timpul vieții, despre care a scris în cărțile sale. Prima vedenie a avut loc pe 22 octombrie 1937 - cităm din scrierile măicuței: "„Pe când culegeam la păpușoi, a venit bunul Dumnezeu să se coboare pe pământul nostru, înconjurat de o lumină minunată și slăvită, arătându-se în fața unui putregai ca mine, dezvăluindu-și iubirea ce o are pentru neamul omenesc și pentru cel din care mă trag
Veronica Gurău () [Corola-website/Science/326619_a_327948]
-
cu colaci, băuturi, dulciuri sau bani. Adesea, se rostesc versurile Sorcovei, se recită ultimele versuri din Plugușorul sau se recită alte texte tradiționale sau mai noi. Un astfel de text este cel numit chiar "Semănatul" și care zice: "Să crească păpușoaiele, oarzele, cânepele, mălaiele, grâiele!".
Semănatul (etnografie) () [Corola-website/Science/328435_a_329764]
-
n. 1922). Ea a fost cea care și-a acompaniat cântecele, pentru prima dată la Tismana, cu chitara. Din taraf au mai făcut parte: Ion Murgu zis Nelu (braci), fiul lui Grigore Murgu, Vasile Bisericosu (braci) și Nicolae Geagu zis Păpușoi (bas). Renumit a fost și taraful lui Nicolae Cazacu (n. 1911 - d. 1944), viorist primaș de mare talent și virtuozitate, care a murit pe frontul din Ungaria cu arcușul în mână, cântând să ridice moralul militarilor. Nicolae Cazacu a cântat
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
Ania El Maachir și-a petrecut copilăria, până la 5 ani, în județul Bacău. Vorbitoare de cinci limbi străine, aceasta își mai amintește cuvântul 'păpușoi' când povestește despre cadrul idilic în care a crescut. Artista, care are o mamă româncă și un tată marocan, a studiat în Maroc și Quebec, după o scurtă întoarcere la București, și spune că provine dintr-o familie multiculturală, iubitoare
Povestea româncei Ania El Maachir, favorită la ”Vocea Canadei”-interviu by Ion Voicu () [Corola-website/Journalistic/104967_a_106259]
-
în Maroc și ne aștepta. Cu comunismul a fost greu să ieșim din țară. Am crescut foarte fericită într-un sat foarte pitoresc din județul Bacău. Deci am crescut în mijlocul munților și am alergat după găini și între rândurile de păpușoi. Am fost crescută de bunicii mei în primii 5 ani. Tenul meu marocan și numele meu mai neobișnuit (vecinii din sat mă cunosc după al doilea prenume - Jamila) erau 'intrigante'. M-am simțit deosebită de când eram mică. AGERPRES: Cum v-
Povestea româncei Ania El Maachir, favorită la ”Vocea Canadei”-interviu by Ion Voicu () [Corola-website/Journalistic/104967_a_106259]