1,593 matches
-
și mărginiți din fire să pretinză a o lumina, a-i dirige bănci, a-i face chiar legi. Dacă, în loc de frigare și violoncel, {EminescuOpXI 256} 10. Editorialul REVOLUȚIA ȘI REVOLUȚIONARII reprodus în "Democrația națională", 20 iulie 1880. iluștrii concetățeni mânuiesc pana sau pun la cale afaceri de milioane, desigur că nația e înjosită în ochii lumii și ai ei proprii, că cel mai adânc dezgust trebuie să roază orice suflet onest față c-o asemenea stare de lucruri. Dar la urma
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oare de comisiile examinatoare, compuse în genere din prieteni, din rude și din câțiva oameni fără cunoștințe în materie, cărora li-i rușine să-și declare incompetența și dau, prin urmare, note după rudele în chestie? Pentru asta ar trebui pana {EminescuOpXI 359} novelistului american Bret-Harte, spiritul jucătorilor de cărți din San-Francisco sau ochii observatori ai școalei neerlandeze. Știe d. Conta ce se petrece cu chipul acesta sub ochii săi? Nu credem. Cordeua asta de concurs publicat, amânat, republicat și reamînat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Dumitru Popescu, Mihai Gere, Vasile Patilineț. A prezidat tovarășul Nicolae Ceaușescu. ORDINEA DE ZI: I.Cu privire la organizarea muncii în cadrul Secretariatului C.C. al P.C.R. La propunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, Secretariatul a hotărât ca tov. Gheorghe Pană să răspundă de activitatea Secției Cadre, Direcției Relațiilor Externe, Institutului pentru relații cu străinătatea și de legătura în problemele internaționale cu organizațiile de masă și obștești. Tovarășii Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Dumitru Popescu, Mihai Gere și Vasile Patilineț vor răspunde
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
mitropolitul Munteniei cu trei egumeni, fiind primit de Alexei Orlov, „făcându-i arhiereul rugăciune pentru ticăloasa [nenorocita - n. n.] patria noastră, și i se făgădui; iar mai pe urmă se duseră și din veliții boieri: dumnealor graf Nicolae Dudescu, Mihai Cantacuzino, Pană Filipescu, Pantazi Câmpineanu, Grigorașcu Băleanu și Ioniță Bălăceanu, cu asemenea rugăciuni, și iarăși li se făgădui, și încă prin scirea Excelenței Sale [Orlov - n. n.] făcură două asemenea rugăciuni în scris și le dete, una solului Kesaricesc și alta prusianului, ci pociu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
inca hotărît și scriind încă; Deși stînci peste tine se rostogolesc, desi puhoaie se revarsă, și deși vînturi negre precum marea Te spintecă-n bucăți, deși în jurul gleznelor sîngele-ți curge, 85 Picioarele de stîncă tare prinzîndu-ți-le înghețate, totuși aspră ta pana Scrie minunile Viitorimii cu teamă groaznică de viitor. Grozav mă minii în străfunduri, căci iată că de stîncă tare picioarele și mîinile-mi Sînt pironite, altminteri vrăjmășia și-ura mi-ai simți În ale omului boli toate căzînd asupra frunții tale
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a trecut, în vremea lui, aproape neobservat. Conceput sub formă de scrisori apărute inițial ca foiletoane în „Concordia” (17 martie 1863 - 19 ianuarie 1864), memorialul Peregrinul transelvan sau Epistole scrise den tiere straine unui amic in patria, de la anul 1835 pana inchisive 1848, apărut în 1865, presupune o primă redactare în chiar timpul peregrinării europene a transilvăneanului, fiind definitivat ceva mai târziu, prin 1861. Alte trei episoade, din corpul unui al doilea volum - anunțat, însă neapărut - sunt publicate în „Familia” din
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
cu fiecare epistolă trimisă din țări străine, o fizionomie care, dincolo de expresia de încântătoare dezinvoltură, își are complexitatea ei. SCRIERI: Rudimentele gramaticii române, București, 1848; Peregrinul transelvan sau Epistole scrise den tiere straine unui amic in patria, de la anul 1835 pana inchisive 1848, I, îngr. S. Filtsch, Sibiu, 1865; ed. (Călătoriile unui român ardelean în țară și în străinătate. 1835-1844. Peregrinul transilvan), îngr. Constantin Onciul, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1910; ed. (Peregrinul transilvan), îngr. Șerban Cioculescu, București, 1942; ed.
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
fie aducătorul unor alte principii.” Vederi similare expune, în „Integral”, Mihail Cosma: „S-ar putea crede că respingem constructivismul. Nu. E al nostru. Îi amplificăm, doar, dimensiunile [...]. Îi lărgim sfera de activitate și aplicare. Îi mutăm hotarele în infinit.” Sașa Pană reafirmă idei constructivisto-futuriste în Manifest, textul din fruntea primului număr al revistei „unu”, mai telegrafic decât Aviograma din „75 HP”: „avion/ t.f.f. - radio/ televiziune [...] artă ritm viteză neprevăzut granit.” Trei ani mai târziu, în aceeași revistă, Paul Sterian, în
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
C. face parte dintr-o generație mare de critici literari și istoria vieții lui se confundă, de la un punct și într-o oarecare măsură, cu istoria literaturii române după primul război mondial. Cum au întâmpinat confrații (poeți și critici) această pană năbădăioasă, imprevizibilă și incomodă? E. Lovinescu îl remarcă de la început și, în 1929, îl introduce în Istoria literaturii române contemporane nu fără unele rezerve față de „pasiunile extraliterare” ale tânărului polemist. Foiletonistul are două din însușirile capitale, după Lovinescu, ale criticului
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
Lăzărescu], „Pâinea pădurii”, VR, 1946, 4-5; Piru, Panorama, 154-157; Nicolae Țirioi, Mihail Cosma, „Inefabila Arcadie”, O, 1969, 5; Dumitru Micu, „Inefabila Arcadie”, RL, 1969, 32; Al. Piru, Evoluția poeziei, R, 1969, 9; Florin Manolescu, „Inefabila Arcadie”, RL, 1970, 8; Sașa Pană, Să facem distincție, LCF, 1971, 18; Paul Antim, „Baladele vânătorului de balene”, AST, 1972, 8; Aureliu Goci, „Baladele vânătorului de balene”, RL, 1972, 26; Mircea Iorgulescu, „Baladele vânătorului de balene”, LCF, 1972, 48; Nicolae Țirioi, Mihail Cosma, „Trandafirul și infinitul
COSMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
dezvoltare, dar au avut rate de inscriere in invățământul secundar mai mari - și rate și mai mari pentru nivelele educaționale terțiare - în comparație cu alte economii în curs de dezvoltare. Similar ratele de alfabetizare s-au îmbunătățit considerabil în majoritatea acestor economii pana la 90% in Singapore, Hong Kong și Taiwan. Aproape toți adulții din Japonia si Coreea sunt alfabetizați. Diferențele in funcție de sex referitoare la gradul de cultura si educație sunt extrem de mici. Expansiunea sistemelor educaționale au contribuit la construirea unor stocuri uriașe
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
mai târziu, s-a spânzurat în închisoare (1976). Ulterior, s-au sinucis și Gudrun Ensslin și Andreas Baader (1977). Anexa nr. 2 CRONOLOGIA SELECTIVĂ A ACTELOR TERORISTE DIN ULTIMA JUMĂTATE DE SECOL O cronologie selectiva a actelor teroriste din 1945 pana azi * 1945. Opt soldați britanici sunt uciși într-un atentat cu bombe pus la cale de teroriști evrei din Ierusalim. * 1948. Mahatma Gandhi, om politic indian, este împușcat mortal, la Delhi, în India, de Nathuram Godse, un extremist hindu. * 1951
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
și relații politice), Vasile Blaga (organizare), Vasile Nistor (resurse umane), Adriean Videanu (imagine și purtător de cuvânt), Sorin Frunzăverde (relații internaționale), Ioan Olteanu (administrație publică), Emil Boc (politici în justiție), Ștefan Popescu Bejat (politici agricole), Ioan Onisei (politici educaționale), Viorel Pană (politici economice), Dan Vasiliu (politici sociale) și Paula Ivănescu (relații cu sindicatele). În mod similar s-au petrecut lucrurile și în ceea ce privește alegerile la nivelul filialelor județene, chiar dacă aici s-au putut refugia unii dintre "foștii" din PD, precum Radu Berceanu
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
românească. Partidul Național Liberal Partidul Democrat Theodor Stolojan Președinte Traian Băsescu Președinte Paul Păcuraru Vicepreședinte Adriean Videanu Vicepreședinte Varujan Vosganian Membru BEx Emil Boc Vicepreședinte Valentin Ionescu Membru supleant BEx Gheorghe Pogea Presedinte BPJ HD Ionuț Popescu Consilier președinte Aurel Pană Secretar executiv Adrian Ciocănea Membru DP Cristian Rădulescu Secretar executiv Alexandru Boer Secretar General Adjunct Fănel Videanu Membru PD Anexa nr. 7 Legea partidelor politice, nr. 14 din 9 ianuarie 2003 Capitolul V Asocierea partidelor politice Art. 28. (1) Partidele
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
patul marelui suferind”, fixându-se cuprinsul plachetei, se vor fi reformulat și unele versuri, ceea ce ar explica vaga amprentă suprarealistă a celor douăzeci și cinci de poeme. Primii comentatori nu trec neobservate lipsa de coeziune și unele „reziduuri din poezia lui Sașa Pană” (Tiberiu Iliescu), identificând totuși sensibilitatea inedită din poeme ca Rugă nouă și Baladă („Din cântecul lumii nimic nu rămâne,/ Căci sorbi deopotrivă: otravă și cer;/ Pieziș îți alunecă inima-n taină/ Și sufletu-n stele rămâne stingher”), concepute în versuri
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
Jenny Gerhardt, Craiova, [1940]; Molière, Dragoste cu toane, în Molière, Opere, I, București, 1956. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 418; Boris Buzilă, Pe meridianul unei cariere literare necunoscute: Tiberiu Iliescu despre... „Meridian” și despre ultimul său volum, „Magazin”, 1968, 553; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1970, passim; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 196-208; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983, 179-181; Firan, Profiluri, 406-408. V.D.
ILIESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287522_a_288851]
-
1961 (în colaborare cu N. Filipovici), Vulturul Gorgo, București,1964 (în colaborare cu N. Filipovici); Fridtjof Nansen, Prin noapte și gheață, pref. Radu Tudoran, București, 1962 (în colaborare cu Iudith Coman). Repere bibliografice: Sașa Pană, Dan Faur, ALR, 243-249; Sașa Pană, Ne amintim de Dan Faur, LCF, 1971, 23; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, 285-288, passim; Lovinescu, Sburătorul, IV, 419, passim; Mirodan, Dicționar, II, 259-262; Dan Faur, DCS, 141-143; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, București
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
competiției. În pofida programelor explicit orientate către limitarea fenomenului de brain drain, diversificarea resurselor și ajutorul pentru dezvoltarea structurilor academice naționale, suspiciunea apasă asupra acestor centre transnaționale de excelență de a participa la exportul sau la dezinserția elitelor, la creșterea inegalităților, pana chiar la excluderea socială care lovește În particular tinerele generații. Vom reține asupra acestui punct mai multe propuneri de intervenție directă În câmpurile universitare naționale și de flexibilizarea programelor de mobilitate, În scopul de a le adapta cererii și a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pe C. Dobrogeanu-Gherea. În numele acestei noi orientări, va aprecia că filosofia din romanul Moartea cotidiană al lui Dinu Pillat „este una profund decepționistă, a zădărniciei luptei și a fatalității eșecului”. Tot astfel poezia lui Remus Luca este stigmatizată de Sașa Pană drept „poezie de atmosferă lunatecă”, „fără legătură cu viața de azi”. Dar critica cea mai aprinsă va fi îndreptată împotriva literaturii promovate de existențialismul francez (Camus, Sartre, Gabriel Marcel), contrapusă noii literaturi sovietice, deoarece - formulează sentențios Nicolae Moraru - „poetul, literatul
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
a critica revista „Agora”, îngrijită de Ion Caraion și Virgil Ierunca, acesta din urmă considerând „existențialismul egal cu umanismul”. Prin includerea a numeroase fragmente de jurnal aparținând lui Ion Marin Sadoveanu, Eugen Jebeleanu, M. Blecher și lui Mihail Sebastian, Sașa Pană crede că se poate vorbi de „un nou realism”. El descoperă în Al. Sahia (republicat cu schița Revoltă în port) „un antemergător al realismului popular”. Actualitatea - afirmă Sașa Pană - impune însă „realismul democrației populare transformat din realismul durerii populare”. Cu
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
prozatorilor sunt pe cale de afirmare: Aurel Baranga, Eusebiu Camilar, Laurențiu Fulga, Petru Vintilă, Șerban Nedelcu, Traian Coșovei ș.a. Ion Marin Sadoveanu evocă figurile lui Nicolae Filimon și Costache Caragiali, iar Vicu Mîndra pe Mihail Kogălniceanu, C. Facca, Cilibi Moise. Sașa Pană dă la „Restituiri” programele revistelor „Bluze albastre”, „Era nouă” și „Cadran”, comentează, în articolul O nouă carte de Tr. Tzara, piesa de teatru Fuga, după ce mai înainte scrisese despre un volum al aceluiași autor, Morceaux choisis, din 1947. M.R. Paraschivescu
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
Floricăi Cordescu. Ion Frunzetti, atașat de presă la Belgrad, prezintă și transpune din noua lirică iugoslavă: Vladimir Nazor, Branko Cipić ș.a. În afară de Louis Aragon și Elsa Triolet, sunt puși în evidență poeții Rezistenței Franceze, în versiunea lui Sébastien Agnésia. Sașa Pană traduce nuvela Masacrul câinilor de Claude Sernet (Mihail Cosma), „trimisă special revistei”, iar Marcel Breslașu Exodul de Benjamin Fondane (B. Fundoianu). Un grupaj e dedicat poeziei negre, cu o prezentare de Eugen B. Marian, iar Nina Cassian tălmăcește din „poezia
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
ROMÂNĂ, publicație „pentru științe, litere și arte” apărută la București, lunar, din aprilie 1861 până în noiembrie 1863, sub conducerea lui A. I. Odobescu. Redactorii permanenți ai revistei erau A. I. Odobescu, G. Crețeanu, Radu Ionescu, D. Berindei, I. I. Fălcoianu, P. Iatropol, Pană Buescu, C. Aninoșanu, A. Gianni, Gr. I. Lahovari și N. Gr. Racoviță. Aici vor veni mulți dintre colegii de studii ai lui Odobescu, legați de societatea și de revista „Junimea română” (Paris, 1851). Cu un program în descendență pașoptistă, R.
REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289257_a_290586]
-
Tiei Șerbănescu, care dialoghează de-a lungul timpului cu Al. Oprea, Petre Ghelmez, Al. Dima, Daniela Crăsnaru, Nicolae Breban, Z. Ornea, Laurențiu Ulici ș.a. Același gen de publicistică fac Florica Ichim, care consemnează o convorbire cu Liviu Ciulei, în timp ce Roxana Pană realizează un interviu cu Mircea Sântimbreanu etc. R.l. marchează întotdeauna momentele aniversare și comemorative. În 1952, cu prilejul centenarului nașterii lui I.L. Caragiale, își expune opiniile Camil Petrescu, în 1964 un număr e dedicat lui Mihai Eminescu (la șaptezeci și cinci de
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
Luceafărul” (1964), iar editorial cu Lume mică, lume mare (1971), cuprinzând versuri pentru copii. Colaborează la „Amfiteatru”, „Almanahul copiilor”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Orizont”, „România literară” ș.a. Este autoarea a numeroase volume de poezie și proză pentru copii și tineri, dintre care Pană de gaiță și poveștile ei (1986) i-a adus Trofeul Micului Cititor, iar Poveștile primăverii (1995) Premiul Uniunii Scriitorilor. A tradus (în colaborare) poezie și proză din limbile rusă și polonă, iar în periodice versuri din bielorusă, cehă, georgiană și
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]