613 matches
-
timor. Così l'avea / fatto schiavo e fanciullo îl troppo amore. / Mă ruppe alfin la morte îl nodo antico / alla sua lingua. (vv. 14-25) Egli la mano, / ch'ancor tenea, della diletta Elvira / postași al cor, che gli ultimi battea / palpiți della morte e dell'amore, / oh, disse, Elvira, Elvira mia! (vv. 77-81) Deh quanto, Elvira, / quanto debbo alla morte! Ascoso innanzi / non ți fu l'amor mio per alcun tempo; / non a te, non altrui; che non și cela / vero
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Benedetto Croce, "Giacomo Leopardi", Poesia e non poesia, Laterza, Bari, 1923, pp. 103-119. 60 Și sentì [...] premuto, avvinto e sopraffatto da una forza brutale, da quella che egli chiamò la "nemica natură", che gli spezzò gli studî, gli proibì i palpiți del cuore, e lo rigettò șu se stesso, cioè sulla sua offesa base fisiologica, costringendolo a combattere giorno per giorno per sopportare o lenire îl malessere e le sofferenze fisiche che lo tormentavano invincibili. Benedetto Croce, Poesia e non poesia
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
aceea de a crea perfecțiunea, ci de a readuce în prim plan realitatea interioară a fiecărui autor în parte. De altminteri, confundarea aceasta a biografiei cu opera, promovată încă din neomodernism, este cultivată profund în postmodernism. "Cântecul însuși continuă să palpite undeva, ascuns, simt urmele calde pe care le-a lăsat prin mine trecând..."148, despre care vorbește Ana Blandiana nu este altceva decât mesajul real transformat în mesaj personal. Subiectivizarea lumii, printr-un proces prealabil de interiorizare, nu este nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și, cu evantaie în mîini, să danseze pentru Huichilobos. După un astfel de exercițiu ridicol erau luați și întinși pe piatra sacrificiilor; acolo, preotul le spinteca pieptul cu un cuțit din obsidian, smulgea inima și o dădea ofrandă idolilor, încă palpitînd (...). Trupul era apoi luat de picioare și azvîrlit pe scări la vale, pînă jos, unde îl așteptau măcelari care îi tăiau brațele și picioarele, jupuiau fața pentru a o tăbăci precum pielea de mănuși. Păstrau aceste chipuri fără să le
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
deși e imposibil de stabilit aici o graniță între cele trăite și cele imaginate sau auzite de la alții interesul său fiind, prin urmare, nu doar literar, ci și documentar, în măsura în care experiența exilului poate fi transmisibilă. Dar documentul e viu, cald, palpitînd în mintea și inima cititorului care, indiferent de vîrsta sau experiența proprie, se simte implicat într-o aventură etern umană, cu numeroase răsturnări de situații și cu toate ingredientele unui roman captivant. Rănile trecutului nu se vindecă, se estompează doar
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pe jumătate, și-l înfipse alături, cu o mai îndîrjită furie". Într-un act încărcat de valențe falice, Pașchevici își continuă penetrarea metalică: Își lăsă toată greutatea pe drug, urlând, strângând pleoapele. Simțea cum fierul pătrunde în carne și cum palpită drugul despicând. [...] Mai adânc, mai departe, până în inima ei, până în miezul vieții ei vrăjite!...". După ce Egor ucide strigoiul, focul se intensifică. Doina Ruști afirmă sec: "Imaginea sugerează starea hipnotică în care intră personajul copleșit de o dureroasă deznădejde și apoi
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
al picturii lui Loghi îl revendică plenar chiar în notele sale kitsch. Karnabatt sugerează că lumea basmului reprezintă deopotrivă o formă de evaziune și de transcendență puse sub semnul artei, pentru care simbolurile joacă rolul unei medieri. În aceste basme palpită o caldă fantezie orientală, un izvor nesecat de ficțiuni fermecătoare: e sentimentalitate, e vis și emoție, sunt situații dramatice, simboluri profunde și poetice. [...] Kimon Loghi era pictorul, poetul și fantezistul care să înțeleagă și să redea aceste frumuseți miraculoase: penelul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu sabia picurând de sânge i-a adus într-o tavă de argint capul livid al Sfântului Ion, pe care ea-l privește cu nesațiu și cu satisfacția visului ce e gata să se împlinească... căci pe buzele ei vezi palpitând setea de sărutare, de sărutarea pe care i-o refuzase cu atâta dispreț... Da... îl va săruta... Și iat-o în alt tablou, întinsă în tot lungul corpului ei adolescent și nespus de armonios pe marmura ce se rumenește de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prin animarea imaginii descriptive a unei furtuni: (82) Valuri verzi, pietre violete, spuma, cerul aflat foarte aproape sînt trasate din linii subțiri ca niște virgule sau cornuri minuscule, aruncate la întîmplare. Departe, într-un tot în care parcă ușor viața palpită, abia de se distinge o masă de obiecte făcute din mii de tușe ce dau impresia că plutesc în aer, precum penele împrăștiate ce se ridică și cad apoi, rotindu-se ușor, în urma unei bătălii între cocoși, din cotețul de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
atît de îngustă. La ora cinci Clarimonde pleacă de la fereastră. Nu am văzut niciodată lumină în camera ei. Cum arată? Nu știu exact. Părul său este negru și ondulat și este palidă la față. Nasul e mic, subțire; nările îi palpită ușor. Buzele îi sînt rozalii, iar cînd zîmbește îi pot zări dinții mici și fini. Are niște gene lungi care-i aruncă umbre pe obraji dar, cînd ridică pleoapele, ochii mari și întunecați strălucesc foarte tare. Mai mult simt acest
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu experiență a scris rău? De fapt, nici demonstrația lui Antonio Patraș nu merge în acest sens. Nu construiește un obiect cu părți bune și părți rele, ci o realitate emoțională care se exprimă în însăși deformarea romanului: în tumoare palpită viața atâta câtă e a acestei literaturi. Cred că de aici ar trebui să plecăm mai departe. Să ne deschidem spre o plastică a creației, spre o înțelegere a dezvoltării monstruoase a formelor literare. Dacă ar fi să articulez întrebarea
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
aruncând-o câinelui Goliat. Așteaptă. După câteva minute câinele dormea dus. Se avântă în interiorul piramidei, dar nici nu făcu doi pași și de sus căzu vertiginos cuțitul de piatră al unei ghilotine. Se aruncă fulgerător înainte. Pericolul trecu. Inima-i palpita zgomotos. Mergea mai departe, când auzi un huruit asurzitor. O placă enormă se mișca în fața sa, descoperind neantul fără de sfârșit al unui abis monstruos de unde ieșeau flăcări de foc roșii-portocalii. Mai avu timp să se agațe de mânerul de bronz
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
iubitul și frumosul lor frate. -Bineaivenit mărite Apolon. -Pace și lumină vouă-le răspunde Apolon. Cu lira și arcul, el merge impunător, distins, simplu ca orice muritor. Pletele îi flutură în vânt, săgețile din tolbă îi zornăie, iar marea calmă palpită. După numirea sa ca stăpân al lumii, coboară la Delfi. Templul strălucește în baia de flăcări divine și aure sfinte. Preoții din templu se prosternează în fața sa, felicitându-l pentru numire, urându-i bun venit. -Bun venit slăvite zeu. -Pace
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
ascuțită a grafitului. Închide ochii, din nou îi deschide, privind furiș, parcă pentru a compara imaginile. Pielea obrazului era cândva proaspătă, colorată. Elasticitatea îngăduia mobilitatea liniilor, dar și o bruscă fixitate, de mare efect. Fruntea netedă, obrajii de mătase. Buzele palpitând continuu, umede. Ochii intenși, ape negre, violete, pline de vârtejuri. Părul rărit acum și aspru s-a fixat în rugina unei calote încrețite, zburlite. Ridurile subțiri ale frunții par urmele unei perii metalice care a rănit cu răbdare. Pielea fumurie
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
care locuiesc toate posibilitățile... Ș-apoi eu nu caut în lume, aici ori dincolo, decât mântuirea sufletului meu... ― Nu te-ai lăsat de visuri, Bologa, deloc... deloc... ― D-tale ți se par visuri goale, pe când pentru mine în visurile acestea palpită tot rostul ființei mele, zise Apostol cu o privire atât de sfredelitoare, încît Klapka se feri ca dinaintea unei sulițe de foc. N-aș vrea eu să nu mă mai gândesc la nimic și să trăiesc așa... mulțumit? Uneori îmi
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
viitorul... Liniștea și misterele cerului și ale pământului se întîlneau și fâlfâiau în inimă lui, și-i picurau roua bucuriei eterne, în care străluceau miliardele de lumi văzute și nevăzute. Își simțea sufletul legat prin mii de firișoare cu nemărginirea, palpitând fermecat în ritmul imensei taine unice ca într-o mare de lumină. Apoi o fericire fierbinte îi umplu ființa întreagă, mai puternică decât bucuria vieții și mai dureroasă decât suferința morții. Și își dădea seama că o clipă din fericirea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Știu pe de rost tehnica Bestia. Ar fi și cazu ce mama dracu. — Mda... Ray ridică din sprâncene cu un aer de Îndoială, da se dă jos din mașină cu mine, iar când ajunge la scări, e montat la greu. Palpitând de adrenalină, urcă treptele câte trei deodată, cât p-aci să strivească o pisică uluită care Îi sare dintre picioare. Se Împiedică de pisica asta bătrână și Încetinește. Scara pute la greu a pișatul ei. Ne oprim În fața ușii să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
azi: KAREN FULTON ȘI-O TRAGE ÎN CUR. Nu recunosc scrisul. Hai scumpo... Bruce e aici. E noaptea ta cea mare... asta e... haide... Îmi scot afară pula țeapănă și solzoasă. Se degajă puțină duhoare când Își face apariția vârful, palpitând, jupuit și roșu, străpungând prepuțul ăla decolorat. Coaiele mele de rahat mă mănâncă atât de tare... uau... haide scumpo... labagiu ăla de doctor și cremele lui de căcat... Nu te gândi la asta ... uau scumpo... e atât de bine... ooo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
și Ocky. Liddell Îmi ține În față o lampă veche cu halogen. Geanta e pe raft. Setteringon se joacă cu ea. Dar acum Începem să ne recăpătăm stăpânirea de sine. N-ar fi trebuit să-mi scoată punga. Fața noastră palpită și e dureroasă, ochii Încă ne lăcrimează, dar putem din nou să gândim. Îi vedem. Lampa nu ne deranjează. Ei se uită la privirea noastră de neclintit. Îi vedem. — Uită-te la el, ce boarfă de rahat, scuipă Ghostie Gorman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
un loc oarecare din peretele de deasupra patului: „Într-adevăr, pe locul acela Joacă o lumină De formă sferică. Nu este-n jur nici un bec, Nici un ochi deschis, Nici o mină de fosfor.” Realitatea banală și fadă, varul insipid de pe perete, palpită deodată din senin, inexplicabil, fără vreun motiv, dar impunînd responsabilizarea poetului: “Cineva respiră, respiră. / Cine știe ce stea / Arde undeva departe. / Și-n sistemul de reflectare ciudat / Al lucrurilor, / Sufletul ei bate acum / În peretele meu.” Poetul are doar un statut modest
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
dintre cele două părți este doar de cadraj care explicitează cerceveaua spațio-temporală În care un blitz luminează un fapt banal. La urma urmei, În felul acesta, semnificația juxtapunerii de diluează, dacă nu se pierde iremediabil. Reducerea dimensiunilor clipei (În care palpită eternitatea) la instantaneu este asemănătoare cu aceea a statuării celor trei Întrebări la care ar trebui să răspundă orice haiku: ce, unde, cînd. Este o regulă didacticistă care Încearcă infructuos să ne dăscălească asupra revelației concretului. Asta mi-aduce aminte
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pentru a dăinui... Urme de lupi taie în curmeziș coama dealului Mârzac. Anton așteaptă să-i vadă cum vin prin pădure, fără zgomot, cu pași lungi alunecători, suri, cenușii, puternici și fără frică, spre vânătorul care îi așteaptă cu inima palpitând! ..Și, cum se aprinde brusc și învăpăiat în ochii lor toată sălbăticia și ferocitatea... O râpă sfâșiată se cască în față... Anton scrutează valea pe pe pantele povârnite, pleșuve. - Ah, o urmă!... exclamă surprins pădurarul. O urmă de jder!, recunoscu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și asigurându-l că accidentul fusese minor, dar dureros și că spera să se întoarcă în Singapore curând. Telefonul sună din nou. Era Douglas Lomax. —Ești în stare să treci pe la mine la birou? întrebă el. Darcey își simți inima palpitând. Să fii chemat de directorul general era întotdeauna o experiență grea pentru nervii ei, deși știa că se descurcase bine și că nu avea nimic să-i reproșeze. Cinci minute mai târziu se afla în fața lui în birou. N-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
mai bună masă de la Horcher’s. — Cineva important vrea să te vadă, căscă el. Cineva foarte important. — M-au ales pe mine În echipa olimpică de aruncare a rahatului, nu? Fața lui Rienacker se schimbă la culoare și nările Îi palpitară puternic și repede, ca două sticle cu apă fiartă care se golescc. Începea să-și piardă răbdarea. — Bine, bine, i-am spus. Bănuiesc că, vreau - nu vreau, tot o să merg. O să mă Îmbrac. Să nu tragi cu ochiul, i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de siguranță. Tribunul îi luă sica din mână, chemă un militar și simulă un atac. — Apoi te duci în spatele lui, vezi? Îi pui mâna stângă pe gură și-i ții capul nemișcat, iar cu dreapta înfigi arma în gât, unde palpită vena. Militarul se prefăcu rănit, se rostogoli pe jos, dând din picioare, și micuțul izbucni în râs, uitând de lacrimi. Tribunul îi explică: — Dacă vrei să te asiguri că adversarul tău e mort, pui degetul aici - îi puse degetul în dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]