2,986 matches
-
există o jumătate a lumii care să ocupe locul acestor netoți, pentru care "nici o morală nu cuprinde porunca "Fii inteligent!"". Dacă "nimeni în țara asta nu vrea să mai tacă", atunci și apărarea poate vorbi. Apărarea Capșei, bunăoară, dintr-un pamflet mai nobil decît o mie de liste de adeziune. Desființată dinspre Iași, Capșa, al cărei spirit din '25 e exact cel al pamfletelor lui Arghezi, de șarlotă cu apă tare (cui nu-i place, să n-o guste...) - "La Capșa
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
țara asta nu vrea să mai tacă", atunci și apărarea poate vorbi. Apărarea Capșei, bunăoară, dintr-un pamflet mai nobil decît o mie de liste de adeziune. Desființată dinspre Iași, Capșa, al cărei spirit din '25 e exact cel al pamfletelor lui Arghezi, de șarlotă cu apă tare (cui nu-i place, să n-o guste...) - "La Capșa, unde vin toți seniorii/ Local cu două mari despărțituri:/ În una se mănîncă prăjituri/ În alta se mănîncă scriitorii" - se reabilitează în prima
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
nemțească. Într-o viitoare epocă de îndreptare socială ei vor fi dați jos din birji, cu bîta, și siliți să lingă scuipatul de pe trotuar." Cînd toate astea s-au întîmplat, apărarea Capșei a căzut. Și, odată cu ea, alternativa. De-asta, pamfletul, cît mai e, se scufundă azi în monolog dramatic în deșert. Nu e tifla unui învingător, ci revanșa unui învins. Arghezi putea, la sfîrșitul demonstrației lui, să îndemne: "Confrate bolnav de dictatură și ursuzlîc: fii om cumsecade. Pune pălăria cea
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
mare, ce-o ai la Iași în cuier, și vino la "Capșa". Aici sălășluiește fericirea: crema gălbuie, strudelul, cataiful și frișca." O rezolvare amicală, într-o lume în care onoarea plătește mai mult decît ironia. Și-n care, nedeprins cu pamfletul pe stil nou, fără alternativă, rîzînd fără ispășire, Arghezi bea șvarț, cu un pic de lapte, nicidecum Fanta.
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
comunist, dar e bizar s-o vedem cum îl tentează și pe un conservator anticomunist), trec peste paginile dedicate lui Ovid S. Crohmălniceanu, Paul Georgescu, Ninei Cassian și lui... Iosif Sava (despre Seratele lui, Dan C. Mihăilescu scrie un adevărat pamflet), pentru a vedea cum mișcările tectonice ale vieții literare din anii '80 l-au ajutat pe tânărul critic de atunci să se poziționeze corect. Corect nu în funcție de reperele noastre, într-un sistem abstract de valori, ci în contextul desenat minuțios
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
-
care ne amintesc de Dinescu din zilele lui "bune" (adică acelea din anii '80!) de n-ar fi să pomenesc decât Pisica metafizică - replică postrevoluționară la Capra contemporană - sau Cafea în cenușa Imperiului. Poezia nu lipsește nici din articolele și pamfletele autorului. Dar este evident pentru toată lumea că poetul a ales alte moduri decât poezia de a fi prezent în societatea românească și de a nu se lăsa umilit de economia de piață. Moduri care, cum se întâmplă într-o democrație
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
de mici corijări ideatice. Cum ar fi aceea că - sub aspectul intenționalității - un atât de ferm purism literar nu e adecvat. Nici o utopie nu se încheagă strict din necesități evazioniste și nu se limitează la un estetism etanș. Contestația politică, pamfletul, polemica subtilă, radiografia morală îi sunt, la rigoare, ca genuri proxime, cel puțin afine. Paradoxal și nu prea, fiindcă lămuririle propuse de Bogdan Crețu se dovedesc plauzibile, literatura română e deficitară în ceea ce privește utopiile pozitive și cu mult mai rodnică la
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
poet și pictor, că el și numai el e intelectualul singuratic al localității. Esențialul despre el se arată a fi cele șase lecții despre istoria, mitologia și prezentul Satului cu Sfinți. Toate la un loc și toate aureolate de continuul pamflet adresat Repetentului. Să mai spun că de la el a pornit și acest supranume, care acoperă o biată restanță a tânărului său adversar? Să mai spun oare că sclipitoarele cursuri le predă în fața unei clase goale? Să mai spun că, până la
Cine citește primul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9788_a_11113]
-
50 de ani și aflată azi în curs de reconstituire seamănă cu a lor, ci și pentru că lor, ca și nouă, li se opunea atotputernica, invincibila încă, bășcălie. în acest sens, nu trebuie să uităm că, oricât ar infirma-o pamfletele, Caragiale a fost alături de Carol I împotriva lumii pe care a descris-o și pe care, atunci când l-a înfrânt, a părăsit-o plecând în Germania. Știu că, spunând ceea ce spun, pot fi acuzată de "patimă morală" și de "extremism
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
modificări față de textul apărut inițial în presă. Este al șaptelea volum de publicistică argheziană în colecția de "Opere fundamentale". Critica și istoria literară vor fi obligate să redeschidă dosarul politic al publicisticii argheziene, discutată mai mult pe latura stilistică a pamfletului. G. Călinescu, Opere. Publicistică, I (1920-1932), CXXXVI+1606 p.; Publicistică, II (1933-1935), 1344 p., ediție coordonată de Nicolae Mecu, text îngrijit, note și comentarii de Nicolae Mecu, Oana Soare, Pavel }ugui și Magdalena Dragu, prefață de Eugen Simion. Lucrare realizată
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
pastișei, cum au spus unii răuvoitori, ci excelența sintetizatorului. Poate face la fel de bine nu doar poezie și proză de vârf, ci și teatru, eseu, critică și istorie literară, să traducă și să facă gazetărie de cea mai pură speță, fie pamflet, fie eseu politic ș.a.m.d." Rândurile de mai sus, ca și multe altele din cuprinsul volumului, nu fac altceva decât să-l scoată la rampă pe inepuizabilul Dan C. Aidoma tuturor cititorilor săi profesioniști și inteligenți, ajuns față în
Întâmpinarea criticului by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9902_a_11227]
-
între cele două incidente există o relație de continuitate. Am afirmat mai sus că Z. Ornea a prezentat pe larg primul incident. A trecut prea ușor totuși peste anumite aspecte. Astfel, a insistat asupra violenței și trivialității atacului, în registrul pamfletului (C. Stere e numit "un biet creștin, un băsărăbean, pripășit prin Iași ș...ț refugiat din Basarabia, azi salariat al jidănașilor de la Leterarul Eveniment", "acel nenorocit șce și-aț vîndut sufletul la jidani, recurgînd la falșuri numai pentru a apăra pe
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
Iași au pornit și primele curente separatiste." Lectura documentelor "afacerii Stere-Scorțescu" arată limpede că avem de-a face cu o polemică politică, în care, în conformitate cu spiritul epocii respective (dar oare numai al ei?), se recurge, fără cumpănire prealabilă, la armele pamfletului, într-o escaladare permanentă, regretabilă. Protagoniștii, precum s-a văzut, atribuie fiecare celuilalt responsabilitatea de a fi făcut începutul. Și amîndoi au, în parte, dreptate. Altfel spus, nici unul nu este totalmente fără culpă. Trăgînd linia, la final, nici unul n-a
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
și fondul lui de revoltă țărănească se declanșa tulbure și imprevizibil. Nu era un bun orator, dar obținea totdeauna ceea ce voia prin oratoria lui descusută, penetrantă. Când spiritul se inflama, devenea un polemist redutabil. L-am ascultat în câteva prilejuri, pamfletele lui orale băteau spre absurd, însă ce efect copleșitor! Leul cu coama căruntă stă acum calm și privește, cu ochii lui de țăran mefient din câmpia Dunării, artera imperială a Parisului. "Da, da, da, zice el, e frumos la Paris
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
internă a poemului. Structura Întâmplărilor..., calmă și nespectaculară, lipsită de fastidioase descripții și de îndelungi portrete în sepia e una mai degrabă specifică poeziei. Naturalețea rezolvărilor oricărei tensiuni interne, glumele niciodată prea îngroșate, coborârile succesive în subteranele textului, senzația de pamflet calin la adresa deprinderilor scriitoricești, toate acestea ambiguizează până la pragul permis poeticității. Și numai ei. Ce altceva este fragmentul care urmează, circulând liber în carte sub numele conspirativ de "poveste"? Segmentați-l în versuri și încadrați-l abia după aceea: " Când
Testul de paternitate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9135_a_10460]
-
își gîndește o lume (care nu mai e a noastră) dreptul la opinie. Curajul fără ferocitate e, poate, cea mai cuprinzătoare descriere a atitudinii unui ziarist de la aproape 1900 față cu relele vremii lui. Articolele lui Caragiale nu sînt nici pamflete, nici generalități. Sînt, pur și simplu, reacții - uneori malițioase - ale unui cetățean care vede și aude. Instrumentul cu care Caragiale a distrus onoarea romantică, mai mult închipuită decît la locul ei în scurta primă jumătate de secol, a fost o
Întreg Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9367_a_10692]
-
vede în spațiul socio-politic (ocuparea prim-planului de către foștii activiști și securiști, schimbarea lor la față, de dragul unei economii de piață aducătoare de uriașe beneficii personale, jaful național și incredibila sărăcire a intelectualilor), rareori jurnalul său capătă tonalitatea și stilistica pamfletului. Și aceasta fiindcă autorul, spre deosebire de unii dintre colegii săi de breaslă (și acum mă refer nu la traducători, ci la scriitorii înșiși...), este un om onest și neresentimentar. Nu privește înapoi cu mânie, nu se uită în jur cu repulsie
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
Jurnal. Judecând astfel lucrurile, descoperim în Orbitor nu un - în fond comun - triptic, ci o singulară decalogie ori - să numărăm atent - dodecalogie, care începe cu Visul și ajunge destins până la Baroane! sau De ce iubim femeile (de aici își trag seva pamfletele acide la adresa revoluționarilor-saltimbanci Iliescu și Petre Roman, de aici scenele de tandrețe malițioasă trăite de Victor între femeile crude ale Amsterdamului). O carte enormă al cărei vis și a cărei fibră constau în însăși scrierea ei. A cărei protologie și
O decalogie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9443_a_10768]
-
august 1967) autorul nostru nu a avut drept de semnătură. Era interzisă orice referire la operele sale. Bineînțeles - din când în când, propagandiștii de serviciu, recrutați din rândul scriitorilor cu un oarecare prestigiu, ieșeau în arenă. Zaharia Stancu își intitula pamfletul Pleava din căruțele dușmanului: "Legionarii se află astăzi în slujba Germaniei revanșarde a lui Adenauer și în slujba cercurilor agresive americane care pregătesc împotriva Răsăritului și împotriva noastră războiul. Oare nu se jenează nici astăzi Mircea Eliade de faptele camarazilor
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
icosț împletit în imagini autohtonizate [...] poemul continuă în această adorare enumerantă [...] o susținută revărsare de poezie devotă"23. În acest context, o parte dintre afirmațiile lui Sahia se vădesc pripite, injuste. Impulsiv, poetul va răspunde înmuindu-și pana în cerneala pamfletului: el își minimalizează preopinentul, numindu-l "criticuș", "băiețaș", iar în încheiere afirmă că "domnișorul ne-a arătat că nu știe nici ce e ortodoxie, nici futurism și mai ales în ce constă sudoarea de sînge a lui Hristos în Getsemani
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
rezultatul unei educații pentru care "a vorbi frumos" înseamnă a folosi arhaisme, cuvinte prețioase și mai ales metafore. Ciudata pasiune literară se poate observa, de altfel, și în alte interferențe textuale. Am mai vorbit despre titlurile unor declarații parlamentare, adevărate pamflete jurnalistice, în totală contrazicere cu solemnitatea oficială a actului de a declara. Ar fi interesant de văzut în cîte dintre parlamentele europene se recită sau se citesc versuri; în cel al României, versificația e la ea acasă: folosită cu seriozitate
Metafore și rime parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9657_a_10982]
-
criteriul etic nu era, de fapt, de cele mai multe ori, decât alibiul fără replică al voinței compromiterii, insultei și voluptății denigrării, care, la români, sunt enorme. O capacitate de terfelire, ponegrire și desființare practic fără limite. O pasiune a vituperării, a pamfletului, fără egal. Cred că ea este inexistentă la un alt popor, în aceeași intensitate și în proporții de masă. Înjurătura este la români o virtute și o voluptate națională. Era doar transferată în politică, unde ținea loc de competență, programe
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
În politică, decît În măsura În care sunt nevoiți să se apere de ea”. În fine, despre Salonul nr. 6, scriitorul a refuzat să comenteze presupunerile unora, care vedea În capodoperă fie o critică a doctrinei tolstoiene (de neîmpotrivire la rău), fie un pamflet Împotriva regimului - reprezentat În proză de Salonul nr.6. Părerea mea e că ambele interpretări Primul mesaj Îngrijorător, din partea cumplitei maladii de care avea să moară (boală de familie, se zice!), a apărut devreme, pe 7 decembrie 1884 - cînd dramaturgul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
a șase opere și al „Legendei pentru vioară și orchestră“. O cafea cu lapte (germ.). Edmund Burke (1729-1797), om de stat englez, orator parlamentar și gânditor politic, angajat În lupta pentru limitarea puterii regale și pentru constituționalitate. Multe fraze din pamfletele și discursurile sale au rămas memorabile prin caracterul lor aforistic. Legendari jucători de crichet englezi. Hobbs, de exemplu, a fost primul jucător englez de crichet Înnobilat, devenind sir John Berry Hobbs (1882-1963). Joc de cuvinte intraductibil. Pentru budinca de orez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
foarte Încăpățînat cînd Îmi doresc ceva cu tot dinadinsul, și nu am renunțat la ideea de a conversa cu oamenii. La numai două săptămîni după ce am abadonat ideea cu mașina de scris, am descoperit la LIMBI STRĂINE ȘI LINGVISTICĂ un pamflet galben și subțire pe nume A vorbi fără sunete: Dicționar gestual, și acolo am găsit imagini a zeci de semne pe care le folosesc surdo-muții pentru a se exprima. CÎnd am dat prima oară peste această carte, am fost sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]