952 matches
-
apăra regimul constituțional, marca de fapt trecerea într-o nouă etapă a luptei împotriva lui Cuza. Cei care semnau prima declarație de intenție erau reprezentanți importanți ai mai multor grupări politice: Grigore Brâncoveanu, I.C. Brătianu, C. Brăiloiu, D. Ghica, A. Panu, C.A. Rosetti și Gr. Știrbei, iar din august 1865 li se vor alătura I. Bălăceanu, L. Catargiu, P. Mavrogheni, G. Mîrzescu, col. Haralambie, Al. Candiano-Popescu166. În interiorul coaliției, conservatorii considerau că necesitatea de a conferi o imagine populară abdicării forțate
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
care era concepută lupta politică. În timp ce domnitorul apela la lovitura de stat din 2 mai 1864, liberalii radicali își constituiau tot mai multe cluburi în centrele urbane, mari dificultăți întâmpinând pentru această acțiune în Moldova, deși oameni politici precum Anastasie Panu se alăturau contestatarilor 180. În același timp, D.A. Sturdza era însărcinat de șefii "monstruoasei coaliții" să încerce atragerea unor membri ai Junimii de partea lor, deplasându-se în iarna lui 1865-1866 la Iași, unde reușea să-i convingă doar pe
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în care diferitele asocieri politice urmau să fie reprezentate în proporții egale. Nu exista un conducător, ci doar un comitet al cărui șef acceptat era prințul D. Ghica, ce cuprindea ca figuri proeminente pe I.C. Brătianu, C.A. Rosetti, Anastasie Panu, Ion Ghica. Ca modalitate de protest inițial era refuzul plății impozitelor 184. Coeziunea coaliției nu se producea imediat și din cauza discuțiilor din interiorul acesteia pe tema viitorului șef al statului, după detronarea lui Cuza. Condiționarea impusă în timpul tratativelor de către unii
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
importantă devenea acțiunea ce trebuia desfășurată în plan extern unde urmau să fie căutați susținători ai proiectului de aducere a unui prinț străin pe tronul Principatelor. Acesta era motivul pentru care un om politic cu o experiență importantă precum Anastasie Panu fusese trimis la Paris în vara anului 1864 să informeze pe miniștrii Puterilor Garante asupra conflictului intern ce putea duce România într-o profundă criză politică 186. Misiunea lui presupunea și încercarea de a afla posibila reacție a guvernului francez
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pătrunderea în Parlament a unui grup de 50 de deputați, hotărâți să acționeze împotriva șefului statului 203, contribuia serios la erodarea autorității domnitorului, iar semnarea unui acord în iunie 1865 de către Grigore Brâncoveanu, I.C. Brătianu, C.N. Brăiloiu, Ion Ghica, A. Panu, Lascăr Catargiu, Grigore Sturdza, C.A. Rosetti, Gh. Știrbei ș.a. venea ca un fapt firesc. Documentul, invocând situația politică și geografică a țării, dar și programul "Partidei Naționale" din 1857, încerca să justifice acțiunea pe care semnatarii se angajau să
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
nici o formă slăbirea Imperiului otoman 265. Că așa stăteau lucrurile se observa foarte clar în prevederile Convenției de la Paris care enunțau principiul alegerii unor domni pământeni. La fel de consecvenți se dovedeau a fi însă și românii. Chiar dacă planul întocmit de Anastasie Panu fusese respins 266, preluând o solicitare a unuia din membrii săi care declara la 5 ianuarie 1859 că, în pofida hotărârii Convenției, reprezentanții românilor trebuiau să declare din nou dorința de unire sub o dinastie străină 267, Adunarea electivă a Moldovei
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
vizau mai mult favorizarea unei grupări ideologice și mai puțin susținerea unui lider politic dintr-o anumită regiune a țării 450. Faptul că forțele opoziționiste structurate mai întâi în vara lui 1863 în jurul Societății Progresului din care făceau parte Anastasie Panu, George Mârzescu, Lascăr Catargiu, Gr. Sturdza la care se vor alătura Grigore Brâncoveanu, I.C. Brătianu, C. Brăiloiu, D. Ghica, C.A. Rosetti și Gr. Știrbei 451, lideri politici din toate regiunile țării exprima preocuparea complotiștilor de a arăta că există
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Stuart, 186 Moruzi, Alexandru, 55 Moruzzi, Costache, 149, 155, 157 Napoleon al III-lea, 88, 97, 105, 123, 239 Napoleon I, 23 Negri, Costache, 149 Negruzzi, Costache, 35 Negruzzi, Iacob, 149 Negulici, Ioan D., 25 Offenberg, 155 Panaite, Cristea, 149 Panu, Atanasie, 26, 55, 59, 61, 65, 68, 69, 74, 91, 145 Panu, Gh., 149, 154 Pascal, Aristide, 218, 219, 223 Petrescu, George, 121 Pogor, Vasile, 68, 149, 151, 157 Poniatowski, Stanislav August, 81 Popper, B.J., 172 Potemkin, Alexandrovici, 81 Poumay
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
III-lea, 88, 97, 105, 123, 239 Napoleon I, 23 Negri, Costache, 149 Negruzzi, Costache, 35 Negruzzi, Iacob, 149 Negulici, Ioan D., 25 Offenberg, 155 Panaite, Cristea, 149 Panu, Atanasie, 26, 55, 59, 61, 65, 68, 69, 74, 91, 145 Panu, Gh., 149, 154 Pascal, Aristide, 218, 219, 223 Petrescu, George, 121 Pogor, Vasile, 68, 149, 151, 157 Poniatowski, Stanislav August, 81 Popper, B.J., 172 Potemkin, Alexandrovici, 81 Poumay, Jacques, 89, 93, 99, 100 Rădulescu, Ion Heliade, 131 Ristici, Iovan, 101
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
se resimțea lipsa) de istoricii literari la începutul anilor ’60 ai secolului trecut. Una din multele glose la versul „O lume leneșă, cochetă” („Amurg violet”) ar putea fi, cred, această frază din portretul satiric „Ocupatul în permanență” (1910) de George Panu: „Nu merge iute, căci aceasta nu este cum se cade; merge cu pașii liniștiți, dar fără să se uite la cineva”. (Pagini alese, ESPLA, 1958, p. 529) Două sînt lucrurile de subliniat: anume că exista un ritm impus de epocă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
să le separăm și chiar să le opunem una alteia. Considerăm, nu doar de ieri de alaltăieri, că a simți și a gîndi sînt lucruri total diferite. La începutul secolului trecut se făcea mare tapaj pe seama senzitivității în detrimentul gîndirii. Gheorghe Panu, memorialistul Junimii, care a fost și critic literar, nu numai un temutziarist politic, a încercat să corecteze această exagerare, moderînd raporturile dintre cei doi termeni. El spunea destul de apăsat: „Poeții trebuie să fie gînditori ca și orice alți scriitori. Un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
clasice, nemulțumit de absența ideilor mari, sociale și a convingerilor puternice din poezia celor mai mulți dintre contemporanii săi. Cu un gest brutal, el îi dă deoparte pe „micii poeți”, între care, la un recensămînt larg, se număra atunci și Bacovia. Gheorghe Panu a murit în 1910, deci n a apucat debutul în volum al poetului. Plumb ar fi putut constitui un exemplu de funcționare a cuplului gîndire-simțire. La Bacovia acestea sînt sinonime; pe ele (o vor arăta, mai tîrziu, Scîntei galbene, Cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în coloanele ziarului său o celebră afacere în epocă, în care Conta, ministru al Instrucțiunii Publice în cabinetul liberal al lui Brătianu, a fost acuzat de drenare de fonduri publice pentru finanțarea unui ziar liberal la Iași (vezi "Afacerea Conta- Panu"). Oricât de controversate ar putea părea astăzi temele politice ale gazetarului Eminescu, integritatea sa morală și profesionalismul vor rămâne repere ale meseriei în spațiul nostru, iar lecția onestității și expresivității stilului său își va păstra actualitatea. Și exemplele ar mai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mici excepții, sunt lipsiți de talent, iar unii dintre actori „sunt luați de nu se știe unde și aduși fără voia lui Dumnezeu pe scenă...” Publicul trebuie să fie răsplătit pentru aplauzele sale, dar puținele scene cu actori de prestigiu (Panu), muzica lui Alexandru Flechtenmacher („aceasta ne scutește de orice laudă”) nu sunt suficiente, iar vina aparține conducerii teatrului. În primul articol publicat sub genericul „Cercetare critică asupra teatrului românesc” (titlul are ceva din formulările celebre ale lui Titu Maiorescu, intitulat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
noastre, vreau să înțeleg cea mai românească... El e mina cea mai curată, mai sigură și mai inteligentă pentru sintaxa românească; el reproduce cu cea mai mare îmbielșugare geniul limbei noastre... ” D-apoi ce vorbe calde spune și intransigentul G.Panu „Vorbea frumos. Înzestrat cu o vie inteligență, țăranul Creangă nu-și pierduse prin modestele studii de seminar ce făcuse, limbagiul viu, colorat și plin de imagine, popular. Acest fond hrănit la fiecare pas cu anecdote, amintiri, învățăminte din bătrâni, făcea
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
are energie. D. Ollănescu-Ascanio a avut farmec, iar când a tradus din Horațiu a fost atras spre modelul său printr-o tainică afinitate de spirit. Oreste este un tânăr și bun poet. A tradus Hermann și Dorothea și Torquato Tasso. Panu a fost un elegiac și un sentimental. N. Petrașcu preamărește patria. Cincinat Pavelescu, născut în 1872, cultivă cu spirit epigrama și satira. Talentul său are un realism minuțios. Poezia sa este lejeră și plăcută; cântă eternul feminin. Ștefan Petică, mort
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
gândirea în țară; C. Dobrogeanu-Gherea este conducătorul intelectual al Partidului Socialist. D. Gusti, matematicianul Spiru Haret, Emil Isac, filosoful C. Rădulescu-Motru, născut în 1868 (Studiu asupra problemei cauzalității la Kant, Cultura română și politicianismul, Puterea sufletească, 1908); Mille și G. Panu au dat importante studii de sociologie. Tereza Strătilescu a publicat în engleză o completă și importantă contribuție la chestiunea țăranilor de la Dunăre problemă de o actualitate arzătoare care umple programul noii școli a țărănismului sau poporanismului. Să nu uităm excelentele
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
fost dr. Reindel și asistentul Ion Enciu. În 1960 este numit director dr. Mihai Rădulescu, chirurg la Spitalul Colentina. Se îmbunătățește baza materială a ambulanței: IFA de proveniență germană,6 pulmotoare, aparate de tensiune și seringi suficiente. Apar substațiile Anastasie Panu, Șerban Vodă, Drumul Taberei, Pantelimon și punctul sanitar Gara de Nord, pentru bolnavii în tranzit. În 1962, se organizează concurs pentru aducerea de medici tineri, până la numărul de 102 medici. Asistenții erau 14 pe tură, iar brancardierii 6-8 pe tură, 4 telefoniste
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și rigoarea argumentației primele studii cunoscute din istoria științei penitenciare românești. Apariția închisorilor moderne Adevăratul întemeietor al închisorilor românești moderne este Ferdinand Dodun de Perrières, un francez adus de Grigore Ghica Vodă în Moldova în 1855, la recomandarea lui Anastasie Panu, și numit inspector general al închisorilor, funcție pe care a deținut-o și după unirea Principatelor, pînă în 1876. El este ctitorul celor mai multe penitenciare existente pînă astăzi, elaborînd cele mai importante legi și regulamente penitenciare. Reforma inițiată în Moldova a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
1936, p. 14. 254 Constantin Moroiu, profesor de drept la Sf. Sava, "Disertație pentru îndreptarea pușcăriei din București" (1833), în Ovid Stănciulescu, Cercetări asupra regimului penitenciar roman din veacul al XIX-lea, Tipografia Fondul Cărților Funduare, Cluj, 1933. 255 Anastasie Panu, "Dispoziții privitoare de închisorile publice în Moldova" (1855), ibidem. 256 Michel Foucault, op. cit., pp. 373-374. 257 Ibidem, p. 441. 258 Este semnificativ de amintit că soția lui Ferdinand Dodun de Perrières a administrat vreme de cîteva decenii un pension de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
politic, este contrabalansată de scepticismul unor interpreți care, pornind de la prejudecata că un scriitor nu se poate manifesta pe deplin în mai multe domenii, apreciază că Eminescu rămâne poet, celelalte activități ale sale fiind inferioare. În acest sens, junimistul G. Panu afirmă că "Eminescu a fost înainte de toate literat și nu articolele politice, cu caracterul lor efemer, au făcut și fac glorie lui Eminescu, posteritatea nici nu va voi să le cunoască"172. Operând ierarhizări între creația literară și cea publicistică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
național", în Dilema, nr. 265, p. 10. Paleologu, Al., (2000), " Cum stăm cu Eminescu", în Viața Românească, nr. 1, pp. 27-28. Pană Dindelegan, Gabriela, (1997), "Terminologia lingvistică actuală, între tradiție și inovație", în Limbă și Literatură, nr. 3-4, p. 6. Panu, G., (1971), Amintiri de la Junimea, 2 vol., Editura Minerva, București. Papadima, Ovidiu, (1966), Cezar Bolliac, Editura Academiei Române, București. Parret, Hermann, (1981), "Les stratégies pragmatiques", în Communication, p. 32. Parpală, Emilia, (2007), Semiotica generală. Pragmatica, Editura Universitaria, Craiova. Pasailă, Vasile, (2004
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
291 O Ogden, Ch.K. / 131 Oprea, Alexandru / 94, 96, 99, 107, 143, 152, 204, 242-243, 292 Oprea, Ioan / 23, 52-53, 291 Ornea, Zigu / 115, 118, 140-141, 145, 244, 247, 291 P Paleologu, Al. / 98, 244, 291 Pann, A. / 154, 217 Panu, G. / 99, 291 Parret, Hermann / 205, 291 Păucescu, Grigore G. / 94-95, 115, 117, 225 Pêcheux, M. / 190, 292 Peirce, Charles Sanders / 63, 129, 131, 133, 292 Perpessicius / 95, 103, 115, 139, 146, 292, Petrino, Dimitrie / 103, 108 Plett, Heinrich F.
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
27-28. 170 Constantin Noica, Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii românești, Editura Eminescu, București, 1975, p. 60. 171 Petru Creția, Publicistica lui M. Eminescu, prefață la Opere IX, ediția Perpessicius, Editura Academiei, București, 1980, p. 6. 172 G. Panu, Amintiri de la Junimea, vol. II, Editura Minerva, București, 1971, p. 135. 173 Al. Oprea, În căutarea lui Eminescu gazetarul, Editura Minerva, București, 1983, p. 13. 174 Alexandru Andriescu, "Publicistica eminesciană operă de asanare morală", în Cronica, nr. 13, 1990, p.
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
lui Eminescu de către contemporani. Bun și temeinic cunoscător al manuscriselor eminesciene adăpostite de Academia Română, este acribios în decelarea erorilor în exegeza eminesciană. Nu sînt scutiți de observații nici G. Ibrăileanu, nici C. Botez, G. Călinescu, amintitul deja Ion Sân-Giorgiu, Gh. Panu (cu privire la pretinsa sa participare la întîlnirea Junimii unde Eminescu a citit Sărmanul Dionis). Apreciază și mulțumește lui D. Murărașu, pentru meritoria sa lucrare: Naționalismul lui Eminescu. G. Călinescu este opozat lui D. Murărașu și amendat pentru scăpările din Viața lui
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]