1,190 matches
-
si a prezenta acest model specific de remediere si prevenire a violenței. Ideea își parcurge drumul său. 1998-2002: un bilanț necesar Înainte de vara anului 2002, la Sécheron a fost efectuat un bilanț prin intermediul chestionarelor si discuțiilor cu elevii, învățătorii si părinții. În contextul dat, vom insista îndeosebi asupra evaluării medierii însăși, mai puțin asupra bilanțului reprezentărilor generale ale violenței, cu excepția a două sau trei exemple care denotă evoluția între anii 1998 si 2002. De fapt, în ceea ce privește întrebările comparabile, se remarcă, în
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
surprinde măsura și modul în care colaborarea contribuie la optimizarea demersului didactic. Am încercat sasigur unitatea influențelor educative asupra elevilor, continuitatea în munca de educație de la o etapla alta. Formele de colaborare, din prima etapă, au fost: -ședințe lunare cu părinții; -discuții individuale; -completarea unor chestionare; -vizite la domiciliul elevilor; -solicitarea și participarea efectiv a părinților la activități extrașcolare. În a doua etapă, rolul elevului și al familiei a trecut în plan secund, în sensul c am colaborat direct cu dirigintele
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
atrage atenția adulților, prin orice mijloace (doresc să fie în centru atenției), aceștia din urmă (profesor, instructor, părinte, frate sau soră mai mare etc.) pot „profita” și atrage copiii spre practicarea joggingului. regulile de siguranță trebuie respectate, iar alergarea împreună cu părinții sau cu alte persoane poate fi un stimulent pentru copii, Dan Iulian Alexe 62 dar și un mijloc educativ foarte bun, adulții putând prezenta copiilor diferite reguli (de orientare în spațiu, de echipare corespunzătoare, de hidratare, de realizarea a unei
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
4 5 Sunt satisfăcut de activitatea colegilor mediatori în cursul de mediere 1 2 3 4 5 Sunt mulțumit de colaborarea cu colegii mediatori 1 2 3 4 5 Profesorii au manifestat interes pentru mediere 1 2 3 4 5 Părinții, persoanele din afara școlii au manifestat interes față de cursul de mediere. 1 2 3 4 5 Reprezentanții administrației școlii au manifestat interes față de cursul de mediere. 1 2 3 4 5 Elevii mediatori sunt prezenți în diferite organe de conducere a
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3134]
-
personalitatea copiilor și familiilor lor etc.); b) stabilește programul activităților cu familia (întâlniri colective, consultații individuale, lectorate, lecții deschise etc.) și îi consultă pe părinți, reținând propuneri și sugestii venite din partea acestora; c) definitivează tematica generală a adunărilor colective cu părinții - cele obligatorii - centrate pe situațiile instructiv educative specifice clasei pe care o conduce; d) mediază eventualele stări conflictuale apărute în relația profesor - elev - părinte; e) pregătește și conduce adunările colective, armonizează posibilele puncte de vedere discordante; f) ține permanent legătura
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
obligatorii - centrate pe situațiile instructiv educative specifice clasei pe care o conduce; d) mediază eventualele stări conflictuale apărute în relația profesor - elev - părinte; e) pregătește și conduce adunările colective, armonizează posibilele puncte de vedere discordante; f) ține permanent legătura cu părinții (prin vizite, corespondență etc.) și îi contactează prompt în situațiile speciale (abateri disciplinare, tensiuni în stare incipientă etc.); g) în urma cunoașterii elevilor săi, realizează caracterizările individuale și de grup; h) îi invită pe părinți la școală și îi antrenează ca
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
climatul familial favorabil dezvoltării psihosociale a copilului), fie direct și mai ușor observabil (prin grija manifestată față de preocupările copilului, prin cunoașterea învățătorului / profesorilor, colegilor și prietenilor lui, prin ajutor oferit la temele școlare, prin participarea la activitățile școlare, ședințele cu părinții, prin sfătuirea cu copilul și implicarea copilului în decizii privind viața lui). Elevii nu pot fi înțeleși pe deplin fără a ști ce li se întâmplă și la școală și acasă. (Nica, I., Popa, I. coord., 1974, p. 109) Copilul
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
familia poate cere școlii reconsiderarea timpului și spațiului școlar - în sensul modificării orarelor și programelor școlare etc.; creșterea complexității setului de roluri al cadrului didactic - care, pe lângă rolurile în raport cu elevii și administrația școlară, capătă și un set de roluri în raport cu părinții; această creștere a complexității rolurilor poate fi trăită de cadrele didactice în sens pozitiv, ca sursă de ameliorare a activității sau negativ, ca sursă de stres; activitatea cadrelor didactice este evaluată (și) de părinți - după criterii diferite, uneori contradictorii - ceea ce
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
familie și școală; etapa de incertitudine profesională: cadrele didactice încep să recunoască influența factorilor familiali asupra rezultatelor școlare, dar părinții continuă să creadă că școala este autosuficientă; apare tendința de a conserva atitudinea din perioada anterioară; continuă contactele formale cu părinții; apar organizații voluntare de părinți; în consiliile școlare, participarea părinților capătă un rol, dar minor, nedecizional; formarea cadrelor didactice abordează relația familie-școală ca o problemă secundară; etapa de dezvoltare a încrederii mutuale: părinții și cadrele didactice descoperă împreună că neîncrederea
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
talentele speciale ale copiilor; * Exprimarea importanței relațiilor pozitive dintre părinți și copii; * Punerea părinților în legătură cu programele și resursele serviciilor de asistență familială disponibile în cadrul comunității; * Stabilirea unei legături cu toate familiile, nu doar cu acelea care participă la ședințele cu părinții; * Asigurarea accesului la un centru de informare familială care să le ofere părinților și familiilor cursuri educative, resurse și alte servicii; * Educarea părinților; cursuri de instruire a acestora. 2. Comunicarea Comunicarea este baza oricărui parteneriat solid. Atunci când părinții și cadrele
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
asigurată printr-o bună mobilizare prin anunțuri făcute din timp, prin fixarea celor mai potrivite ore și prin invitații personale acolo unde este cazul. Cel ce coordonează activitatea de lectorat trebuie să fie o persoană cu experiență în activitatea cu părinții, cu tact și talent în abordarea tematicii propuse și a celor mai potrivite metode pentru captarea atenției auditoriului și asigurarea participării acestuia la discuții. Lectoratul poate utiliza metode precum: vizionarea unor filme, audiția unor emisiuni, organizarea standurilor de cărți, broșuri
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
posibilitatea influențării atitudinilor participanților, favorizează formarea la părinți a unei percepții corecte asupra rolului și importanței coordonării eforturilor personale cu cele ale școlii în educația copiilor, precum și cunoașterea de către aceștia a tuturor drepturilor și responsabilităților în acest sens. Ședințele cu părinții, întâlniri colective periodice programate, reprezintă o formă încetățenită în practica activității școlii cu familia din învățământul românesc. Traian Cosma atrage atenția asupra necesității ca aceste ședințe să dobândească un caracter formativ, să fie mai mult decât prilejuri de informare a
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
și interesul acestora pentru programele în acest sens. În învățământul primar parteneriatul dintre învățători și părinți îmbracă următoarele forme: 1. schimbul de informații; 2. rezolvarea de probleme în comun; 3. vizite la domiciliul elevilor; 4. contacte informale; 5. ședințe cu părinții; 6. raportarea progresului copilului; 7. programul de educare a părinților; 8. supravegherea participării părinților la activitatea educativă; 9. activitatea comună pentru luarea deciziilor asupra strategiei educative. În competența educativă a părinților, coordonarea conducerii educației cu educatorii profesioniști, înțelegerea muncii realizate
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
în educația copiilor, conștientizarea lor de către ambele părți implicate, ca puncte de plecare în elaborarea strategiei celei mai adecvate pentru depășirea lor. Parteneriatele școală - familie nu se reduc la aceste forme tradiționale prin care școala colaborează cu familia: ședințe cu părinții, vizite la domiciliul elevilor, corespondența cu părinții, lectoratele pedagogice, vizitele părinților la școală etc. În contextul reformării învățământului românesc actual, parteneriatele educaționale trebuie să ofere soluții reale la marile probleme cu care se confruntă învățământul, la realizarea cărora să contribuie
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
la o mai temeinică informare pedagogică a părinților, cum ar fi elaborarea și implementarea la nivelul școlii a unor proiecte educaționale: „Clubul elevilor, părinților și bunicilor”, „Club - Arte și Sentimente”, „Diferiți, dar egali”, „Împreună pentru copiii noștri” etc. identificarea împreună cu părinții a nevoilor și așteptărilor de la școală prin aplicarea de chestionare, organizarea de mese rotunde pe această temă, dezbateri, discuții libere; organizarea unor activități extrașcolare diversificate în regim de parteneriat cum ar fi: serbări școlare, excursii, sărbătorirea festivă a unor evenimente
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
familiei, școala copilului și locul lor de muncă. Credințele părinților despre creșterea copiilor și despre sprijinul lor acasă influențează de asemenea construirea rolului lor. Acest construct sugerează că diferite contexte culturale și de clasă contribuie la formarea felului în care părinții își definesc rolul atunci cînd se angajează în educația copiilor. Al doilea construct se concentrează pe "sensul eficacității personale a părinților în ajutorul oferit copiilor pentru succesul școlar al acestora". În acest sens, credințele părinților au în vedere dacă: • au
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
și foarte puțin în cunoașterea științifică a acestora. De asemenea, caracterul eclectic al multitudinii de strategii declarate că sînt folosite pentru antrenarea părinților la activitățile pe care le organizează școala, ilustrează hiatus-ul dintre deziderat și realitate. Binecunoscutele ședințe cu părinții au fost invocate de toți părinții ca activitate majoră și relativ constantă la care participă. Am fost interesați să aflăm ce se întîmplă în aceste ședințe. REȚEAUA SEMANTICĂ 3.3. O ședință "tradițională" cu părinții Așa cum putem observa în rețeaua
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a afla cum se desfășoară, am întrebat părinții cum comunică cu școala și ce îmbunătățiri pot fi aduse relațiilor comunicaționale dintre școală-familie și familie-școală. Rețeaua semantică 3.5 ne arată că interacțiunile comunicaționale se produc în trei ipostaze: ședințe cu părinții, convorbiri telefonice și, mai rar, cu ocazia unor întîlniri informale. Afirmațiile de felul " Nu prea cunosc profesorii în afară de diriginte", "Vorbesc strict cu diriginta" sau "... în special vorbesc cu diriginta și cu profesoara de matematică", ne-a dus la ideea că
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
stau cu colegii. S4. Cu părinții ar trebui să discute despre bani, să dea acolo banul ... ce e de învățat să discute cu noi. Elevii nu cunosc ce înseamnă participarea părinților la activitățile din școală. Participarea elevilor la ședințele cu părinții. Conceptele, relațiile conceptuale și textele din rețeaua semantică 4.7 prezintă părerea elevilor despre participarea la ședințele cu părinții, adică prezența lor acolo unde se discută lucruri care îi privesc direct. Adolescenții vorbesc despre reacțiile probabile ale unor profesori și
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
participa ar reuși să afle pulsul școlii și metehnele care infestează sistemul." Rezistența la schimbare. "Orice ar discuta părinții, școala rămîne aceeași, profesorii la fel. ... Nimeni nu va schimba nimic." La inițiativa părinților s-au discutat problemele în ședințele cu părinții. Părinții au făcut cerere la secretariat. Dirigintele a mers la Inspectoratul Școlar. Remedierea unor situații de moment. Posibilitatea creșterii autorității părinților. Părinții tratați cu indiferență. Probabilitate redusă de a reuși. Mi se pare puțin posibil ca ei să poată face
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
pentru că s-ar simți sprijiniți. La foarte puțini nu le-ar conveni ca părinții să susțină școala". Un elev crede că percepția profesorilor privind implicarea părinților "... depinde de mentalitatea fiecăruia. Cam 70% din profesori ar fi încîntați de colaborarea cu părinții. Ceilalți 30% ar fi neutri sau împotrivă, în special cei mai bătrîni". O interpretare simplă duce la ideea că marea majoritate a profesorilor gîndesc favorabil, au o percepție pozitivă față de implicarea părinților atît în educația de acasă, cît și în
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
care se află familiile cu mulți copii este, de fapt, relevantă: timpul disponibil pentru educație, resursele materiale și culturale etc. Aminteam mai înainte că nivelul studiilor este asociat negativ cu talia fratriei. În aceste condiții, în familiile cele mai numeroase părinții vor avea studiile cele mai scăzute și, implicit, profesii care presupun venituri mai mici, dar care trebuie împărțite între mai mulți membri. Între categoriile extreme diferențele sînt foarte mari: în familiile cu un copil, standardul material este de aproape trei
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
trai decent. Chestiunea care apare în prim plan, în această parte a analizei noastre, este aceea de a stabili care sînt familiile care au cea mai mare nevoie de comunicare cu școala, de implicare activă a acesteia în relația cu părinții, pentru a le oferi suport, pentru a-i face conștienți pe aceștia de nevoile de natură educațională ale copilului lor. Surprinderea categoriei socio-profesionale a părinților a ridicat o serie de probleme: grila a fost preluată din barometrele de opinie comandate
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de menționat este dependența puternică a ponderii utilizării diferitelor tehnici de influență de natura situației-problemă. Rezolvarea acesteia a fost, oarecum, inspirată chiar de modul în care a fost formulată. În continuare, vom face o scurtă prezentare a felului în care părinții își distribuie sarcinile educative. Este vizat atît nivelul implicării fiecărui părinte, cît și specificitatea responsabilităților acestuia pentru a distinge eventualele situații favorabile reușitei școlare a copilului. SUSȚINEREA FAMILIALĂ Susținerea familială a fost operaționalizată printr-un set de întrebări referitoare la
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
slabe la învățătură, probabil chiar din acest motiv, apoi scad în intensitate în cazul elevilor mediocri și cresc sensibil pentru cei cu rezultatele cele mai bune. Discuțiile telefonice și biletele trimise cadrelor didactice sînt, de asemenea, cele mai frecvente pentru părinții ai căror copii au medii între nouă și zece. Presupunem că este vorba, pur și simplu, de mai multă implicare, de mai mult interes privitor la modul în care decurge viața școlară a copilului. Evident, acest interes ar putea fi
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]