1,085 matches
-
inspecția vizuală a pleurei și a peritoneului; ... j) inspecția vizuală a organelor genitale ale armăsarilor și iepelor; ... k) inspecția vizuală a mamelei și a nodulilor săi limfatici supramamari și, daca este necesar, incizarea nodulilor limfatici supramamari; ... l) inspecția vizuală și palparea regiunii ombilicale și a articulațiilor la animalele tinere; în caz de dubiu, regiunea ombilicala trebuie să fie incizata și articulațiile deschise; ... m) toți caii suri sau albi trebuie să fie inspectați pentru melanoza și melanomatoza în musculatură și nodulii limfatici
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 5 septembrie 2002 privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147354_a_148683]
-
tendinoase nu se retractă. Dacă sunt lezate și bandeletele laterale, acestea trebuie reparate meticulos pentru a preveni luxarea tendonului. Ruptura spontană a bandeletelor sagitale poate apare în cazul flexiei sau extensiei digitale forțate și se manifestă clinic prin durere și palparea subluxării laterale a tendonului EDC. Tratamentul este obligatoriu chirurgical, constând în sutura cu puncte separate a bandeletei. 6. Zonele VI VIII: Tehnica tenorafiei este cea standard tip Bunnel sau Kessler. Pentru zona VII trebuie menționată necesitatea păstrării, fie doar și
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
se deplaseze sau nu. Fracturile cu fragmente de os multiple se numesc cominutive. Semnele de recunoaștere ale unei fractutri sunt: de probabilitate și de certitudine. Semne de probabilitate : durerea spontană, localizată într-un punct fix ce crește în intensitate la palparea zonei sau la mișcarea membrului presupus fracturat impotenta funcțională care se manifestă prin incapacitatea de a efectua mișcări cu osul traumatizat . deformarea regiunii apare din cauza proieminentii capetelor osoase fracturate. scurtarea membrului fracturat apare în urmă ridicării în sus al capătului
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
reprezintă colorația violacee de deasupra focarului de fractură ca urmare a lezării concomitente și a unor vase de sânge . tumefierea regiunii și creșterea temperaturii locale. Semne de certitudine: mobilitatea anormală a focarului de fractură întreruperea clară a continuității osului (prin palpare) crepitațiile osoase (zgomotul produs la palpare se aseamănă cu cel produs la calcarea zăpezii înghețate). În mod practic este dureroasă și chiar periculoasă căutarea tuturor semnelor de certitudine. Mai simplu și mai actual diagnosticul se pune prin examenul radiologic. Primul
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
de fractură ca urmare a lezării concomitente și a unor vase de sânge . tumefierea regiunii și creșterea temperaturii locale. Semne de certitudine: mobilitatea anormală a focarului de fractură întreruperea clară a continuității osului (prin palpare) crepitațiile osoase (zgomotul produs la palpare se aseamănă cu cel produs la calcarea zăpezii înghețate). În mod practic este dureroasă și chiar periculoasă căutarea tuturor semnelor de certitudine. Mai simplu și mai actual diagnosticul se pune prin examenul radiologic. Primul ajutor în fracturi se referă la
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
sacral, lombar, fesier, coapsă picior. Durerea apare după un traumatism sau efort legat de statul prelungit în picioare sau efectuarea unor mișcări de aplecare și ridicare. Ca semn de deficit motor este atonia sau atrofia musculară. La examenul clinic; la palpare, musculatură este contractata având o mobilitate redusă. Primele îngrijiri: repausul la pat obligatoriu 10-14 zile (saltea pe scindura) medicație antiinflamatorie fizioterapie sau alte metode în forme acute infiltrații după caz intervenția chirurgicală pentru hernii de disc. 73 APARATUL RESPIRATOR ȘI
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
57 12 ani. Una din paciente a prezentat tumoră bilaterală. Excizia inițială a ganglionului sentinelă a fost realizată la 3 paciente care au acceptat biopsia ganglionară. În 18% din cazuri (3 cazuri) tumora de sân nu a fost detectată prin palpare. Chirurgia definitivă [305] a sânului a fost: mastectomie radicală (24% din cazuri); lumpectomie (76% din cazuri). Din totalul de 17 paciente, un singur caz a fost benign și alte două cazuri au fost carcinoame ductale in-situ propriu zise. Celelalte 14
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
Vârsta * Sexul * Antecedentele heredo-colaterale * Antecedentele personale * Condiții de viață și muncă * Simptome din bolile cardiace * Durerea precordială de origine coronariană * Durerea în infarctul miocardic * Dispneea * Palpitațiile * Lipotimia și sincopa * Vertij * Cefalee * Tulburări auditive * Etapele examenului obiectiv în afecțiunile cardiace * Inspecția * Palparea * Percuția * Ascultația </resume> * Anamneza în afecțiunile cardiace * Vârsta Cardiopatiile congenitale cianogene sau necianogene pot fi diagnosticate imediat după naștere și în copilărie, definind în funcție de gravitatea acestora modalitatea de abord terapeutic: intervenție chirurgicală prompătă în bolile care pun în pericol viața
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
trezire este caracteristică cordului pulmonar cronic. * Tulburări auditive pot fi: tranzitorii (acufene) apar în cadrul hipertensiunii arteriale; permanente (tinnitus) apare la pacienții cu o irigare insuficientă a creierului; * Etapele examenului obiectiv în afecțiunile cardiace Examenul obiectiv al aparatului cardiovascular presupune inspecție, palpare, percuție și ascultație. * Inspecția Inspecția este o manevră de ansamblu care are drept obiectiv cuantificarea stării de nutriție, aspectul bolnavului, atitudinea adoptată, faciesul, etc., cu accent pe regiunea precordială. Starea de nutriție și colorația tegumentelor aduce un plus de informații
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în supinație, lângă corp; se inspectează forma toracelui, eventualele asimetrii, deformări, mișcarea toracelui raporatată la timpii respiratori, etc. se observă șocul apexian sau, mai rar, mișcarea ventriculului în cazul apariției Z3 sau Z4. Confirmarea celor evidențiate poate fi stabilită prin palparea regiunii precordiale. Concomitent pot apare modificări ale conformației toracelui în diferite boli cardiace, din care menționăm: bombarea regiunii precordiale apare în mod normal la persoanele slabe sau, patologic, în insuficiența aortică, bloc atrioventricular total, cardiomiopatii hipertrofice; bombarea hemitoracelui stâng apare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pulsațiilor cordului în focarul pulmonarei (spațiul II i.c. parasternal stâng) apare în hipertensiunea arterială pulmonară; prezența pulsațiilor cordului în focarul aortei (spațiul II i.c. parasternal drept) apare în anevrismul aortei ascendente; retracția regiunii precordiale apare în simfiza pericardică. * Palparea Palparea constituie cea de a doua manevră exploratorie prin care se aduc informații referitoare la starea cordului. Se pot palpa șocul apexian, Z1 sau Z2 accentuate, Z3 sau Z4 patologice, pulsații accentuate ale aortei sau arterei pulmonare, clacmente și șocuri
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cordului în focarul pulmonarei (spațiul II i.c. parasternal stâng) apare în hipertensiunea arterială pulmonară; prezența pulsațiilor cordului în focarul aortei (spațiul II i.c. parasternal drept) apare în anevrismul aortei ascendente; retracția regiunii precordiale apare în simfiza pericardică. * Palparea Palparea constituie cea de a doua manevră exploratorie prin care se aduc informații referitoare la starea cordului. Se pot palpa șocul apexian, Z1 sau Z2 accentuate, Z3 sau Z4 patologice, pulsații accentuate ale aortei sau arterei pulmonare, clacmente și șocuri sau
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
accentuate, Z3 sau Z4 patologice, pulsații accentuate ale aortei sau arterei pulmonare, clacmente și șocuri sau sufluri cardiace intense ce au drept corespondent palpator, freamătul. Pacientul se află în aceeași poziție, decubit dorsal, cu membrele superioare pe lângă corp, în supinație. Palparea toracelui anterior vizează mai multe regiuni, după cum urmează: spațiul II i.c. parasternal drept (aria aortei); spațiul II i.c. parasternal stâng (aria arterei pulmonare); spațiile III, IV, V i.c. parasternal stâng (aria VD); aria epigastrică (sau subxifoidiană); spațiul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
drept (aria aortei); spațiul II i.c. parasternal stâng (aria arterei pulmonare); spațiile III, IV, V i.c. parasternal stâng (aria VD); aria epigastrică (sau subxifoidiană); spațiul V i.c., pe linia medio-claviculară, stângă, la nivelul apexului (sau aria VS). Palparea impulsurilor cordului se efectuează cu pulpele degetelor ținute drept sau oblic pe suprafața toracelui, exercitând o presiune ușoară pentru Z3 și Z4 (zgomote de înălțime joasă) și o presiune mai mare pentru Z1 și Z2 (zgomote de înălțime mare). Freamătul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
tumoră pulmonară în lobul superior au șocul apexian în spațiul V i.c.; pacienții cu dextrocardie sau situs inversus au plasat șocul apexian în spațiul V i.c. pe linia medioclaviculară dreaptă. Odată stabilită poziția șocului apexian se trece la palparea ariilor mai sus menționate. Palparea în aria aortei a Z2 întărit apare la pacienții cu hipertensiune arterială sistemică, anevrism de aortă, stenoză aortică; Hipertensiunea arterială sistemică sau stenoza de arteră pulmonară poate determina apariția Z2 întărit și în aria arterei
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
au șocul apexian în spațiul V i.c.; pacienții cu dextrocardie sau situs inversus au plasat șocul apexian în spațiul V i.c. pe linia medioclaviculară dreaptă. Odată stabilită poziția șocului apexian se trece la palparea ariilor mai sus menționate. Palparea în aria aortei a Z2 întărit apare la pacienții cu hipertensiune arterială sistemică, anevrism de aortă, stenoză aortică; Hipertensiunea arterială sistemică sau stenoza de arteră pulmonară poate determina apariția Z2 întărit și în aria arterei pulmonare; Palparea freamătului sistolic în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mai sus menționate. Palparea în aria aortei a Z2 întărit apare la pacienții cu hipertensiune arterială sistemică, anevrism de aortă, stenoză aortică; Hipertensiunea arterială sistemică sau stenoza de arteră pulmonară poate determina apariția Z2 întărit și în aria arterei pulmonare; Palparea freamătului sistolic în aria VD apare la pacienții cu defect septal ventricular Palparea freamătului sistolic apexian apare la pacienții cu insuficiență mitrală severă. Frecătura pericardică se poate palpa la nivelul ariei apexiene și intern acesteia, la pacienții cu pericardită exudativă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cu hipertensiune arterială sistemică, anevrism de aortă, stenoză aortică; Hipertensiunea arterială sistemică sau stenoza de arteră pulmonară poate determina apariția Z2 întărit și în aria arterei pulmonare; Palparea freamătului sistolic în aria VD apare la pacienții cu defect septal ventricular Palparea freamătului sistolic apexian apare la pacienții cu insuficiență mitrală severă. Frecătura pericardică se poate palpa la nivelul ariei apexiene și intern acesteia, la pacienții cu pericardită exudativă. * Percuția Percuția este metoda care completează diagnosticul de supoziție și folosește tehnica lovirii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
peretelui anterior toracic. Ascultația trebuie să se realizeze în liniște deplină, într-o încăpere cu o temperatură de confort. Stetoscopul cu membrană, precum și apăsarea capsulei fără membrană la nivelul peretelui toracic înlătură frecvențele joase. Inițial, se reperează vârfului inimii prin palpare, apoi se ascultă toate focarele cordului, în ordinea menționată mai jos, de la apex la baza cordului sau invers. La persoanele peste 50 de ani este obligatoriu a se asculta arterele carotide, datorită riscului de ateroscleroză. În cazul în care se
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pentru a simți pulsațiile, dar fără a deprima artera, examinatorul percepându-și astfel propriul puls. În mod normal, frecvența cardiacă este de 60-90 bătăi pe minut. Frecvența cardiacă inferioară poartă denumirea de bradicardie, iar depășirea pragului superior determină tahicardia. Prin palparea arterei radiale se pot diagnostica variațiile frecvenței cardiace (ritm neregulat), apariția extrasistolelor ventriculare (bătăi ce survin mai repede, urmate de o pauză compensatorie), etc. Totodată se apreciază presiunea fluxului sanguin de la nivelul arterei, în relație cu tensiunea arterială (pulsul este
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mascată de edemul posttraumatic al părților moi din regiune); edem palpebral stâng cu limitarea deschiderii fantei palpebrale; echimoză violacee „în monoclu stâng” și geniană superioară stângă; moderat chemozis conjunctival bulbar stâng; -puncte osoase dureroase și discontinuitate osoasă „în treaptă” la palparea rebordului orbitar inferior și lateral stâng; hipoestezie cutanată în teritoriul nervului infraorbitar stâng; limitarea amplitudinii deschiderii gurii la cca 2 cm; creastă zigomatoalveolară stângă întreruptă, denivelată, dureroasă la palpare; chiaguri de sânge la inspecția fosei nazale stângi. Pe baza datelor
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
bulbar stâng; -puncte osoase dureroase și discontinuitate osoasă „în treaptă” la palparea rebordului orbitar inferior și lateral stâng; hipoestezie cutanată în teritoriul nervului infraorbitar stâng; limitarea amplitudinii deschiderii gurii la cca 2 cm; creastă zigomatoalveolară stângă întreruptă, denivelată, dureroasă la palpare; chiaguri de sânge la inspecția fosei nazale stângi. Pe baza datelor oferite de anamneză și examenul obiectiv am conturat un diagnosticul de probabilitate de: „Fractură anterioară de complex zigomatic stâng, cu deplasare (fractură-disjuncție de malar stâng) - agresiune”. Elementele clinice care
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
unor repere de diagnostic diferențial: 1. Echimoză regiunea geniană și palpebrală stângă (absența înfundării osoase a malarului, a discontinuităților osoase la marginile malarului sau a semnelor de fractură pe radiografie); 2. Hematom difuz obraz stâng (relieful malar stâng nemodificat la palpare); 3. Contuzie musculară (relieful malar stâng nemodificat la palpare); 4. Fractură de apofiză coronoidă stângă (discontinuitate osoasă la palparea marginii anterioare a ramului ascendent stâng mandibular - examen intraoral; este totuși cea mai rară fractură de mandibulă; puncte osoase dureroase decelate
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
și palpebrală stângă (absența înfundării osoase a malarului, a discontinuităților osoase la marginile malarului sau a semnelor de fractură pe radiografie); 2. Hematom difuz obraz stâng (relieful malar stâng nemodificat la palpare); 3. Contuzie musculară (relieful malar stâng nemodificat la palpare); 4. Fractură de apofiză coronoidă stângă (discontinuitate osoasă la palparea marginii anterioare a ramului ascendent stâng mandibular - examen intraoral; este totuși cea mai rară fractură de mandibulă; puncte osoase dureroase decelate în grosimea obrazului sau sub arcada zigomatică); 5. Alte
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
osoase la marginile malarului sau a semnelor de fractură pe radiografie); 2. Hematom difuz obraz stâng (relieful malar stâng nemodificat la palpare); 3. Contuzie musculară (relieful malar stâng nemodificat la palpare); 4. Fractură de apofiză coronoidă stângă (discontinuitate osoasă la palparea marginii anterioare a ramului ascendent stâng mandibular - examen intraoral; este totuși cea mai rară fractură de mandibulă; puncte osoase dureroase decelate în grosimea obrazului sau sub arcada zigomatică); 5. Alte fracturi de mandibulă (subcondiliană: clinic, absența mișcării condilului mandibular în
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]