5,936 matches
-
Și totuși s-ar putea ca tocmai această idee, lucrând în taină în sufletul meu, în virtutea unor principii pe care nu le puteam identifica, să-mi fi provocat această senzație de beznă aproape tangibilă. Ciudat era și faptul că această panică, indiferent de sursa din care provenea, era acum indestructibil legată de pasiunea mea pentru Honor, dându-mi senzația că ținta dorințelor mele era, de fapt, sora mea. În timpul discuției cu Palmer percepusem în mod difuz prezența lui Honor undeva în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
spune, În timp ce transpirația mi se prelingea pe frunte și gura mi se umplea cu gustul de fier - până când claxonul Începu să sune. În sfârșit, o stradă pietruită. Acum pedalatul se auzea ca un ecou liniștitor printre case. Nici un motiv de panică. Ajungând la intersecția mare cu câteva străzi mai Încolo, un tramvai trecu prin fața mea scârțâind, romburile de pe acoperișul său plutind Într-o resemnare tăcută. În ultimul vagon, doi pasageri iluminați de o lumină gălbuie: un bărbat de vârstă medie, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
la ce văzusem. Cineva Îl cărase În dormitor și Îl așezase În pat - probabil ca să pară că Dora murise din cauze naturale. După ce am pipăit pulsul În van, am smuls hainele de pe mine. Apoi am cercetat apartamentul, cuprins de o panică din ce În ce mai insuportabilă. În sufragerie, un disc se Învârtea În gramofon sub desenul kitschos cu femeia misterioasă În rochie roșie, executat de un maestru englez la care Dora ținuse cândva foarte mult. Scaunele erau aranjate la fel cum Îmi aminteam, obiectele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
În plus, mi-a zis că i-a găsit lângă oglinda din hol. Dar eram aproape convins că, În afară de-o foaie și de cheile Dorei, n-am mai văzut nimic pe masă, când am zughit-o prin apartament cu panica explodându-mi În piept, confuzia inundându-mi capul ca un incendiu. Să nu-i fi observat, deși erau acolo? Tot ce se poate - atâta timp cât nu erau deja În buzunarul lui Anton... Mișcările pe care le distigeam mi-au acaparat atenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
gândească prin ramificațiile raționalizărilor sale. Aveam impresia că aud rotițele Învârtindu-se lin, făcând clic atunci când se atingeau. Și totuși, ceva trebuie să se fi Întâmplat, din moment ce Lakritz și-a pierdut cumpătul. Poate că o amenințase Într-un atac de panică? Sau poate c-a exagerat, văzând că nu-i oferă serviciile la care se aștepta? Singurul lucru sigur e că acțiunile sale au provocat un anevrism neașteptat, cu consecințe fatale. Cuvintele atârnau În aer. Da, adăugă până la urmă Inspectorul, cântărindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Fiindcă, în lumea lor, așa se-ntâmplă cu mofturoșii - trebuie să stai cu cuțitul lângă ei! Au trecut câțiva ani până s-o aud strigându-mi din baie: Fugi la farmacie! Adu-mi o cutie de tampoane! Imediat! Și câtă panică răzbătea din glasul ei. Am alergat mâncând pământul! Întorcându-mă acasă cu sufletul la gură, am întins cutia spre degetele albe ițite prin ușa băii, discret crăpată... Deși necazurile ei menstruale au trebuit rezolvate, până la urmă, printr-o operație, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
stai să termin. Urcă, așadar, în taxi. — Pupă-l, îmi șoptește maică-mea, doar pleci hăt în Europa. Bineînțeles că taică-meu o aude - doar de-aia și-a coborât ea glasul, ca s-o auzim cu toții - și îl cuprinde panica. În fiecare an, începând cu luna septembrie, mă întreabă întruna ce planuri am pentru următorul august - acum își dă seama că a fost tras pe sfoară: nu-i destul că zbor spre alt continent cu un avion de noapte, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
înfing colții în cuvertură. „Iar are draci conașu’.“ Către sfârșitul anului întâi, lui Kay nu i-a mai venit la un moment dat ciclul, așa că ne-am apucat, cu o încântare plină de însuflețire - dar, interesant lucru, fără pic de panică - să ne facem planuri de căsătorie. Urma să ne oferim serviciile de babysitteri unui cuplu de tineri universitari care prinseseră drag de noi, ei urmau să ne ofere, în schimb, găzduire în camera lor de la mansardă și un raft din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
SW7 17 septembrie Costul camerei: 495 £ Room-service : 175 £ Mini bar : 149 £ Mini bar! Mini bar? Hunter băuse alcool În valoare de 300 $! Într-o cameră de hotel! Într-unul dintre cele mai sexy hoteluri din Londra! Simțeam cum intru În panică: am verificat din nou data, storcându-mi creierii. 17 septembrie. Cu două săptămâni Înainte de petrecerea de divorț. Fusese În Acel Weekend, eram sigură de asta, atunci când fusese imposibil de dat de urma lui Hunter la Paris. Phoebe Îl văzuse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
deranjează să o iau cu Împrumut. Tinerii designeri nu-și pot permite să dea haine degeaba. Insist, i-am spus. Îți vom face rochia Grace, iar tu ar trebui să mai alegi o rochie. S-ar putea să intri În panică În seara premierei și să detești brusc rochia Grace. Trebuie să ai de unde alege. Nina Își alese și altă rochie - una de cocktail din satin negru, cu câte o fundă pe fiecare umăr și cu o despicătură sexy În partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
drumul spre casă. Sub brațul meu, hârtia maronie a alunecat și s-a încrețit. La fiecare pas chinuit, conținutul se mișca încoace și-ncolo prin cutie. Acasă, podeaua duduie în ritmul rapid al muzicii. Pereții îngână cu glasuri cuprinse de panică. Ori e vorba de o mumie egipteană care s-a întors din morți să-și poarte blestemul și încearcă să-i ucidă pe vecinii de-alături, ori se uită la un film. Sub podea, cineva zbiară, un câine latră, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
fișier de pe internet. De la o felicitare. De la un răvaș dintr-o plăcintă. Un milion de oameni pot să se uite la o emisiune TV, iar a doua zi de dimineață să fie morți cu toții, din cauza unui slogan publicitar. Imaginați-vă panica. Imaginați-vă o nouă negură a istoriei. Exploratorii și căile de negoț au adus primele valuri de ciumă din China în Europa. Mass-media înseamnă o mulțime de noi mijloace de transmitere. Imaginați-vă cărțile puse pe foc. Și casetele, filmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
reci de sticlă și lumânările false. Brațele și picioarele mi se încâlcesc în ghirlandele și lanțurile de cristal. Pendulele prăfuite de cristal. Fuioarele de pânză și păienjenii morți. Un bec încins mă arde prin mânecă. La înălțimea asta mă cuprinde panica și mă agăț de o ghirlandă de sticlă; încâlceala aceea sclipitoare se scutură și se clatină, răsunând ca niște șiraguri de clopoței în bătaia vântului. Niște piese sclipitoare se rostogolesc pe podea. Totul se balansează înainte și-napoi, cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
văzînd cu ochii. Lumina farurilor abia răzbate la cîțiva metri prin fulgii deși. În față, pe șosea, ceva negru, neclar, de care se apropie cursa în viteză. Frînă bruscă. Pasagerii se trezesc săltați în picioare, apoi, în secundele următoare, cînd panica e în toi, cursa lunecă încet spre dreapta cu jumătatea din spate; lumea țipă și, pe măsură ce țipetele se accentuează, roțile din spate intră în șanț iar cursa înțepenește prăvălită. Lumea a amuțit. La numai un metru în față, un camion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
încep să se ghicească maluri tot mai înalte, semn că muntele e undeva, în față. Concert simfonic la radio. Șoferul schimbă programul: un om de știință vorbește despre viitor în cadrul unei emisiuni destinată tineretului școlar. Ca o reacție întîrziată la panica de mai înainte, copilul din brațele mamei începe să se zbată plîngînd. Se liniștește cu greu abia cînd simte că i s-au desfăcut hăinuțele să se mai răcorească. Băiatul din brațele tatălui a făcut și el ochii mari de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
E din beton armat. Armat cu idei și întărit cu rapoarte de depășire a economiilor la metal. Mă mir cum de nu sîntem în șanț! ripostează Lazăr cu glas tare, născînd un fior de groază. Te rog să nu faci panică! se înfurie arhitectul. Sînt arhitect și știu ce-nseamnă un pod pe o șosea internațională! Iar eu știu din ce materiale răsar peste noapte atîtea case frumoase, armate mai ceva ca o cazemată! își menține Lazăr tonul iritat. Dacă vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
este că stăm la adăpost, că avem căldură... Lemnele s-au terminat spune sec țăranul, născînd un gol în murmurul celor prezenți. ...vom tăia un copac spune șoferul, anulînd clipa de tăcere, din care risca să înceapă încet și sigur panica. Să așteptăm, vă rog, insistă el să așteptăm, că-n două-trei ore... Trebuiau, acum, să fie aici! bate cu degetele în bar profesorul. De ce să mai așteptăm încă două-trei ore?! Două-trei ore de mîine la prînz încolo zice Lazăr, terminînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
la Sălcii, nu-și vor face probleme decît în a treia zi. Se consideră că putem rezista trei zile dacă stăm la căldură și avem apă, știu asta din armată. Dacă știi, spune încet profesorul ține pentru tine, nu fă panică. Așa-i, încuviințează Lazăr dumneavoastră ați fost întotdeauna un optimist. Ați călcat mereu apăsat, pe pămînt tare, eventual betonat, nivelat de șenile mai spune retrăgîndu-se. Domnilor, vă rog, stați la mese, să vă putem servi strigă chelnerul, să-i împrăștie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
prin a mă lăsa rece. Ca o completare, Lazăr lovește cu arătătorul în mîna ce-i ține brațul, într-un gest identic cu cel al profesorului cînd bătea în bar. Lazăre, clătină încet din cap profesorul spui vorbe care trădează panica din tine. O mică întîrziere, aici, la restaurantul ăsta; ei și? Trebuie să intrăm în panică?! La destinație mă așteaptă o femeie care trebuie să nască: nevastă-mea. Felicitări! Ar trebui să fiu acolo; măcar ea să nască în bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ține brațul, într-un gest identic cu cel al profesorului cînd bătea în bar. Lazăre, clătină încet din cap profesorul spui vorbe care trădează panica din tine. O mică întîrziere, aici, la restaurantul ăsta; ei și? Trebuie să intrăm în panică?! La destinație mă așteaptă o femeie care trebuie să nască: nevastă-mea. Felicitări! Ar trebui să fiu acolo; măcar ea să nască în bune condițiuni dacă onor facultatea din Iași m-a avortat pe mine. A, asta era. Uitaseți deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
în epopee: "Nu există gerul din timpul iernii, țara e scăldată în toate anotimpurile de soarele călduț. Nu există durere și moarte, toată lumea își păstrează veșnic tinerețea. Nu există amărăciune și sărăcie, doar belșug și prosperitate. Nu sunt tulburări și panică, doar fericire, pace și stabilitate. În munții și dealurile acestei țări viețuiesc păsări prețioase și animale rare, pe întinse stepe pasc turme de oi, cirezi de vaci și herghelii de cai..." O realizare impresionantă în epopeea Jangar o constituie descrierea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
a aprins pentru prima dată focul, prin frecarea a două crengi de copac. Haideți să aflați povestea lui. În vremuri demult apuse, omenirea nu știa ce este focul. Odată cu lăsarea serii, se pogora întunericul, iar oamenii erau cuprinși de o panică cumplită. Peste tot se auzeau doar strigătele fiarelor sălbatice. Oamenii mâncau alimentele crude în lipsa focului și din această cauză se îmbolnăveau mereu și viața lor era scurtă. Un zeu din cer, pe nume Fuxi, era tare mâhnit văzând cât de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și au început să fugă. Armata statului Jin de Est a traversat râul Feishui și a pornit atacul. Unii ostași ai lui Fu Jian au strigat cu voce tare: "Suntem pierduți! Suntem pierduți!" Oastea lui Fu Jian a intrat în panică. Înspăimântați, ostașii au început să se calce în picioare. Fu Jian a fost rănit de o săgeată și a fugit cu gărzile personale. Pe drum, a vrut să facă o pauză. În acel moment, i s-a părut că aude
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
a curmezișul trotuarului. Oare cum de reușise să scape ? Așa cum scăpăm de fiecare dată. Printr-un miracol : Întunericul, ploaia, o crăpătură În ușă, un pas greșit făcut de urmăritor. Urmărirea și salvarea În cele mai vechi orașe ale Americii. În panica și agitația ei, reușise să se strecoare taman În capătul fantei din spatele chestiei de metal, În așa fel Încît doar o rază slabă de lumină ajungea pînă la ea dinspre subsolul iluminat, și a stat acolo așa ghemuită mult timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
și-l bău cu sete, mi-am dat seama că intra în primele faze ale unei euforii narcotice. Închidea și desfăcea palmele, ștergându-se la gură cu vârfurile degetelor. Am așteptat cât timp urcă acești primi gradienți ai excitării și panicii, plimbându-și ochii rătăciți de jur împrejurul cuștii de sticlă a mezaninului și culegând din aer primele particule topite de lumină și mișcare. Ne-am dus împreună la mașina lui, parcată pe al doilea rând lângă un autocar al liniilor aeriene. Mergând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]