857 matches
-
câteva exemple pentru a indica problemele ce se ivesc în planurile generale de arhitectură. O clădire cilindrică își punctează centrul drept locul cel mai important al interiorului său - o cerință satisfăcută de baptisterii atunci când cristelnița este așezată în mijloc. În Panteonul roman, centrul este gol, deși este evidențiat ca fiind locul din care vizitatorii observă simetria magnifică a templului antic. Centrul este străbătut de axa excentrică introdusă de intrare și arată spre cavitatea din partea opusă a interiorului circular. Respectiva cavitate nu
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
fiecare coridor constituie un obiect, iar ca urmare are nevoie de o centricitate proprie. În consecință, fiecare componentă a cadrului arhitectural exemplifică țesătura internă a celor două sisteme. Când privim orașul Roma de pe dealurile de la Gianicolo, remarcăm diferitele monumente circulare - Panteonul, Castelul Sant’Angelo, Colosseumul ș.a.m.d. - detașându-se de țesătura străzilor, ca unități autonome. Aceasta înseamnă că respectivele clădiri se comportă ca tondouri și ca alte forme circulare pe care le-am discutat în capitolul V. Odată ce depășim această
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
a se înfășura în jurul cubului care trebuie să fie centrat în jurul unei axe interne. Chiar și într-un interior deschis nu este întotdeauna ușor să determini forțele de care depinde centrul vizual. Priviți cunoscuta pictură a lui Panini înfățișând interiorul Panteonului (figura 136). Ea plasează privitorul cu mult deasupra capetelor elegantelor doamne și eleganților domni împrăștiați pe pardoseala rotondei. Dacă privitorul, suspendat în spațiu, ar trebui să localizeze centrul de echilibru al interiorului, el ar putea să-l plaseze undeva la
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
localizeze centrul de echilibru al interiorului, el ar putea să-l plaseze undeva la jumătatea de sus a verticalei centrale, probabil la nivelul cornișei, între cupolă și tamburul colonadei. La fel ar face o persoană privind într-o machetă a Panteonului. Acest lucru ar fi însă valabil și pentru vizitatorii aflați pe pardoseală? O perspectivă a privitorului contribuie ca vector influent în interacțiunea forțelor care echilibrează compoziția, acest vector putând fi destul de puternic pentru a situa centrul perceptibil al interiorului mai
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
său pentru volumul tridimensional ca atare sau raportat la perspectiva utilizatorului clădirii? Sau trebuie să ia în considerare ambele puncte de vedere și să le dea egală importanță? Puține clădiri se compun atât de simplu, dintr-o singură piesă, asemenea Panteonului roman. În cele mai multe clădiri așadar, centrul de echilibru al ansamblului, deși indispensabil unei verificări a ordinii finale a proiectului, este mai puțin evident decât centrii unităților subordonate pe care le conține un edificiu. Fiecare încăpere posedă propria centricitate, dar trebuie
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
conține un edificiu. Fiecare încăpere posedă propria centricitate, dar trebuie văzută și în contextul întregii clădiri. Viziunea arhitectului trebuie să se ridice mai presus de vederile limitate, aflate la îndemâna vizitatorilor aflați în diferite poziții. Galeria națională de artă, Washington, DC Panteonul din Roma, o combinație geometrică simplă între o sferă și un cilindru, se prezintă ca model pentru a ilustra reflecția asupra locului celor două sisteme compoziționale în cadrul procesului de creație. Bineînțeles că în practică o clădire este un obiect atât
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
acazii. Cam între 2300-2250 î.e.n., au năvălit peste ei dinspre vest triburile semitice, iar dinspre est războinicii elamiți. Credințele astrale ale învingătorilor s-au amestecat cu zeitățile întunecate ale etnicilor, iar religia nouă a chaldeenilor, poartă pecetea celor două origini. Panteonul chaldeean (adoptat aproape fără nici o modificare de asirieni), a fost unul dintre cele mai complicate și mai bogate din întreaga istorie umană. In linii mari, poate fi rezumat cam așa: Zeul suprem, primul, necreeat, dar nu fără început, principiul unic
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
la tradiția creștină a Crăciunului, cea legată exclusiv de Nașterea Mântuitorului. Însă afirmația sa poate fi completată cu o întreagă literatură etnologică, antropologică și de istorie a religiilor privind Crăciunul. De aici aflăm că celebrul personaj era o divinitate în panteonul indo-european, celebrată și de strămoșii noștri geto-daci (Ion Ghinoiu). Peste ea s-au suprapus elemente din Saturnaliile romane și din cultura zeului persan Mitra. A venit apoi momentul Nașterii Mântuitorului, Crăciunul fiind asimilat de acum încolo acestui fapt arhetipal din
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
radiațiilor. Marie Skłodowska-Curie (1867-1934), fiziciană și chimistă poloneză, descoperitoarea radioactivității. A fost prima savantă care a primit două premii Nobel în două științe, unul pentru fizică împreună cu soțul ei Pierre Curie și unul pentru chimie, fiind prima femeie înmormântată în Panteonul din Paris. Marie Curie (1903) Marie Curie (1911) Născută la Varșovia, cu numele de Maria Salomea Skłodowska, urmează cursurile Universității din Varșovia, apoi Universitatea din Paris. În 1893 obține diploma de fizician și începe să lucreze în laboratorul industrial al
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
lui Ion Ghinoiu, coordonatorul corpusului de documente de istorie orală, intitulat Documente etnografice completează substanțial răspunsurile la chestionarele Hasdeu și Densusianu. O serie tematică este intitulată Sărbători și obiceiuri și cuprinde: obiceiuri la naștere, căsătorie, înmormântare, calendaristice, comunitare, mitologie. În Panteonul românesc. Dicționar, autorul prezintă o lume fantastică, atipică în raport cu panteonul greco-roman, având divinități puțin cunoscute la nivelul scrisului, dar foarte active la nivelul culturii orale. Panteonul carpatic ar fi alcătuit din reprezentări mitice transmise exclusiv pe cale orală prin două surse
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
intitulat Documente etnografice completează substanțial răspunsurile la chestionarele Hasdeu și Densusianu. O serie tematică este intitulată Sărbători și obiceiuri și cuprinde: obiceiuri la naștere, căsătorie, înmormântare, calendaristice, comunitare, mitologie. În Panteonul românesc. Dicționar, autorul prezintă o lume fantastică, atipică în raport cu panteonul greco-roman, având divinități puțin cunoscute la nivelul scrisului, dar foarte active la nivelul culturii orale. Panteonul carpatic ar fi alcătuit din reprezentări mitice transmise exclusiv pe cale orală prin două surse fundamentale: Calendarul popular și Cartea morților. Mesajele Cărții Morților sunt
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Sărbători și obiceiuri și cuprinde: obiceiuri la naștere, căsătorie, înmormântare, calendaristice, comunitare, mitologie. În Panteonul românesc. Dicționar, autorul prezintă o lume fantastică, atipică în raport cu panteonul greco-roman, având divinități puțin cunoscute la nivelul scrisului, dar foarte active la nivelul culturii orale. Panteonul carpatic ar fi alcătuit din reprezentări mitice transmise exclusiv pe cale orală prin două surse fundamentale: Calendarul popular și Cartea morților. Mesajele Cărții Morților sunt adresate mortului strigat pe nume (Ion, Vasile etc.), sau printr-un nume tabu (Dalbul de pribeag
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
activității „Familiei” în circuitul general al literaturii române. Considerându-se în toate un continuator al lui Barițiu, V. scrie versuri, proză, teatru, dar și articole, cronici, recenzii, în intervențiile sale contând nu atât originalitatea ideilor, cât perseverența demersului, înflăcărarea. Volumul Panteonul român (1869), alcătuit din portrete și biografii ale unor personalități culturale și politice, poartă acest sigiliu. Autorul e un admirator cu verbul avântat, ingenuu, superlativ, ceea ce ține, într-un fel, de paradigma primei jumătăți a secolului. Atitudinea e de regăsit
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
un comic al întâmplărilor, un dialog cu savoare populară, adesea plin de haz și de culoare. Comediile „poporane” așezau prezentarea datinilor, a folclorului în centrul acțiunii, ceea ce făcea ca ele să devină și atrăgătoare spectacole etnografice. SCRIERI: Poezii, Pesta, 1866; Panteonul român, Pesta, 1869; Novele, I-III, Pesta, 1872-1874; Sclavul amorului, I-III, Pesta, 1873-1875; Goronul lui Horia, Budapesta, 1876; Ranele națiunii, I-III, Budapesta, 1876; Mireasă pentru mireasă, Budapesta, 1877; Orfana Crișului, Budapesta, 1877; Lira mea, Oradea, 1882; De la sate
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
1974; Fanache, Întâlniri, 191-194; Dicț. lit. 1900, 918-920; Mancaș, Teatrul, 37-51; Popa, Tectonica, 201-204; Marian Barbu, Romanul de mistere în literatura română, Craiova, 1981, 150-152; Alexandru Andrițoiu, „Familia” lui Iosif Vulcan în spații și timp, F, 1982, 8; Stelian Vasilescu, „Panteonul român”, o carte a patriotismului, F, 1982, 8; Dumitru Chirilă, „Schițe de călătorie”, F, 1982, 8; Mîndra, Ist. lit. dram., 191, 331-332; Gheorghe Petrușan, Iosif Vulcan și „Familia”, Gyula (Ungaria), 1992; Vasile Voia, Iosif Vulcan văzut azi în Ungaria, ST
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
Babeuf și Owen pentru a da legitimitate marii idei rezumate în formula: „Nici al meu, nici al tău; fiecare trăiește pentru toți, toți trăiesc pentru fiecare”. Niște personaje reduse practic la un profil identic, pe care îl regăsim înșiruite în panteonul istoriilor comuniști din secolul XX, ultimii fiind sovieticii, și cu o notabilă excepție: Isus. în ciuda diversității acestor referințe, două puncte esențiale explică perenitatea acestei alegeri. Primul constă în sublinierea faptului că relele din lume - corupția politică, barbarie, nedreptăți sociale, distrugerea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
noțiunea de „dușman al poporului”, ridică vârsta responsabilității penale de la 14 la 16 ani și interzice torturile fizice și psihologice. Pe planul creației artistice, acest „dezgheț” permite unor scriitori interziși până atunci, ca Dostoievski, de exemplu, să fie readuși în panteonul literaturii ruse, în vreme ce unele piese ale lui Maiakovski, cenzurate la sfârșitul anilor 1920, să fie din nou jucate. Unele reviste, cum ar fi Novîi Mir, condusă de poetul Tvardovski se fac ecoul „dezghețului”. De asemenea, muzicieni puși la index în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
numiți ktiști și polistai și secta esenienilor evrei, care s-au inspirat de la geți. Aplecarea asupra stabilirii sensului lexemului în forma cea mai scurtă, din refrenul de mai sus Iah, prilejuiește și evidențierea argumentată că și romanii îl aveau în panteonul lor, ca Ianus (Iahavanus-Iavanus-Ianus, zeul Suprem, pe care pelasgii, înaintașii dacilor, îl numeau Zalmocsis, identificat de latini și cu Saturn (Elena Călușiță Alecu-Zalmoxis Ed. Gemenii). Latinii, ei înșiși desprinși, ca și dacii din ramura pelasgă, politeiști însă, sub influența grecilor
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
de Stăpân al Vieții și al Morții. Așadar vorbim aici de Zeul cel Bătrân, numit la început Iahavanus (Ianus) de toți pelasgii, menținut cu numele distinctiv amintit de dacii ce s-au despărțit de latinii, care l-au păstrat în panteonul lor politeist, cu numele inițial originar, derogat însă de atributele zeului suprem, cauza fiind puzderia de zei cultivați de aceștia. Colindele străvechi românești, ca și cele de azi, păstrează același refren, ce invocă pe același Dumnezeu, slăvit din vremuri imemoriale
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
vie, Încă și Încă o dată vie. Deoarece, nu-i așa, ea este vie prin esență, din principiu, ca să zic așa, ea este, pentru noi, muritorii, icoana viului, simbolul și Zeul. Da-da, iartă-mă, am mai adăugat un zeu În panteonul atât de „exclusiv” al vostru, În establishment-ul - mai bine zis, În leadership-ul - vostru!... Dar, ce contează! Ce contează! Da, stimate, sunteți tineri, dar eu, În ce mă privește, eu nu invidiez această tinerețe (veșnică!Ă a voastră, eu sunt
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
că am „dreptul” de a vorbi despre Parisul meu. Am locuit și pe rive gauche, pe malul stâng al Senei, pe rue de l’Abbé Groult și pe rue de Seine, zona celebră, intelectuală, universitară și artistică a capitalei, Sorbona, Panteonul, Medicina, le Jardin de Luxembourg, la doi pași de apartamentul mansardat al lui Cioran și de teatrul național francez, Odeonul, de malul Senei și de pitoreștii buchiniști etc. Dar am locuit și pe rive droite, În al VIII-lea, la
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
în București, a fructificat în sens naționalist fapta lui Mihai. Însă adevăratul "antrepenor interpretativ" a fost Nicolae Bălcescu. În Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul [1847-1852] domnitorul muntean capătă certe valențe naționale, fiind, prin aceasta, catapultat în straturile superioare ale panteonului național românesc, acolo unde va rămâne ferm instalat de acum încolo. Pâlpâiri ale ideii de unire a Moldovei și Țării Românești apar mai devreme decât apariția programului de unire care să cuprindă și Transilvania. Istoricul V. Georgescu (1991, pp. 116-117
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dela Racova și dela Călugăreni îmi par mai strălucite decât acelea dela Maraton și Salamina, pentrucă sunt câștigate de cătră Români! (Kogălniceanu, 1946, p. 639). Narcisismul național este evidențiat de hiperbolizarea trecutului românesc și de titanizarea figurilor eroice care alcătuiesc panteonul național. Prin toate aceste inovații în raport cu paradigma Școlii Ardelene, Cuvântul... lui Kogălniceanu reprezintă atestatul instituirii unei cu totul noi ordini a discursului istoric, intrată, prin Florian Aaron, sub zodia romantismului. Efuziunea romantică în reflecția istorică românească, a cărei valvă a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu un tandem de principii politice: libertatea și unitatea națională. Aceste din urmă își găsesc apoteoza istorică în scurta perioadă de domnie a lui Mihai Viteazul, pe care Bălcescu, pe urmele lui Florian Aaron, l-a instalat permanent în nucleul panteonului național. La Bălcescu, întreaga istoria a românilor este mărturia dramatică a unei lupte neîncetate pe care aceștia au purtat-o în ideea mântuirii politice a neamului, prin obținerea libertății și unității. Încă din debutul analizei sale istorice a Românilor sub
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
geografic al teritoriului ocupat de principatul în cauză; de exemplu, niciunul din manualele discutate nu abordează evenimente plasate geografic în spațiul celorlalte state românești, fiecare respectând cu strictețe parametri teritoriali ai principatului a căror istorie o relatează; iii) elaborarea unor panteonuri relative provincial, în sensul că fiecare manual își are propria sa galerie de eroi, diferită de ale celorlalte principate. De asemenea, figura centrală a panteonului, personalitatea eroică în care se încarnează întregul destin al patriei, este diferită în funcție de principat. În
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]