504 matches
-
și nu vezi mare lucru la mine... Foarte bine, nici nu vreau să mă joc cu tine, de fapt. Nu-mi trebuie labele tale sau coada ta albastră... Și s-a dat din nou peste cap, transformându-se înapoi în panteră, după care a zbughit-o în pădure. Știam însă că avea să mă pândească în continuare și să-mi ia urma, pe unde mă duceam, dar nu i-am mai acordat atenție și mi-am continuat drumul. Regele Lup zburda
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
directă legătură cu acele adevăruri la care nu oricine are acces... Așa a fost: am găsit solzii aurii, am întâlnit-o pe Iasomia în drum și am alergat cu Regele Lup... am vorbit cu spiritual muntelui și m-a pândit Pantera dintre ierburi. Și licuricii au venit după mine. Aceste lucruri s-au petrecut întocmai astfel. Este adevărat. Am zburat cu aripi argintii, mi-am zbârlit blana albastră și am aflat o mulțime de adevăruri miraculoase despre întregul univers, în esențialul
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]
-
senină a căldurii ce apărea în prezența Iasomiei, cu privirea ei zăpăcitoare, era energia nebănuită care se aduna în munții de apă ce aruncau stropi dincolo de pereții rocilor, erau razele de lumină, foșnetul palmierilor, crengile copacilor mișcători și chiar agila panteră imprevizibilă, erau minunile fantastice ale lumii, era acest izvor invizibil în tot ceea ce făcea parte din peisajul înconjurător, era întreaga natură, era în totul și absolut orice... eram chiar și eu cu misterul existenței mele, blana mea albastră de lup
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]
-
negre pe spate, cu care a câștigat multe voturi, mai ales voturile buburuzelor, care au fost uimite de discursul leopardului fusca. până la sfârșitul mandatului nu va mai avea nici o pată leopardul fusca, se va modifica, va deveni un fel de panteră albicioasă, și grevele buburuzelor vor umple ținutul acesta. tu nu ești oricum rezident aici, nu ai drept de vot, ești un simplu călător prin acest ținut, așa că să nu te intereseze cum a ajuns la putere leopardul fusca, să nu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
văzut un orgolios pe umerii căruia se cocoțase un drac, bagându-i ghearele în ochi, în timp ce alți doi lacomi se sfâșiau într-o încăierare corp la corp, dezgustătoare, și încă alte creaturi, cu căpățână de capră, coamă de leu, beregată de panteră, prinse într-o pădure de flăcări din care părea că auzi vuietul focului. Și în jurul lor, amestecate cu ele, deasupra lor și dedesubtul picioarelor lor, alte chipuri și alte membre, un bărbat și o femeie care se trăgeau de păr
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
le-a făcut pentru ea... Închizătorile, mânerele, garniturile, ba chiar și plăcile sau cuiele carenei vor fi cufundate într-o baie de aur. Va fi o corabie de aur. Pe laturi vor fi minunate sculpturi de bronz, capete de lupi, pantere, monștri, simbolurile infernale ale misticii isiace. Pe khem, pe sanctuar, voi așeza un splendid cap al Meduzei, din bronz aurit; din punct de vedere astrologic, ea guvernează fascinanta zodie a Fecioarei în care te-ai născut tu, Augustus. — La Mendes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
travestiți în tâlhari, în principi, în fiare, ce povestea viața unui tâlhar crud, avid de bogății, care își pierdea viața ad bestias, fiind dat ca hrană fiarelor. Un joc pe jumătate infantil, pe jumătate înspăimântător, cu mimi travestiți în urși, pantere și tigri care, prefăcându-se că mușcă și zgârie, dansau în jurul trupului gol, lipsit de apărare și tremurând al condamnatului. Împăratului îi plăcea fantezia aluzivă a spectacolelor cu mimi, capabile să exprime orice emoție prin simplele mișcări ale corpului. Tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
În parodierea unui ofertoriu. Dante Îi fixa chipul magnific, cu trăsături orientale, cu multă iscusință machiat cu un strat subțire de carmin, care Îi conferea strălucirea unei statui de aramă. Era ceva, În mișcările ei, care Îi amintea de o panteră, ca aceea pe care o văzuse, cu ani În urmă, În menajeria ținută de ambasadorul sultanului. Dansul acela părea să fie celebrarea unui rit. Un rit blasfemator, prin evidenta nerușinare a oficiantei, și totuși Înțesat de o stranie spiritualitate. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
o lăsase... Antilia se apropie și mai mult, Întinzând o mână spre el. Avea o expresie neliniștită, fără nici o urmă din acea detașare față de priviri și de luxură care Îl izbiseră pe poet la prima Întâlnire. Părea mai umană, ca și când pantera din ea dăduse bir cu fugiții, lăsând Îndărăt doar umbra fiarei. Chipul ei strălucea de reflexe, Încă și mai roșu În flacăra caldă a opaițului. Cu degetele, prinse a-i mângâia chipul, Încetișor, cu blândețe, ca o oarbă care căuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
apăsa pe „eu” pentru a sublinia ce incompatibilitate profundă exista între persoana lui și circul pe care-l detesta din toată inima. Din ranchiună, ca să mă răzbun pentru acest refuz, mi-am umplut camera cu fotografii de lei, tigri și pantere și am făcut o adevărată pasiune pentru junglă și pentru deșerturi; pasiune pe care tata mi-a impus-o. Așa am ajuns să-mi construiesc un bârlog al meu unde mă retrăgeam și dădeam frâu liber imaginației. Pe un perete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
adevărată pasiune pentru junglă și pentru deșerturi; pasiune pe care tata mi-a impus-o. Așa am ajuns să-mi construiesc un bârlog al meu unde mă retrăgeam și dădeam frâu liber imaginației. Pe un perete, deasupra leilor, tigrilor și panterelor, am prins cu pioneze o fotografie mare cu un șarpe boa dormind și cu o maimuță care își arăta fundul roșu. Pe celălalt, am atârnat poza unui deșert gălbui, cu un cer metalic, sub care se vălureau până la orizont dune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
mult. Pe locul arenei creștea iarbă. M-am înduioșat amintindu-mi cu câtă convingere și cu câtă simplitate îmi pusesem în mintea mea de copil problema libertății: viața în cușcă sau viața în afara cuștii. Nu-mi ținusem promisiunea. Leii, tigrii, panterele aveau să moară de bătrânețe în cuști; nu le deschisesem drumul spre pădure. În schimb, aveam impresia că scăpam eu de o cușcă. Trăiam pe atunci, și mai târziu la fel - voi mai vorbi despre asta - cu ideea fixă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
drama mea e drama renunțării la mediocritate. Am vrut să devin neapărat „cineva” și am disprețuit fericirea „oarecare”. Asta încă de pe vremea când am refuzat să mă joc cu pisicile și mi-am umplut camera cu poze de lei și pantere, cu „gunoaiele” pe care tata vroia să le măture de pe pereți ca să mă vâre cu nasul în realitățile din care mă refugiam. Și mai târziu când n-am pierdut nici un prilej pentru a repeta întruna: eu, mie, eu simt, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ascundă în munți decât numai când în fața dușmanilor prea numeroși nu și le mai poate apăra. Totuși, nici neamurile din jur, cu armele lor chiar mai bune, nici vântul deșertului, nici Dodo sau alte duhuri rele, nici șerpii, leii, hienele, panterele sau elefanții nu au putere asupra acestor oameni cât timp soarele își străbate drumul prin cer. Fața lui fierbinte și rotundă nici un zeu nu se încumetă a i-o răci sau a i-o acoperi cu nori. Norii trec sub
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Nu mai sunt. Sutașul se lăsă neputincios cu șezutul pe o piatră. Nu mai era în stare să judece. Dincoace, jos, în tabăra de lângă peșterile sclavilor, slujbașul regesc era ros de felurite presupuneri. Se plimba încolo și încoace, ca o panteră care încă nu s-a obișnuit să stea în cușcă. Nici nu mâncase. Trimisese un om să vadă dacă este vreo corabie în micul liman din apropiere. După vreo două ceasuri, omul se întoarse cu răspunsul că o corabie este
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
După multe clipe, care părură foarte lungi, îi întinse scrisoarea și-i spuse cu glas ciudat: - Ia-o. Citește-o și tu. CAPITOLUL XV De două zile Auta își mâna măgărușul, înciudat că animalul nu putea să alerge ca o panteră. Sclavului nu-i era frică. Dimpotrivă, o dorință arzătoare îl îndemna să fie cât mai grăbit. Se gândea întruna numai la scrisoarea regelui și la îndemnul pe care i l-a dat Marele Preot în ultima clipă, înainte de plecare. Îl
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
164 DANIEL BĂNULESCU Cu decizia-n mână, se plimbă înfiorat pe Calea Victoriei și, în fața unei vitrine, își adună curajul să potrivească imaginea picioarelor cucoanelor ce îi trec prin-nainte deasupra contururilor unor ciorapi mătăsoși și electrici, ce torc precum două pantere prăvălite în galantar. Strâmbă din nas, găsește fiecărei fandosite reflectîndu-se în acel galantar cel puțin patru hibe, dar când, în cele din urmă, pașii unei tinere superbe, șatene, se suprapun perfect, fie și-o clipită, unghiului pe care perechea de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
clubul privat favorit al fițoșilor din centru, care se deschide după ora 2 noaptea. Între timp, Manhattan-ul a descoperit-o pe Salome, iar Salome a descoperit că Îi plăcea la nebunie să fie fotografiată. Deși părea la fel de sofisticată ca o panteră, Bungallow 8 era doar al doilea club de noapte În care Salome fusese vreodată. A Început să se dea În vânt după bărbați și după votcă și a strâns la papuci În Bungallow 8 de parcă erau obiecte de artă. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Unii fac istoria, ceilalți o suportă. Arheologia ne-a convins că nemuritoare cu adevărat sunt doar cioburile. Istoria umple mai întâi cimitirele, apoi muzeele. Revoluțiile nu-și mai pierd timpul să selecteze capete, cum fac bostănarii cu pepenii. Ca o panteră văduvă, istoria ne arată de mii de ani colții, iar noi nu reușim să-i confecționăm o cușcă pe măsură. România a fost deseori răstignită de Est cu aprobarea Vestului, ori viceversa. Exacerbarea dizolvă de multe ori conflictele. Fasciștii au
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
calculator. S-ar putea ca în curând pietonii să circule pe străzi numai cu avizul psihiatrilor. Jertfa cerută de progres se materializează în dezordinea noastră spirituală și afectivă. Uneori ni se pare că harta lumii seamănă leit cu blana unei pantere. Grație tehnicii, ne putem vinde sufletul pe Internet, chiar prin licitație deschisă. Marile mutații spirituale încep să-și arate colții. Computerele ne lustruiesc memoria. Nu sensibilitatea. În era computerelor, o cultură nu se mai poate mândri doar cu tezaurul folcloric
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
părinții mei și Pitu... Nineta, pentru că nu deschisese gura toată seara, s-a simțit obligată să întrebe: "Dar domnul Onuț poate să rămână?"... Devotatul a fulgerat-o cu o privire de fiară încolțită, ca în desenele acelea animate în care pantera roz tremură de ciudă că n-o poate sfâșia pe veverița cea sprintenă și isteață... Și lumânările, să dispară lumânările de aici, că avem treabă serioasă, adaugă insul... Dar Nineta prinsese faza cu pantera și veverița și i-a turnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
în desenele acelea animate în care pantera roz tremură de ciudă că n-o poate sfâșia pe veverița cea sprintenă și isteață... Și lumânările, să dispară lumânările de aici, că avem treabă serioasă, adaugă insul... Dar Nineta prinsese faza cu pantera și veverița și i-a turnat-o iar: Suntem într-o casă de creștin. Dacă scoatem lumânările de aici, dăm foc la bloc, pentru că mortul are nevoie de lumină..." Tăcere. Greu, rămânem cu nea Onuț numai eu, tata, mama, Pitu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
punctele-cheie ale exportului de animale sălbatice - vii sau moarte - către marile piețe internaționale. Doar în anul 1964, Iquitos a trimis la Miami peste patruzeci de mii de animale vii și aproape două sute cincizeci de mii de piei de jaguar, ocelot, panteră și de nutrie. Cât timp va mai îndura fauna amazoniană un asemenea abuz? Își aminti vorbele lui „Inti“ Ávila... „O mie de specii sunt în pericol de dispariție de pe fața pământului.“ Au stat de vorbă până noaptea foarte târziu, pe când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
strâmt al povestirii de aventuri, cufundându-se Într-un climat exclusiv poetic și moral. Televiziunea Îl interesa mai puțin. Urmărea totuși, cu inima strânsă, emisiunea săptămânală Viața animalelor. Gazelele și căprioarele, mamifere gingașe, Își trăiau zilele sub teroare. Leii și panterele trăiau Într-o abrutizare apatică traversată de scurte explozii de cruzime. Ucideau, sfâșiau, devorau animalele mai slabe, bătrâne sau bolnave; apoi recădeau Într-un somn stupid, deranjat doar de atacurile paraziților ce-i consumau din interior. Unii paraziți erau atacați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
-i cu atenție: uneori există Între ei simpatie, sau chiar afecțiune reciprocă; dar se doresc unul pe celălalt? În nici un caz. De Îndată ce apare un curuleț bucălat de cinșpe-două’ș’cinci de ani, cei doi se sfâșie Între ei ca niște pantere bătrâne, se sfâșie ca să posede acel curuleț bucălat; iată ce gândea Bruno. La fel ca În multe alte cazuri, pretinșii homosexuali jucaseră un rol de model pentru restul societății, se mai gândea Bruno. El Însuși, iată, avea patruzeci și doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]