1,786 matches
-
Acasa > Poeme > Devotament > IUBEȘTE - MĂ ! Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1555 din 04 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului În patul tău, pe cearceaful alb pătat de orgasmele noastre feerice, ale mele pudice visuri se erijează într-o realitate dulce, stropită cu șampania sfârcurilor tale, ca două boabe de cireș amar, două lumi de rai în care vreau să mă pierd cu totul în uitarea cea
MĂ ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362934_a_364263]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > NĂDEJDEA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1082 din 17 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Mă pregătesc să mă’ntălnesc cu Tine, Părinte Sfănt, dar oare se cuvine ? Că haina mi’e vădită că’i pătată Și roasă pe la colțuri și uzată. Și plec genunchiul inimii smerit Și mă apuc de peticit. Prin rugăciuni, adun bucăți din mine Și vreau să le preschimb in bine. Nădejdea mea e’n zdrențe toată De vremi și lume sfașiată
NĂDEJDEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363470_a_364799]
-
în țară , în Dumnezeu , trebuie să înceteze și va inceta.Sa tragem linie , noi cei care scriem , cei care suntem ascultați, crezuți ....să îi aruncăm la groapa istoriei pe toți acești oportuniști, ariviști ,îmbogățiți ...să îi aruncăm cu tot cu averile lor pătate de sânge , si sa ne facem țara noastră , frumoasa și mândră , așa cum a fost odată . Istoria îi poate minți doar pe prostii care se lasă mințiți , prostia naște prostie , să ne scriem și rescriem istoria așa cum este în realitate , cu
O ISTORIE MINCINOASA de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363569_a_364898]
-
Șapte ani am studiat. Am făcut caricatură... Taina am voit să prind; Astăzi, mulți fac tevatură Când pe advesari înving. Oameni mari îmi recunosc Faima și talentu’ -original; Rareori vine vreun prost... Pus pe ceartă și scandal. Zice c-am pătat hârtia, eu!... Și, prin puncte, ce exprim? Domnu’ nu vede că-i bou! Pun un punct, e un destin. Vă întreb, dacă îmi știți: Ce e lumea colorată? Acest punct, vă rog, priviți! Nu din el... linia pleacă? Domnilor, de-
M U S C A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360781_a_362110]
-
veche, prea aruncată, O apuca-i.. dar, ea se făcu cam prea mirată... Sunt atâți oameni buni pe acest pământ Sunt așa ‘mărunți’, dar au sufletul sfânt, Și iubesc..printr-un spiritual neîntinat, Emițând-o în stratosfere far’a fi pătat.. Ascultând acea melodie a omului blând, Având și-un orgoliu ce-a fost scăzând, Gândind dinainte doar după aparențe, Am scăzut în mine după idei 'precupețe'... Mi-a cânta-o și mie cu acei ochi senini, N-a zis nimica
OAMENI BUNI.. ÎN UMBRĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360956_a_362285]
-
aflaseră, slavă Domnului, teafăr, împreună cu mielul. Nu înțelegeau nimic din ce băiatul le bâiguia. Și uluiala îi covârșea privind cercul strâns de zăpadă bătătorită de labe de lupi, de cioturile vecine înnegrite de foc, de smocurile de blană pârlită ce pătau omătul pe alocuri... Și mai uimiți rămăseseră când, de-atunci, aflaseră în mezinul lor un temerar lecuit de frica ucigătoare ce-i răpise cei mai frumoși zece ani din viață... Timpul a trecut, cum trec toate. Pădurea s-a rărit
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
Nu-i treaba noastră, nuuu! Și stăpâna se repezi spre Moș Gerilă, lovindu-l cu o aripă. Ghearele sale ascuțite ieșiră la iveală și începu să-l zgârâie peste tot, facându-i răni, și din ele curgeau un sânge vâscos, care pătă în câteva clipe zăpada. Celelalte cotane se luptau și ele de zor cu fârtații lui moșului negru și urât, și peste tot se vedeau niște pete urâte. Lupta iscase un vacarm de nedescris. Între timp, Moș Crăciun și oamenii săi
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
nr. 1591 din 10 mai 2015 Toate Articolele Autorului ROMÂNIA când vii dinspre răsărit îți închipui că țara aceasta este o imensă câmpie din al carui grânar ai putea hrăni lumea peste un timp privirea îți urca pe dealuri domoale pătate în culori nuanțate unde calmul anotimpurilor veghează veșnicia de la începuturi în zare cresc munții pe sus pătați de zăpadă mai jos albiți de pietre semențe mai toți acoperiți cu păduri neatinse de timp sau cu pășuni țesute din ierburi multicolore
ROMANIA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368042_a_369371]
-
țara aceasta este o imensă câmpie din al carui grânar ai putea hrăni lumea peste un timp privirea îți urca pe dealuri domoale pătate în culori nuanțate unde calmul anotimpurilor veghează veșnicia de la începuturi în zare cresc munții pe sus pătați de zăpadă mai jos albiți de pietre semențe mai toți acoperiți cu păduri neatinse de timp sau cu pășuni țesute din ierburi multicolore dacă urci printre ape găsești izvorul înălțimilor numai de acolo poți să privești ȚARA MEA întinsă peste
ROMANIA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368042_a_369371]
-
toarte, închipuind două frunze crestate pe margini. În jurul gâtului subțirel se orânduia un șirag de pietricele roșii, iar sub el se lăsa un lănțug de argint cu zale jucăușe de forme curioase. Purta o bluză-nflorată de stambă, câmp alb pătat de nuanțele curcubeului, răscroită rotund, lăsând loc mișcării gâtului. Mânecile bogate erau strânse la jumătatea antebrațului de manșete înguste prinse în bumbi. Croiul bluzei se aduna strâns la mijloc și se lărgea în bie peste strânsoarea beteliei, peste șoldurile înguste
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
a întâmplat... ei - trădătorii, dragii mei, pot fi considerați mișei. Să-ți pierzi încrederea nu-i greu, de aceea tu gândește, că-n timp, tot ce ai adunat în van se risipește. Încrederea de-i înșelată, onoarea le va fi pătată și orice vor face apoi, ramân cu stropii de noroi! Pedeapsa este exemplară, viața-ntreagă - o povară; nu vă mirați, dacă-ntr-o zi, prieteni nu vor mai găsi. Este umila mea părere, vă rog, să reflectați, orice s-ar
ONOAREA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367400_a_368729]
-
s-a foit toată ziua căutându-și culcuș ca să nască. Mereu sărea în brațele mele și nu mă lăsa să lucrez la calculator, cerându-mi s-o mângâi. Când m-am uitat pe fotoliu, născuse 3 puișori micuți. Firesc că pătase și fotoliul, așa că am luat repede un plovăr pe care nu-l mai folosesc și l-am pus sub ei. Acum stau și se înfrumptă cu colastra mamei lor. Sunt liniștiți dar și Norica este o mamă foarte grijulie cu
MĂRŢIŞORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367454_a_368783]
-
de toată această curățenie. Maria, menajera familiei aștepta cu un castron mare din porțelan chinezesc plin cu supă aburindă de pasăre și tăiței de casă, în capătul mesei. Tinerei îi era teamă ca nu cumva să facă vreo gafă, să păteze de emoție fața de masă din olandină fină brodată, de culoarea lămâiei, când își va turna cu polonicul supă în farfurie. Sesizând jena fetei, Maria s-a oferit imediat să o servească, obișnuită cu această ocupație, lucrând în serviciul familiei
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
pentru cine știe ce lipsuri), până una alta eram buni și noi, ostatici ai propriului teribilism juvenil, ai crasei ignoranțe în materie de organizare statală și instituțional-funcțională, slăbiciunilor a tot soiul de complicități! Pe post de ostateci ai „putregaiului capitalist”, infiltrat să păteze puritatea unei utopii. Norocul nostru a fost o pană a mașinii Securității de la Pitești, care se afla în drum spre Rucăr și, cum spuneam mai sus, înțelegerea, bunătatea șefului de post, plutonier-major Vasile Codreanu, de loc din Puchenii Dâmboviței și
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
muncă... înainte era politicos și mă lăsa să mă scald prima în roua dimineții dar de un timp dă dovadă de indiferență. Adevărul e că și pe mine a început să mă plictisească cu fracul lui veșnic ponosit și soios, pătat cu sosuri până în coate, încărcat cu mirosuri grele, amestecate de odorante ieftine, improprii pentru recepțiile pe care le dau în fiecare seară Se dă în stambă mereu, fumează pipă crezându-se mai interesant, și-a lăsat și barbișon și umblă
GÂNDIREA UNEI ZBURĂTOARE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366949_a_368278]
-
șefu, cafeluța! O grămadă de ziariști afară... Unul m-a bătut șmecherește pe umăr. Știe el ceva, a zis că are o presimțire... - Sandule! Măta-n cur de golan! De ce n-ai spus, mă, că-i fierbinte? Ia uite, am pătat cămașa asta, sfin... ptiu! (Era să mă dau de gol, nu trebuie să știe nimeni că am cămașa sfințită. Ce-ar mai râde Iliescu de mine, el, "libercugetătorul"! A prins el două mandate, a prins! Boșorogu' naibii! Doamne, iartă-mă
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
un car ducea, pe drumul lung al Istanbulului, pe principesa Elisabeta, Doamna fostului voievod Eremia Movilă și pe fiii ei, Alexandru Vodă și prințul Bogdan. De o parte și de alta a drumului, înșirați, obosiți de luptă, în straie ponosite, pătate cu sânge, stăteau cu capetele plecate boierii credincioși care nu-și părăsiseră Doamna până în cele din urmă clipe. Când cea legată de fiii săi își văzu supușii, se ridică și înlăcrimată, cu fața acoperită jumătate de păru-i negru, despletit
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
iubit Știu că am greșit Când n-am ascultat Glasu-Ți minunat Și-am pornit la vale Pe o altă cale... Doamne, scump Păstor Vino-n ajutor... Spinii m-au rănit, Lupii m-au pândit Și haina-mi curată Acum e pătată Și mi-e frică Tată Vino de mă iartă...” Iată...cum stătea Și cum se plângea O Voce aude Ce-n suflet pătrunde Și-o strigă pe nume Dintr-un loc anume Și vede venind Cu tălpi sângerând Pe Blândul
O ALTĂ ”MIORIȚĂ”... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367028_a_368357]
-
ne înfățișam înaintea Împăratului depinde de sfințenia relațiilor dintre noi. Puteți să mă îmbrăcați în haine sfinte fără pată, albite în sângele Mielului, si aceasta datorită faptelor sfinte pe care le faceți pentru mine, sau puteți să încercați să-mi pătați hainele și să mă faceți să arăt urât și murdar înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor. Creatorul nostru ne mântuie datorită jertfei Fiului Său individual, dar ne accepta în tabăra Să, Eruv Yahveh (domeniul sau privat), Împărăția Să doar corporat
COMORI ASCUNSE IN TORA de IOAN PEIA în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367093_a_368422]
-
și developez pe retină “Alcatraz”-ul, “linșat” de o peliculă albicioasă de ceață amestecată cu vârtejul stropilor multicolori, “stratigrafiați” astfel de cerul coborât până aproape de pilonii magnificei construcții și firește ai țărmului insulei. În stânga, azuriul crud al nemărginirii oceanului pare pătat de neastâmpărul perpetuu al vântoaselor marine și tușează cu o cromatică in degrade întregul peisaj, estompând îngrijorător acuratețea privirii, iar eu lăcrimez și încerc să-mi repotrivesc fixarea elementelor din decor la locul cuvenit, sperând într-o memorizare vizuală de
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
Autorului Sfanțul Nicolae în tradiția creștină și în mitologia populară Sfanțul Ierarh Nicolae este cel mai cunoscut și mai iubit sfânt al Bisericii noastre, care se prăznuiește pe 6 decembrie. Sfanțul Nicolae s-a născut în jurul anului 270, în localitatea Pătară, din părinți bogați și credincioși. Potrivit tradiției, din vremea prunciei, Nicolae s-a arătat a fi un copil minunat. Mânca puțin și se ruga mult, iar în fiecare zi de miercuri și de vineri, mânca o singură dată, numai după
SFÂNTUL NICOLAE ÎN TRADIȚIA CREȘTINĂ ȘI ÎN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368707_a_370036]
-
teus llavis que mussitaven l'engany. Ja no sóc Adam, sinó tan sols un record vagant pels jardins del Paradís. P.S.: Nu mai sunt Adam! De ce mi-e dor de pasul cândva Rătăcit prin livezile Paradisului? De ce simt gustul mărului pătat De gânduri plimbate-n întuneric, Mușcat sub privirile îngerilor Parcă adormiți în tranșeele dintre ceruri? Așa s-a nascut culoarea păcatului Între buzele tale ce șopteau amăgirea. De ce mi-e dor de goliciunea trupului tău Ce doar visul mi-l
NU MAI SUNT ADAM!” DE GABRIEL DRAGNEA ÎN TRADUCEREA POETULUI SPANIOL PERE BESSO de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363698_a_365027]
-
de reparații. Am raportat. Nu știu dacă s-au luat măsuri. Coboară și verifică! Agentul Brumă ascultă atent, fără să clipească. Coborî, verifică portbagajul și, surprins, constată că se deschide. În interior era, în schimb, o harababură de nedescris. Preșuri pătate de ulei și vaselină, resturi de mâncare, cârpe murdare, un cric și mai multe scule aruncate aiurea, o găleată de tablă murdară și turtită, saci de plastic, o roată de rezervă cu anvelopa pe jantă... Înghiți în sec și se
D ALE POLIŢIEI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349478_a_350807]
-
descurca cu menajera? - Banul este ochiul dracului, cum se știe. Nu sunt un străin. La o adică îi spun și gata. Mă ceartă, mă iartă și cu asta s-a încheiat episodul dormitorul de oaspeți. Era mai rău dacă se pătau așternuturile. Au cred că peste o sută de ani. Nu ai văzut ce brocarturi erau întinse deasupra patului? Le-au primit cadou la nuntă de la părinții bunicului care le-au cumpărat și ei de la evreii deportați în Transnistria. Nu garantez
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
cuvânt Să nu se-audă strigătul din mine Ascultă-n rugăciunea mea de seară Cum sunt eu, chipul și asemănarea Ta; Ruină-n neagră zodie stelară Și-am fost ales de cea mai tristă stea. A câta risipire Pescărușii doar, pătează bolta moartă; Ciocurile sorb apusul greu din apă. Noaptea traversează sonuri moi pe clape, La geam, Isus Hristos cu degetul îmi bate. Târziu, se-adună zorii în straie de hermină, Din coasta răstignită a răsărit lumină. Un madrigal plutea în taina
PRIMA RUGĂCIUNE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349590_a_350919]