936 matches
-
a doua zi au scos afară gălețile pline. Se deșelaseră. Stere înjura în gura mare că prea umblau încet. Cu chiu, cu vai, a pus iar poloboacele în picioare. Vinului îi pasase. Vasele se șubreziseră. A trebuit să le pună papură nouă. A pritocit băutura. Făcuse floare și căpătase o acreală. Se strâmbau mușteriii. Rămăseseră și zidurile cu o mucezeală. A adus meșteri, a uns cărămida cu catran, să nu se întindă răceala la pereți. Casele lucrătorilor se dărăpănaseră. Căpătaseră o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
depărtarea țărei... parecă-ntr-o noapte de vară ar fi nins deodată o pulbere de diamant peste toată lumea și urmele acelei străluciri ar fi muiat și-ndulcit aerul cel dulce al Egipetului, și numai Nilul își leagănă mișcătoarele și lungele lui maluri de papură pintre cari curg oglinzile lui mari, cari reflectă lumea 3 ceru lui și pare că apele lui, mișcîndu-se una peste alta ca lințolii de cristal mișcător, sună în adânc cântarea cântărilor. Ușor zboară luntrea mică și neagră asemenea unei cugetări
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
albă care strălucește frumos în soare, ca o argintoasă gândire, din mijlocul satelor cufundate în tăcere și a verzii și-ntunecatei lumi a pădurilor. Siretiul, în văratica sa lene, e oprit adesea în drumul său de iazuri mari, încungiurate cu papură ce-și înalță ciucalăii copți în soare, cu stuf, cu măturile mohorâte ca blana de urs și răgoz verde. Pe malurile iazurilor jur împrejur mătreața de un verde tânăr strălucește mătasa, iar în mijloc ochiul verde cel clar al apei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
degeaba la luceafărul serilor... Luceafărul era o păpușă... coeur de marbre. Marie... Iar? Să m-arunc în vârtejul măștilor... ... calea acelui castel... ajung la lac... începuse a însera... eu mă sui în luntre și-ncep a trece încet, încet prin papura și stuful lacului spre mijloc, luna răsărea din pădurile seculare și dura * o cărare de văpaie * pe valurile ***. Era vară, o noapte de vară îmbătătoare, și-n mijlocul apei adormii în luntre... Părea însă că pleoapele mele sunt deschise, că
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
câteva zile, părând să „cântărească totul din priviri”. Nu după mult timp, a devenit limpede că el nu căuta lucruri pe care să le laude. Unii chiar credeau că făcea tot ce-i stătea În putință să găsească nod În papură. Atunci când managerii au fost chemați În cele din urmă la o ședință, au Început să simtă că laudele nu erau incluse În agenda președintelui. Totuși, ceea ce a urmat a lăsat cu gura căscată pe toată lumea. Președintele, cu o mapă În
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
inspiră mai direct din mitologia populară, apar cîteva scene de vrăjitorie neagră. Baba Cloanța duce În spate pe Satan și codrii clocotesc de un lung hohot. Satan urlă furios, și la urletul lui: „Mii de duhuri ies la lună Printre papură zburînd...”. Strigătul de ziuă al cocoșului pune capăt acestei goane Înfricoșătoare. Macabrul, demoniacul se termină În grotesc: Satan și jertfa lui, baba, se aruncă În „băltoiul mucezit”... Strigoiul din alt poem este un flăcău care, neascultînd de glasul blîndei copilițe
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se lasă pe spate când stă pe scaun; mesaje nonverbale transmise prin mimică; ridică din umeri, își dă ochii peste cap; zâmbet ironic, mâna pe ceafă; se leagănă pe scaun; • alimentează zvonurile; e urâcios, uneori brutal, gesticulează, caută nod în papură; caută să intre în contact cu alte persoane prezente (joc-alianță); face altceva. F. Lacombe (2005) susține faptul că "diferențele de atitudine nu sunt genetice. Nu suntem predestinați să avem o anumită atitudine. Aceste comportamente le construim foarte devreme în viață
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
este concentrată în persoane, atunci când performanțele nu sânt anonime, ca în ceasul nostru istoric. Cum s-o descoperi și cum s-o valorifici? În speță, în ce fel să pregătești și să faci rodnice creierele tinere, așa cum valorificăm păcura, gazele, papura, până și deșeurile? Este probabil că în sânul celor 22 de milioane de români din ceasul de față se află douăzeci și doi de tineri - adică unul la un milion - cu o înzestrare absolut excepțională. Nu e nevoie de mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
însă nu se poate cunoaște nimic pozitiv; să așteptăm dar date sigure și atunci să ne pronunțam. [23 iulie 1876] NUMIRI LA UNIVERSITATEA DIN CERNĂUȚI La vechea Universitate din Cernăuți (care-și are începutul, după cum se știe, din vremea lui Papură Voda) s-au mai numit încă câțiva profesori iluștri, de-a căror faimă științifică răsună Europa. Iată numele acestor iluștri indivizi: D. Alois Handl (fost institutor de fizică și chemie la școala militară din Wiener-Neustadt), acuma profesor ordinar de fizică
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
gând să calce tractatele internaționale. Unele din ziarele bucureștene, precum și presa "credincioasă constituției" din Austro-Ungaria, susțin că acest conflict l-au căutat românii pentru ca să se poată arunca în brațele Rusiei, adică că am căuta cum s-ar prinde nod în papură. Noi credem că aceste aserțiuni sunt scorniri[a] acelora ce n-au alt de lucru. Că e prea cu putință ca România sa fie târâtă în conflictul oriental e drept, dar că cineva ar căuta într-adevăr să încurce ițele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ni se relevă existența pădurii din vechime, am moștenit din generație în generație denumirile: În Baltă, în vremea noastră loc de pășune și de fâneață, În Matcă, un străvechi curs al apei Bârladului, pe care creșteau plantele de baltă (stuf, papură, țipirig, șuvar), locul respectiv având și apă în care mișunau lipitorile și alte vietăți iubitoare de apă stătătoare. Alimentarea cu apă se făcea din izvoarele proprii, ce se găseau din loc în loc pe fosta albie. Pe Bătătură se chema un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
meseriași ambulanți: geamgii, purtând pe spate lădița cu foi de sticlă, ciocănaș, clește, cuișoare și vestitul diamant pentru tăiatul sticlei, apoi reparatori de butoaie și putini, purtând în sacul cu unelte „gheara” de tras afară doagele și câteva fire de papură, apoi spoitorii de vase de aramă (specializări țigănești). După primul război mondial, odată cu înmulțirea piețelor de la orașe și înființarea de magazine evreiești în satele învecinate Gloduri, Colonești, Stănișești sau Parincea, numărul acestor negustori ambulanți a scăzut. În anul 1934, primăria
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în folosul său rodul muncii harnicelor colonii, aceste noi adăposturi au permis albinelor domestice să- și continue activitatea productivă sub supravegherea lui. În albinăritul tradițional practicat în comunitatea sătească, s-au utilizat stupi confecționați din împletituri de nuiele sau de papură. Iarna, stupii se adăposteau în locuri protejate de frig sub pătule înălțate pe stâlpi sau pe vatra stupinei. Cei care aveau mai mulți stupi, înălțau construcții speciale în vederea iernării stupilor. În funcție de starea vremii, scoaterea stupilor de la iernat și transportarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai multe, ca cele aparținând lui Lehănceanu, Ciuche Crețu). Existau mai multe metode de pescuit: cu mâna, cu măciuca, cu ostia, cu prostovolul 3, cu undița sau cu minciogul, iar pentru pescuitul pasiv se foloseau cotețele de stuf și de papură simple și duble, pripoanele, coșurile și vintirile. Fig. 1 Unelte și ustensile de pescuit (după C-tin Popescu): 1- minciog; 2 - ostie; 3- prostovol; 4 - vintir (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Perioadele de pescuit intensiv sunt cele cuprinse
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
piscicolă: crap, plătică și pești sagnofili (carasul, linul, chișcarul, porcușorul ș.a.). Ecologizarea pârâului Berheci în anul 2004 a dus la distrugerea faunei (rațe sălbatice, bâtlani, cocostârci și multe alte păsări migratoare care-și găseau loc pentru cuibărit). Lunca, stuful și papura au dispărut, oferind loc agriculturii de pe dealuri și șesuri 1. Panta versanților variază între 10-40%. Expunerea versanților este vestică și estică, fiind determinată de orientarea nord-sud a cumpenelor de apă, acest lucru influențând circulația oamenilor. Greu de străbătut acest teritoriu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
plante specifice. Pe pajiștile pentru păscut cresc multe specii de graminee: grâușor, ovăscior, dar și trifoi sau măzăriche. Flora acvatică propriu-zisă a fost redusă sau desființată prin dispariția lacurilor și mlaștinilor de luncă. Ea este reprezentată de stuf (Phragmites communis), papură (Typha angustifolie), pipirig (Scripus lacustris), zis și „țipirig”, sovârf, iarba broaștei (Hydrocharis morsus ranae) și broscăriță (Potamogeton natans).S-a redus aproape total potențialul faunei acvatice reprezentată în mod deosebit prin pești, diferite specii de reptile, batracieni, lipitori (despre care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
plante specifice. Pe pajiștile pentru păscut cresc multe specii de graminee: grâușor, ovăscior, dar și trifoi sau măzăriche. Flora acvatică propriu-zisă a fost redusă sau desființată prin dispariția lacurilor și mlaștinilor de luncă. Ea este reprezentată de stuf (Phragmites communis), papură (Typha angustifolie), pipirig (Scripus lacustris), zis și „țipirig”, sovârf, iarba broaștei (Hydrocharis morsus ranae) și broscăriță (Potamogeton natans). S-a redus aproape total potențialul faunei acvatice reprezentată în mod deosebit prin pești, diferite specii de reptile, batracieni, lipitori (despre care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
calde la rinichi cu fiertură din stroh, tărâțe de grâu și zeamă de var. Inhalații cu aburi de pe pietre fierbinți, peste care s-a turnat apă rece, oțet sau rachiu de drojdie. Ceai de taulă și troscot, de rădăcini de papură, de praf de sicuială, amestecată cu iarbă de la sfinții mucenici, plămădită În rachiu de drojdie. Ceai de mătase de porumb, taulă, mătrice, pătrunjel și leuștean. Ceai de turtiță și cuciurică, cu vin alb natural. Ceai de pătrunjel, chimen, rădăcină de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
zi. Ceai din flori de coada șoricelului, o linguriță la cană. Se pot face și băi cu fierturi de flori și frunze de coada pisicului. În caz de menstuație abundentă: Ceai de mentă creață, de cicoare, de roșcove sau de papură, o lingură la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai de sascău, cu frunze de coada calului, câte o linguriță din fiecare, la 500 ml de apă, care se bea În cursul unei zile. Durerile menstruale pot fi tratate
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
stupi, hrean ras, huște de borș, iarba boierului, tătăneasă rasă și ținută 3 zile În rachiu de drojdie, la Întuneric, sămânță de in, leuștean, lemnul Domnului, făină de orz sau de ovăz opărită, cu mutătoare, nalbă de grădină, rădăcină de papură, pelin, peliniță, praz, rădăcină de scai, făină de secară, cu secărică, sfeclă roșie cu tămâie, unghia găii, cu usturoi, untură de porc veche (râncedă), cu volovotic, zglăvoc. Ceaiuri din buruieni de ceas rău, hernie (studeniță), sânzâiene, de cimbru de câmp
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu usturoi, untură de porc veche (râncedă), cu volovotic, zglăvoc. Ceaiuri din buruieni de ceas rău, hernie (studeniță), sânzâiene, de cimbru de câmp (cimbrișor), din planta cinci degete, ghințură, ghizdei, iarbă mare, iarba frântului, tătăneasă, muma pădurii, mutătoare, rădăcini de papură, cu potroacă, țintaură, țâța vacii, unghia oii, vetrice. Iarbă mare plămădită cu miere de albine, rachiu În care s-au plămădit bureți arși, buruiană de sub fag; cu camfor, drăcoaică, lumânărică, tătăneasă, rădăcini de iarbă mare, de mutătoare, papură roșie, piper
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rădăcini de papură, cu potroacă, țintaură, țâța vacii, unghia oii, vetrice. Iarbă mare plămădită cu miere de albine, rachiu În care s-au plămădit bureți arși, buruiană de sub fag; cu camfor, drăcoaică, lumânărică, tătăneasă, rădăcini de iarbă mare, de mutătoare, papură roșie, piper negru măcinat, cu secărică sau spânz, țuică sau vin alb În care s-au fiert lemnie, ridicătoare, surioară cu frățior. În medicina populară, denumirea de vătămătură era dată și unor colici intestinale, hepatice sau renale, precum și umflăturilor cauzate
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sau cu prahaghiță. De mare eficiență sunt spălările cu leșie și ungerile cu fiere de porc, cu lut de la rădăcina unui prun, de lângă izvoare sau de lângă o fântână, cu mătasea broaștei, mătreață de baltă, argilă, mușchi de fântână, puf de papură amestecat cu grăsime de porc, cu lapte dulce sau prăjit În ulei; cu seu de oaie nesărat și amestecat cu frunze de mătrăgună și ulei; din sămânță de in sau de sunătoare; cu spălături cu soluție de piatră acră; ungeri
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu mușchi de arin ori bășina calului, cu boz fiert, fructe de brusture, alifie din floarea pământului amestecată cu smântână, mătasea broaștei, mătreață de baltă, cu fructe de măselariță macerate În untdelemn, mentă, flori de nalbă de fereastră, puf de papură, frunze de pătlagină, zeamă de pelin, frunze de podbal opărite; cu praf de șovârf, frunze de tei fierte În lapte dulce, În ulei sau muiate În smântână, varză verde unsă cu grăsime de pasăre. Alifii din ceară curată cu ulei
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
robită sau tributară soțului său, le primea Georgică cu înțelegere deplină și deplină aprobare. Altfel, dădea iama în metaforele lui Vrabie sau Nedelea, și nici pe noi, ceilalți prozatori, nu ne cruța. Ne răzbunam însă căutându‐i chiar nod în papură în articolele lui de sinteză a civilizației...” Emil Tudor , membru al „Academiei Bârlădene” (Din„Bârladul odinioară și azi”) 418 Revista Matematica bârlădeană Revista „Matematica Bârlădeană” de matematici elementare a Societății Matematica Bârlădeană - creată în 1921 de directorul Liceului „Codreanu” - profesor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]