1,051 matches
-
cu versuri), A. Naum (cu versuri), Elena Sevastos (cu însemnări de călătorie). P. Mușoiu tălmăcește din La Bruyère și din Schopenhauer. Alte traduceri fragmentare, nesemnate, sunt făcute din Lamennais, Paolo Mantegazza, Goethe, Herbert Spencer, Claude Bernard, Jules Renard. Un D. Paltin (probabil un pseudonim) transpune în românește poezia Tânguire a poetului rus N.A. Nekrasov. Mircea Demetriade dă în M. s. articolul Voiți, un adevărat manifest anarhist, în care poeții sunt îndemnați să participe activ la răsturnarea ordinii statului burghez. O importantă
MISCAREA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288183_a_289512]
-
nostru). M. l. are meritul de a fi mobilizat forțele locale în vederea realizării programului renașterii culturale după Marea Unire. Poezie publică G. Rotică, I.D. Protopopescu, Vladimir Nicoară. Se include în sumar proză de Mihail Sadoveanu (Cu ochii la cer), C. Paltin, Mihail Voinea. Revista mai conține articole reproduse - Bucovina de Duiliu Zamfirescu, Literatura pentru cei mulți și dornici de Gala Galaction -, precum și diferite contribuții pe teme muzicale și teatrale. Alți colaboratori: Corneliu Moldovanu, D. Stăncescu, Victor Ghițulescu. M.V.
MOLDOVA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288215_a_289544]
-
de a alina durerea celor dragi. De aceea, mioara năzdrăvană trebuie să vestească numai sub formă alegorică faptul că păstorul a murit. Cadrul și personajele nunții din Miorița sunt elementele naturii. Nașii sunt soarele și luna, nuntașii sunt brazii și paltinii, păsările țin loc de lăutari, iar mireasa este, în unele variante, „un luceferel”. Frecvența elementelor de bocet în structura unor variante moldovenești evidențiază faptul că elementul funerar prevalează asupra celui nupțial: „Și el mi-o luat / Pe negrul pământ / Nevastă
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
nevoie de nuvelă când faptele se puteau expune limpede pe două rânduri, iar concluzia se putea formula sub formă de sentințe. Fiindcă textul nu aduce o idee mai mult. Într-o astfel de istorioară, Nae stă de veghe de Ion Paltin, aprigul Lespe posedă un tractor și nu vrea să-l dea satului. Ascunde pompa, dar Nae Îl demască. Cam aceeași treabă se petrece Într-o poveste de Tiberiu Vornic, Movila Neagră. (Ă). Cel puțin, d.Eugen Frunză, În Două vorbe
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Așadar majoritatea nuvelelor care dădeau substanță peisajului epic din vreme, atât ca apariții fragmentare În reviste cât și ca motiv, unanim apreciate, semnate de autori cărora li se prezicea un bun destin epic: Al. Gârneață, N. Jianu, Constantin Chiriță, Ion Paltin, Eugen Frunză și Mihai Novicov, sunt nule, sunt Încercări destinate a rămâne la „marginea literaturii”. Nu Întrunesc exigențele criticului decât Bijuterii de familie de Petru Dumitriu și creația literară, În general, a lui Marin Preda. Cheia succesului - În speță darul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
232, 233, 280 Olteanu, loanichie 145, 171, 265, 266 Oprescu, Gh. 9 Oproiu, Catrinel 142, 347 Orășanu, N. T. 320 Ornaru, Vintilă 32, 52, 143, 268, 269 Ostrovski, N. A. 236, 322 Ozerov, V. M. 343 P Pagu, Adela 158, 163 Paltin, Ion 77, 78 Pan, George Demetru 66 Pană, Sașa 30 Pancu-Iași, Octav 225, 226 Papu, Letiția 60, 285 Paraschivescu, M. R. 39, 190, 267, 285, 306 Pas, Ion 67, 320, 321 Pascu, George 239 Pascu, N. 246 Passeghian, Florin 217
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de departe, cu donițe și cu ciubere. Printre oameni se purtau lăieți cu cazanele spoite, fierarii din Schit, cu foarfeci și tălănci, cântare și lați piepțeni din coarne de berbec. De la Humosu licanii aduceau testéle albe cu linguri de paltin, iar lipovenii din Manolea, răsaduri și harbuji. Gospodarii de la Probota, din Sîndeni, din Siliștea și din Dolhești, cei de la Buda și Valea Poenii, de la Răhtiveni ori din Roșcani, veneau cu grâne și cu vite sau numai cu sufletul. Se schimbau
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Prinse cărăbușii amintirilor, le înfipse printre elitre câte un ac în trupul lichid și-i reașeză, fiecare la locul său, în insectarul memoriei. În cele din urmă, îndrăzni să cerceteze sipetul negru din fața sa. Era un cufăr din lemn de paltin, ferecat, cu capacul boltit, din acelea folosite în lungile călătorii cu vaporul sau poștalionul. Interiorul era căptușit cu postav nisipiu și compartimentat în lăcașuri și sertare, după o arhitectură bizară. Trăgând la întâmplare de un bumb de alamă, deschise un
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
fără doar această vibrație de bronz, ca și cum te-ai fi aflat în străfundurile spiralate ale unui ghioc. Pimen trăgea cu meșteșug sforile clopotelor aninate de bolta înaltă a unei galerii învecinate. Înconjură apoi bisericuța de trei ori, cu toaca de paltin pe umărul stâng, lovind-o ritmic cu ciocănelul. Călugărul intră în schit și Bătrânul îl urmă. Bisericuța, cât o încăpere mică, era clădită după datină și toți pereții erau zugrăviți cu chipuri de sfinți. Prin ochiurile de geam, lumina zgârcită
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Prinse cărăbușii amintirilor, le înfipse printre elitre câte un ac în trupul lichid și-i reașeză, fiecare la locul său, în insectarul memoriei. În cele din urmă, îndrăzni să cerceteze sipetul negru din fața sa. Era un cufăr din lemn de paltin, ferecat, cu capacul boltit, din acelea folosite în lungile călătorii cu vaporul sau poștalionul. Interiorul era căptușit cu postav nisipiu și compartimentat în lăcașuri și sertare, după o arhitectură bizară. Trăgând la întâmplare de un bumb de alamă, deschise un
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
fără doar această vibrație de bronz, ca și cum te-ai fi aflat în străfundurile spiralate ale unui ghioc. Pimen trăgea cu meșteșug sforile clopotelor aninate de bolta înaltă a unei galerii învecinate. Înconjură apoi bisericuța de trei ori, cu toaca de paltin pe umărul stâng, lovind-o ritmic cu ciocănelul. Călugărul intră în schit și Bătrânul îl urmă. Bisericuța, cât o încăpere mică, era clădită după datină și toți pereții erau zugrăviți cu chipuri de sfinți. Prin ochiurile de geam, lumina zgârcită
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
cu divinitatea, nimeni nu ucisese vreodată o preoteasă. Preotesele erau omorâte de străini, iar în acele ținuturi străin însemna roman. În noaptea aceea cu lună plină, Velunda fusese așezată pe un catafalc din ramuri de mesteacăn - copacul prezicătorilor - și de paltin, prin crengile căruia vântul suflă scoțând sunete melodioase. Lângă ea fuseseră depuse colierele de chihlimbar pe care îi plăcea să le poarte, panglicile albe cu care își lega părul și sandalele, pentru a putea să treacă pragul și să străbată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Valerius clătină din cap. — Eu am altă călătorie de făcut. Mă duc în Gallia. Lurr, care stătea în ușa colibei, întoarse capul spre Valerius, apoi își puse botul pe labe și continuă să fixeze lămpița din fața urnei din lemn de paltin în care se afla cenușa Velundei. PARTEA A DOUA 20 Vânzătorul de melci își lăsase coșurile la umbra castanilor, pentru a le feri de soarele acelei zile de primăvară. Mai mulți oameni se îngrămădeau în jurul lui. — Vedeți? întrebă vânzătorul arătând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
rotund, dar și cu baghete mici de trianglu. Un efect special se capătă frecându-i periferia cu o baghetă mică, ca în ,,Sărbătoarea primăverii" a lui I. Stravinski. Din plăci (lame) dreptunghiulare de metal sau de lemn (gr. xilos) de paltin etc. se construiesc xilofoanele. Plăcile au secțiune egală și diferă numai prin lungimea lor. Unele xilofoane cromatice mari (până la patru octave), utilizate mai cu seamă în Mexic și în America de Sud, sunt prevăzute cu tuburi rezonatoare metalice sau de lemn, câte
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
Frunzele vor Îngălbeni și vor cădea din ramuri. Sufletul lui Oliver se va dezgoli, rămânând În bătaia vântului. Ce-i păsa lui de vârsta oamenilor? De mult, trupul său migrase În alt regn. Oliver cunoscuse adevărul ultim al arțarului, al paltinului, al scorușului, al sălciilor. Al oamenilor-gât și al oamenilor-picior. Cunoscuse adevărul femeii-ușă, al femeii-scaun, al femeii-girafă și al femeii-Braic... Nu aveai nevoie de oglindă ca să-ți descoperi adevăratul tău chip și adevărata ta vârstă. Adevărul omului se afla de obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
caut caravana. Ploi de martie Răstignit e cerul pe ninsoare, norii se adapă din fântână; tot pândind semințele-n ogoare, cântec vechi, de ploaie, îl îngână. Nu e mult de când s-au spart în cioburi, troienind amurguri despletite, și în paltini, aninate globuri luminau subțire, mult tihnite. Prea sătui de vifore, de iarnă, plâng în zori sub merii din livadă și din ocne Înegurate toarnă indolente ploi ce stau să cadă. Tot pândind semințele-n ogoare, răstignit e cerul pe ninsoare
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
se preschimba în fiecare zi. Un hulub huruia nostalgic. Un drumeag începea să înverzească. La capătul lui zvîcneau păsări din trifoaie vechi; mi se strîngea inima. Mîna bunicii simțea fiorul și-l stăpînea neînduplecată. Aproape de gîrlă o ghionoaie dezlega în paltini sonorități rare. Plutea un fîșîit vag și răcoros care ne obliga să tăcem. La înfricoșătoarea noastră ivire, broaștele de pe mal se înecau pe rând. Tulburate de mîl, valurile se roteau groase pe sub salcîmi aplecați. Din pămînt răsăreau, ca arama nouă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
economiei, că-i mizerie bine-planificată, dar a omeniei față de... toate, Începând cu omenia față de pădure, de codrul nostru... - În ’40-’41 abia Începuseră - acum, se zice, n-a rămas mai nimic decât pe ici, pe colo, câte un stejar, un paltin, doi-trei ulmi. I-a rămas doar numele: Codrul Orheiului... - Cum au făcut cu oamenii, Întâi, cu pădurea după aceea, așa au făcut și cu cărțile, tâlharii! Dar Îmi ziceam, Îmi zic: Asta-i meseria lor, misia lor de comuniști: să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
care crește o prăjină lungă și subțire; toată din fier și ea. Și sunt ne-mai-po-me-niți, fiindcă ei pot să vorbească departe, departe - cu alți soldăței; care nu se văd de-aici - dacă-s departe... - Aici Carpenul, aici Carpenul, mă auzi Paltinule?, cheamă soldățelul biet al meu. Carpenul mă ia pe genunchi, Îmi pune căștile la urechi. Aud pârâituri. Îl rog pe Carpen să-l Întrebe pe Paltin dacă l-a văzut pe tata. - Aici Carpenul - mă auzi, Paltinule? Am lângă mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nu se văd de-aici - dacă-s departe... - Aici Carpenul, aici Carpenul, mă auzi Paltinule?, cheamă soldățelul biet al meu. Carpenul mă ia pe genunchi, Îmi pune căștile la urechi. Aud pârâituri. Îl rog pe Carpen să-l Întrebe pe Paltin dacă l-a văzut pe tata. - Aici Carpenul - mă auzi, Paltinule? Am lângă mine un flăcău, pe tatăl lui l-au ridicat Rușii, nu l-ați liberat voi cumva? Păi, cum să fie, nene, ca un tată de copil: voinic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Carpenul, mă auzi Paltinule?, cheamă soldățelul biet al meu. Carpenul mă ia pe genunchi, Îmi pune căștile la urechi. Aud pârâituri. Îl rog pe Carpen să-l Întrebe pe Paltin dacă l-a văzut pe tata. - Aici Carpenul - mă auzi, Paltinule? Am lângă mine un flăcău, pe tatăl lui l-au ridicat Rușii, nu l-ați liberat voi cumva? Păi, cum să fie, nene, ca un tată de copil: voinic, frumos, bun... Bine, Paltinule, dacă dai de el, mă ții la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
văzut pe tata. - Aici Carpenul - mă auzi, Paltinule? Am lângă mine un flăcău, pe tatăl lui l-au ridicat Rușii, nu l-ați liberat voi cumva? Păi, cum să fie, nene, ca un tată de copil: voinic, frumos, bun... Bine, Paltinule, dacă dai de el, mă ții la curent - Paltinul a zis că Încă nu, tu știi, măi flăcău, ce-nseamnă «âncă nu»? - Știu, zic. Înseamnă: «dacă nu azi, atunci mâine»! O zbughesc de pe genunchii Carpenului, alerg să dau vestea cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
lângă mine un flăcău, pe tatăl lui l-au ridicat Rușii, nu l-ați liberat voi cumva? Păi, cum să fie, nene, ca un tată de copil: voinic, frumos, bun... Bine, Paltinule, dacă dai de el, mă ții la curent - Paltinul a zis că Încă nu, tu știi, măi flăcău, ce-nseamnă «âncă nu»? - Știu, zic. Înseamnă: «dacă nu azi, atunci mâine»! O zbughesc de pe genunchii Carpenului, alerg să dau vestea cea mare: că tata se-ntoarce, «dacă nu azi, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nu»? - Știu, zic. Înseamnă: «dacă nu azi, atunci mâine»! O zbughesc de pe genunchii Carpenului, alerg să dau vestea cea mare: că tata se-ntoarce, «dacă nu azi, atunci mâine» - așa mi-a spus, mie, personal, Carpenul, că i-a spus Paltinul, că-l caută și-l găsește pe tata, care-i bun și frumos și voinic - ca un tată! Vine și mama În grădină. Vin și Moș Iacob cu Mătușa Domnica și Moș Andrei cu baba (fără Duda, ea are treabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
a stânga pe cei doi moși: Iacob și Andrei. Mă iau după ei, Moș Iacob se răsucește: - Tu rămâi cu băietu-cela. Cân’ l-a găsî pe domțători’, vii fugulița să dai de știre, pecumcă! Rămân. Să dau, pecumcă. Numai că Paltinul zice acum că nu-l găsește și atunci Carpenul nostru. Îl pune pe Stejar să-l caute. Pe tata. Îl pune și pe Frasin. Și pe Jugastru. Pe Ulm, pe Alun, pe... S-a Întunecat, s-a răcorit. Mama a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]