483 matches
-
modernul este încapsulat în condiția postmodernă și în anumite moduri îl prefigurează, totuși relaționarea lor nu este univocă; ea pare a fi de consecință, dependență, dar în același timp și de autonomie, iar dacă istoria culturală este privită ca un palimpsest, dialogul perpetuu dintre vechi și nou este unul deja presupus. În aceeași măsură este implicită și rescrierea istoriei culturale însăși, cu diversele contaminări voluntare sau involuntare dintre multiplele curente și idei, astfel încât perioadele sau curentele "pure" par a nu exista
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
autorul postmodern într-un bricoleur. Din moment ce trecutul poate fi ipostaziat sub forma unui text, se poate înțelege un eveniment sau istoria însăși prin intermediul colajului, alcătuit din fragmente de texte sau fapte potrivite în mod corespunzător. Procedeul caleidoscopului sau cel al palimpsestului se regăsesc în straturile scriiturii actuale pentru a stimula receptorul la o recontextualizare perpetuă. Alături de acestea, hipertextul (o scriere în spații cu multiple posibilități) se poate înscrie ca o altă valență a scriiturii postmoderne. Aceste proceduri pot fi ușor detectate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Derrida, mitologia albă păstrează ideea că metaforele au plecat de la o serie de sensuri "primitive", "proprii", care s-au estompat sau uitat o dată cu utilizarea lor în discursul filosofic, uzura devenind structura însăși a metaforelor. Mitologia albă se apropie astfel de palimpsest, încorporând în sine însăși o istorie fascinantă a primelor sensuri care au produs-o și care, atenționează Derrida, este încă activă. 234 Jacques Derrida, "La Mythologie blanche. La métaphore dans le texte philosophique", p. 261. Richard Rorty interpretează acest pasaj
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se știe, în epoca interbelică. Dacă modernismul românesc este în general neîncrezător în valorile "vieții", acest lucru se datorează și literaturii criticului, văzută ca lectură infinită a unei realități mereu mistificatoare, care își maschează insuficient de bine natura textuală, de palimpsest cu lacune. Un cuvânt, în final, și despre modul și stilul criticii lui Antonio Patraș, care nu trebuie să-i fie indiferent cititorului, pentru că poartă o lecție critică. Stilul patrașian este unul fals sfătos, voit vetust, încărcat afectiv cu intenție
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Din punct de vedere conceptual, putem enumera câteva cuvinte cheie , rezultate atât din teorie și filosofie cât și din practica ultimelor decenii: genius loci, regionalism critic, mișcarea neoraționalistă, peisajul ca fenomen cultural, arhitectura ca sculptură la scara urbană, pliu, rizom, palimpsest, forțe fluide, mișcare, porozitate, clădirea ca organism, hibrid, spațiu digital, clădire verde și lista poate continua. În ciuda diversității conceptelor, În ceea ce privește reprezentarea formală, exemplele se pot reduce la doar câteva categorii , În funcție de tipul acțiunii exercitate asupra terenului. Există mai multe moduri
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
această categorie, este City of Culture of Galicia din Santiago de Compostela, arhitect Peter Eisenman (Fig. 13). Acesta este probabil cel mai mare proiect de acest gen de până acum, aflat Încă În construcție. Proiectul se dezvoltă pe conceptual de palimpsest, Eisenman suprapunând aici trei straturi (Fig. 12). Primul strat reprezintă planul centrului medieval din Santiago, suprapus peste harta topografică a sitului deluros. Al doilea strat este un grid cartezian modern așezat peste traseele medievale, iar al treilea strat permite distorsionarea
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
cu Moscova, dar Dej își consolidase deja suficient poziția politică pentru a le putea face față. Identitatea imaginată de regimul comunist pentru a se autodefini și impusă societății prin practici discursive cotidiene a fost una de o inovativitate radicală în raport cu palimpsestul identitar pe care societatea îl dezvoltase până atunci. Clasele, noile categorii identitare, sunt afirmate prin "act[e] de putere" inițiate de regim printr-o propagandă asiduă. Diferite de manifestările "tari", coercitive, ale puterii comuniste, acestea urmăreau penetrarea și modelarea societății
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Teatrul este cea mai minunată poveste M-am gîndit și mi-am scotocit printre amintiri ca să aflu mai exact de cînd îl cunosc pe Alexa Visarion. Pare că dintotdeauna. Planuri de poveste și de întilniri se suprapun ca într-un palimpsest. Locuri, momente, prieteni comuni, întîmplări ireale, spectacole, taifasuri fără sfîrșit. Toate astea îl așează în centrul lumii mele. Atmosfera pe care o simt în nări este una rusească. Cu infinite ipostaze. De la frigul nemilos din Siberia, la căldura învăluitoare a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de film, lect. univ. dr. Ioana Moldovan teatrolog, dr. în artele spectacolului Ion Băieșu scriitor, dramaturg, scenarist Ion Bogdan Lefter critic literar, scriitor, prof. univ. dr. Ion Calion critic de teatru, redactor Vatra Ion Cocora critic teatral, poet, directorul editurii Palimpsest Ion Cristoiu scriitor, redactor șef Teatrul Ion Parhon critic de teatru, redactor Expres Magazin Ion Ungureanu actor, regizor, fondatorul Teatrului "Luceafărul" din Chișinău, fost Ministru al Culturii în Republica Moldova Irina Budeanu critic de teatru, redactor Azi Irina Coroiu critic de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nicomahică, trad. Stella Petecel, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988. Aristotel, Fizica, trad. N. I. Barbu, Editura Moldova, Iași, 1995. Aristotel, De anima, trad. N. I. Ștefănescu, Editura Științifică, București, 1996. Aristotel, Politica, trad. Alexander Baumgarten, Editura IRI, București, 2001. Aslam, Constantin, Palimpsestul identității românești, Editura Crater, București, 2000. Aubenque, Pierre, (1) Le problème de l'être chez Aristote, PUF, 1962 (2) Problema ființei la Aristotel, trad. Daniela Gheorghe, Editura Teora, București, 1998. Augustin, Mărturisiri, trad. Prof. Dr. Docent Nicolae Barbu, Editura IBMBOR
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Vol. I, Partea a 2-a, p. 357. 230 Pascal, "Le memorial. Feu", în Pensées, p. 9. 231 A se vedea P. Ricoeur Eseuri de hermeneutică, cap. Ideologie, utopie și politică. Pentru problema "identității culturale", a se vedea Constantin Aslam, Palimpsestul identității românești. 232 Hegel, Prelegeri de istorie a filosofiei I, pp. 470-471. 233 Cf. Gottlob Frege, On sense and reference, Ed. A. W. Moore. 234 "Teoria formelor prejudicative oferă o punte de legătură între domeniul existenței pure și cel al
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Martin („are stofă de adevărat prozator”), Nicolae Manolescu („ilustrează admirabil procedeul realismului cu ochiuri mici de plasă”), Mircea Nedelciu („Un talent într-adevăr de excepție în proza momentului”). Alcătuite mai ales din proze scurte, scrierile lui P. etalează variate procedee (palimpsest, intertextualitate, autoreferențialitate, introspecție), adaptate cu ingeniozitate situațiilor-context și transpuse într-un stil plin de naturalețe epică. Tematica aleasă, definită în general de patru coordonate - ratarea, vinovăția, moartea, însingurarea -, nu conduce spre recurențe obositoare, prozatorul având capacitatea de a prezenta de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
nefirescul ce caracterizează obiectul pasiunii, cunoaște o primă notabilă ilustrare în literatura română chiar la Caragiale, în nuvela Păcat, pe care Urmuz probabil că a citit-o. Remanența unei astfel de lecturi poate fi responsabilă pentru această urmă textuală din palimpsestul urmuzian, reperabilă astfel, la nivel de aluzie de factură tematică la proza lui Caragiale. Aceasta ar presupune, de fapt, conjugarea demersului hipertextual, prin parodiere, cu cel intertextual, prin aluzie, în reprezentarea temei familiei. 6.1.5. "Sarafoff, / Servește-te de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
etc.prezentate în altă cheie de "interpretare". În afară de executarea scripturală a unei invariante andante, allegro, scherzando, etc., tehnica temei cu variațiuni presupune reluarea prin amplificare, parafrazare, contrazicere sau negare, sugerând relativizarea adevărului și pluriperspectivismul. Este, astfel, o prefigurare a tehnicii palimpsestului, a "șirului de oglinzi" sau a "păpușilor îngropate una într-alta", toate marote compoziționale ale târgoviștenilor. Formula romanescă a lui Radu Petrescu se bazează în totalitate pe simultaneism și "impalidare"parafrazare a unui model fixat în interiorul cărții. Inclusă în jurnalul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
first of all, a real intertextual plasma that flows through Romanian literature and is made visible by means of innumerable quotations, allusions, in general any kind of "intertextual traces" (Riffaterre) able to update Caragiale's work, thus perceivable in the palimpsest. For the first category there are only a few examples: some sketches written by Al. O. Teodoreanu, Camil Petrescu's play Mitică Popescu, Mircea Horia Simionescu's short-story The Fast Train of Compliments and Ioan Lăcustă's series of sketches
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de " métatextes " et surtout un véritable plasma intertextuel qui parcourt la littérature roumaine par les nombreuses insertions de type citation, mentions spéciales, allusions, en général de toutes les " traces intertextuelles " (Riffaterre), souvent infinitésimales, qui rendent de nouveau actuelles de manière palimpseste l'œuvre de Caragiale. Pour la première catégorie, les exemples sont relativement peu nombreux: certains récits courts de Al. O. Teodoreanu, la pièce Mitică Popescu de Camil Petrescu, la nouvelle L'Accélérat des compliments de Mircea Horia Simionescu, le cycle
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
deasemenea, ca strategie a acestui text caragialian, dublarea palierelor de interpretare: "În această ipostază "de la miezul nopții", al doilea cuplu practică până în zorii zilei un joc care in aparența este fabulos, dar care poate fi interpretat în planul absent al "palimpsestului", ca alegorie a unui joc erotic interzis." în Caragiale și Caragiale.Jocuri cu mai multe strategii, ed. cit., p. 188. 83 I. L. Caragiale, Opere,III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și familiară a anilor anteriori se schimbase pentru totdeauna. Am avut certitudinea, În acel decembrie Înghețat din Europa Centrală, că istoria postbelică a continentului va trebui rescrisă. Nu doar momentul era propice, ci și locul. Viena anului 1989 era un palimpsest al trecuturilor complicate și Întrepătrunse ale Europei. În primii ani ai secolului XX, Viena era Europa: lăcașul fertil, excentric și autoamăgit al unei culturi și civilizații aflate În pragul apocalipsei. Între cele două războaie, transformată dintr-o glorioasă metropolă imperială
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
des signes virtuels auxquels on compare leș signes réels en posant leur équivalence sémantique. "309 Toute figure entretient, en effet, un rapport subtile avec le référent qu'elle est censée représenter, référent, " visible en transparence, comme un filigrane, ou un palimpseste, sous son texte apparent "310. Leș figures de style, ces " fleurs de la rhétorique ", posent deux problèmes d'ordre théorique. Le premier fait référence à la tache de leur nomenclature. En ce sens, un ouvrage de référence est le " traité complet
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
să se transforme într-o caligramă, chiar dacă pictorul încă îndatorat picturii academice nu trece la stilizarea întregii compoziții, aruncând-o în bidimensionalitatea Art Nouveau-ului ca în picturile lui Jiri Mucha, spre exemplu. La aceasta se adaugă dispersia surselor, succesiunea în palimpsest a crochiurilor, a bruioanelor, care preced pictura, elemente care ulterior participă la un montaj complicat, de unde, în opinia lui Rapetti, derivă și eteroclitul, structura compozită, sedimentară a picturilor lui Moreau. Acestui ansamblu realizat pe baza laboratorului de creație i se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bine dinamica istorică a fenomenului memoriei. Face aceasta întrucât reușește să pună în evidență tensiunea funciară în care subzistă memoria colectivă, a cărei fizionomie este configurată de înfruntarea forțelor revizioniste ale prezentului cu forța rezistivă a tradiției trecutului. Este metafora palimpsestului. O considerăm mai relevantă decât celelalte din mai multe motive. În primul rând, fiind o metaforă livrescă, se potrivește de minune cu orientarea analitică a acestei cărți, limitată la examinarea, în durată istorică lungă, a dimensiunii textuale a memoriei naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
orientarea analitică a acestei cărți, limitată la examinarea, în durată istorică lungă, a dimensiunii textuale a memoriei naționale românești. Apoi, spre deosebire de metaforele construcției și arhivei a căror putere sugestivă rezidă tocmai în caracterul lor generic și în semantica lor generoasă palimpsestul propune o metaforă cu o semantică mult mai precisă. Virtutea ei sugestivă derivă din capacitatea de a hibrida alte două reprezentări metaforice tributare imaginației livrești în care a fost depictată memoria colectivă. Este vorba despre metafora memoriei ca tabula rasa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nevoile stringente ale prezentului de a reinterpreta această tradiție a amintirii pentru a înhăma trecutul în slujba proiectelor politice contemporane. Această tensiune poate fi încapsulată expresiv în formula parcimonioasă "rezistențele structurale și prefaceri substanțiale" în gestionarea politică a trecutului românesc. Palimpsestul, ca manuscris de pe care s-au șters inscripțiile inițiale pentru a face loc unor noi înscrieri, dar care mai păstrează vizibile urmele vechiului text, simbolizează prefacerile incomplete ale memoriei, plasticitatea limitată a trecutului amintit, dar și caracterul recalcitrant al trecutului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai păstrează vizibile urmele vechiului text, simbolizează prefacerile incomplete ale memoriei, plasticitatea limitată a trecutului amintit, dar și caracterul recalcitrant al trecutului care, deși efasabil, se îndârjește să persiste chiar și în condiții politice ostile. Nu în ultimul rând, metafora palimpsestului transmite ideea multivocalității trecutului, a polyglossiei ireductibile a memoriei colective, în care, chiar dacă suprimate de memoria oficială, ecouri sporadice ale contra-memoriilor continuă să răzbată prin crăpăturile narativei dominante. În ciuda virtuților sale sugestive, metafora palimpsestului prezintă, inevitabil, și câteva dezavantaje. Aceste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ostile. Nu în ultimul rând, metafora palimpsestului transmite ideea multivocalității trecutului, a polyglossiei ireductibile a memoriei colective, în care, chiar dacă suprimate de memoria oficială, ecouri sporadice ale contra-memoriilor continuă să răzbată prin crăpăturile narativei dominante. În ciuda virtuților sale sugestive, metafora palimpsestului prezintă, inevitabil, și câteva dezavantaje. Aceste carențe analogice își au obârșia în însăși natura modelării metaforice, condamnată din capul locului la imperfecțiune. O "coerență metaforică" între fenomenul metaforizat și referentul său metaforic nu poate fi niciodată fără cusur. Aspirația perfecțiunii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]