508 matches
-
inspector pilotaj 315305 mecanic navigant aviație 315306 pilot aeronave 315307 pilot comandant avion 315308 pilot încercare 315309 pilot recepție și control aeronave 315310 parașutist recepție și control 315311 parașutist încercător 315312 pilot parașutism încercător 315313 pilot instructor aeronave 315314 instructor parașutism 315315 mecanic navigant instructor 315316 maistru aviație 315317 tehnician aviație 3154 Controlori de trafic aerian Controlorii de trafic aerian coordonează direct traficul avioanelor în spațiul aerian și la sol, folosind sisteme radio, radar și de semnalizare luminoasă, și furnizează informații
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272373_a_273702]
-
tehnice legate de cercetarea în ingineria telecomunicațiilor, precum și de proiectarea, fabricarea, asamblarea, construirea, operarea, întreținerea și repararea sistemelor de telecomunicații, din poștă și transporturi. 352201 șef formație sisteme radiante (antene) 352202 tehnician construcții telefonice 352203 tehnician radiolocații 352204 tehnician turn parașutism 352205 inspector exploatare poștală 352206 tehnician stații de emisie radio-TV 352207 tehnician stații radiorelee și satelit 352208 maistru materiale emisie RTV și telecomunicații 352209 pilonist antenist 352210 tehnician rețele de telecomunicații 352211 operator rețele de telecomunicații 352212 radioelectronist stații radiorelee
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272373_a_273702]
-
315302 comandant însoțitor de bord 315303 copilot 315304 inspector pilotaj 315305 mecanic navigant aviație 315306 pilot aeronave 315307 pilot comandant avion 315308 pilot încercare 315309 pilot recepție și control aeronave 315310 parașutist recepție și control 315311 parașutist încercător 315312 pilot parașutism încercător 315313 pilot instructor aeronave 315314 instructor parașutism 315315 mecanic navigant instructor 315316 maistru aviație 315317 tehnician aviație 3154 Controlori de trafic aerian Controlorii de trafic aerian coordonează direct traficul avioanelor în spațiul aerian și la sol, folosind sisteme radio
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272372_a_273701]
-
inspector pilotaj 315305 mecanic navigant aviație 315306 pilot aeronave 315307 pilot comandant avion 315308 pilot încercare 315309 pilot recepție și control aeronave 315310 parașutist recepție și control 315311 parașutist încercător 315312 pilot parașutism încercător 315313 pilot instructor aeronave 315314 instructor parașutism 315315 mecanic navigant instructor 315316 maistru aviație 315317 tehnician aviație 3154 Controlori de trafic aerian Controlorii de trafic aerian coordonează direct traficul avioanelor în spațiul aerian și la sol, folosind sisteme radio, radar și de semnalizare luminoasă, și furnizează informații
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272372_a_273701]
-
tehnice legate de cercetarea în ingineria telecomunicațiilor, precum și de proiectarea, fabricarea, asamblarea, construirea, operarea, întreținerea și repararea sistemelor de telecomunicații, din poștă și transporturi. 352201 șef formație sisteme radiante (antene) 352202 tehnician construcții telefonice 352203 tehnician radiolocații 352204 tehnician turn parașutism 352205 inspector exploatare poștală 352206 tehnician stații de emisie radio-TV 352207 tehnician stații radiorelee și satelit 352208 maistru materiale emisie RTV și telecomunicații 352209 pilonist antenist 352210 tehnician rețele de telecomunicații 352211 operator rețele de telecomunicații 352212 radioelectronist stații radiorelee
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272372_a_273701]
-
Ițcani, celălalt în apropiere de pasajul rutier ce face legătura între centrul orașului și Burdujeni, unde se desfășoară meciurile de rugby ale echipei locale CSM Bucovina Suceava. Alte construcții cu destinație sportivă din Suceava sunt patinoarul artificial și turnul de parașutism dat în folosință în anul 1983 în zona ștrandului. Echipa locală de handbal se numește Universitatea Bucovina Suceava, iar cea de volei, CSMU LPS Suceava. Municipiul Suceava este un important nod rutier din nord-estul României, fiind situat la intersecția a
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
comunei Târgșoru Vechi din județul Prahova, Muntenia, România. Se află la aproximativ 3 km vest de Ploiești. În nordul localității Strejnicu există un aerodrom - Aeroclubul Gheorghe Bănciulescu - care permite desfășurarea de activități recreative cum ar fi aviația sportivă, aeroplanorismul sau parașutismul. La sfârșitul secolului al XIX-lea, sătul Strejnicu era reședința comunei cu același nume, cu 941 de locuitori, având o biserică fondată de locuitori în 1881. La 27 noiembrie 1940 Nicolae Iorga a fost asasinat în apropierea satului Strejnicu de
Strejnicu, Prahova () [Corola-website/Science/301735_a_303064]
-
situate pe colțurile aferente laturii bulevardului Carol I (una dinspre Universitatea Alexandru Ioan Cuza și cealaltă dinspre Palatul Oștirii), alta pe latura vestică (dinspre strada Macazului) și ultima dinspre strada Aurorei. Imediat la sud de parc se găsește Turnul de parașutism din Iași. Cu o suprafață de 10 hectare, Grădina Copou este cel mai mare parc urban din zona centrală și de nord a orașului, urmat de Parcul Expoziției (circa 5 hectare), acesta din urmă fiind situat la aproximativ 500 de
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
, () a fost prima femeie parașutist cu brevet din România, campioana europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA). S-a născut în satul Hănțești, comuna Buciumeni, din județul Tecuci (interbelic), actual în județul Galați. Între anii 1924-1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
1924-1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din București, secția de Artă Decorativă și Ceramică. La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu parașuta, de la înălțimea de 600 de metri. La 2 octombrie 1931 câștiga titlul european la parașutism, în urma unui salt de la înălțimea de 6000 de metri, depășind și recordul american de 5384 metri. În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică - clasa Crucea de Aur. Proprietara a două avioane, un biplan de tip Pevuez și
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
de-al doilea, în 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore și 10 minute, străbătând distanță de 1100 km, între Romă și Tripoli. În acealași an 1932, la 19 mai, devine campioană mondială la parașutism, în urma unui salt realizat cu o parașută de construcție românească, de la înălțimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute, acest record fiind depășit cu doar câțiva metri, abia peste 20 de ani. Recordul sau a fost omologat
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
de viață Anghel Ciucur a fost președintele de onoare al Asociației Naționale a Parașutiștilor din România, activitatea sa fiind recunoscută și de Federația Aeronautică Internațională care i-a acordat Diplomă Paul Tissandier în anul 1993, pentru merite deosebite în dezvoltarea parașutismului sportiv din România. Anghel Ciucur a avut șansa de a o fi cunoscut personal pe Smaranda Brăescu. Cu deosebită generozitate mi-a pus la dispoziție o serie de documente și fotografii, mărturie a celor ce mi-au fost relatate, în
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
1897 în satul Hănțești, comuna Buciumeni, Județul Covurlui (azi în județul Galați) și a decedat la Cluj-Napoca în 2 februarie 1948, purtând numele fals de Maria Popescu. Pentru data de naștere, decalata cu 7 ani, domnul Anghel Ciucur, instructor de parașutism cu experiență, cu multe sute de parașutiști în „palmares”, spunea că Smaranda și-ar fi „ascuns vârstă” din jenă față de colegele de la „Arte Frumoase”, care erau foarte tinere, iar apoi acest decalaj s-a păstrat într-o serie de documente
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
ca mijloc de salvare la părăsirea baloanelor avariate și numai în ultimii doi ani de război au apărut „parașutele de avion”. Părăsirea avionului cu parașuta era un act de mare temeritate, de curaj extrem. Federația Aeronautică Internațională înființează comisia de parașutism pentru omologarea recordurilor de parașutism, care au dus la dezvoltarea parașutismului că sport în anii ’20-’30 și a devenit un sport internațional în 1952. Smaranda se lasă cucerita de acest domeniu aeronautic, saltul cu parașuta devenind ultima obsesie. Se
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
părăsirea baloanelor avariate și numai în ultimii doi ani de război au apărut „parașutele de avion”. Părăsirea avionului cu parașuta era un act de mare temeritate, de curaj extrem. Federația Aeronautică Internațională înființează comisia de parașutism pentru omologarea recordurilor de parașutism, care au dus la dezvoltarea parașutismului că sport în anii ’20-’30 și a devenit un sport internațional în 1952. Smaranda se lasă cucerita de acest domeniu aeronautic, saltul cu parașuta devenind ultima obsesie. Se documentează, corespondează din 1927 cu
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
ultimii doi ani de război au apărut „parașutele de avion”. Părăsirea avionului cu parașuta era un act de mare temeritate, de curaj extrem. Federația Aeronautică Internațională înființează comisia de parașutism pentru omologarea recordurilor de parașutism, care au dus la dezvoltarea parașutismului că sport în anii ’20-’30 și a devenit un sport internațional în 1952. Smaranda se lasă cucerita de acest domeniu aeronautic, saltul cu parașuta devenind ultima obsesie. Se documentează, corespondează din 1927 cu inginerul german Otto Heinecke, care a
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
primul salt în țară. Nu a fost un salt obișnuit, participă la un salt simultan, alături de celebrii constructori de parașute, germanul Otto Heinecke și americanul Leslie Irving, evenimentul fiind prezentat elogios în presa vremii. Smaranda Brăescu devine un simbol al parașutismului în România. Se adresează, cu insistență, autorităților române pentru a fi sprijinită la realizarea unui record mondial, să se lanseze cu parașuta de la 6500 m dintr-un avion Potez, dar acestea îi cer 25000 lei pentru benzină și ulei, fiind
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
aer, care o epuizaseră,... a șocului aterizării, este transportată, de țăranii adunați la fața locului, în satul Sărățuica, unde-și revine după aproape trei ore de odihnă. Smaranda Brăescu stabilește primul record național absolut și primul record mondial feminin de parașutism al României, făcându-și loc în aviația mondială,... Dovedind dârzenie și dăruire totală în afirmarea Romanei, alături de cele mai renumite națiuni ale lumii, la cucerirea celor mai înalte culmi din domeniul aviației, Smaranda Brăescu este sprijinită public cu fonduri bănești
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
Romanei, alături de cele mai renumite națiuni ale lumii, la cucerirea celor mai înalte culmi din domeniul aviației, Smaranda Brăescu este sprijinită public cu fonduri bănești importante, prin lista de subscripție deschisă de cotidianul "Universul", în vederea cuceririi recordului mondial absolut de parașutism, cu lansare de la cea mai mare altitudine, care urma să se efectueze în Statele Unite ale Americii și pentru a urma o școală de pilotaj, care i-a fost refuzată în România. Participarea cea mai importantă pe lista de subscripție au
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
țară cu vaporul, urmând a fi trimis pentru reparații capitale în Germania. Smaranda nu reușește să-și cumpere un nou avion, nici din Anglia, nici din Italia, unde a făcut un voiaj în acest sens, războiul schimbând cursul evenimentelor. Dedicată parașutismului, Smaranda sugerează, în discuții și diverse rapoarte, necesitate înființării trupelor de parașutiști, că noua armă. O patrioată adevărată, Smaranda poate fi găsită peste pe toate fronturile românești, alturi de aviatori și de parașutiști. În anul 1941 activează că instructor voluntar
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
25 iulie 1941. Se formau noi parașutiști, iar Smaranda avea darul de a genera „încredere” noilor parașutiști, așa cum mărturisea și Anghel Ciucur, care a obținut brebetul de parașutist în 19 octombrie 1941. Aici s-au format cadre de nădejde ale parașutismului militar și sportiv românesc. În timpul războiului a mai activat ca voluntar în „Escadrila Albă” de aviație sanitară, pe frontul de est, iar pe frontul de vest în Escadrila nr. 13 de recunoaștere, observație și legătura și apoi în Escadrila nr.
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
au cerut „dovezi” pentru a susține exhumarea osemintelor, în vederea „reabilitării eroinei românce”,... În lipsa unor dovezi certe, situația rămâne la nivel de „legendă”. În anul 1978, în memoria eroinei, a fost înființat Aeroclubul "Smaranda Braescu" la Tecuci - județul Galați. Activitatea de parașutism s-a desfășurat pe fostul aerodrom militar din NV orașului. Odată cu revenirea aviației militare - unitatea de elicoptere - sportivii și-au continuat pregătirea în sediul din zona centrală urmând ca zborurile/salturile să se desfășoare în paralel cu armata. Un aport
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
pe fostul aerodrom militar din NV orașului. Odată cu revenirea aviației militare - unitatea de elicoptere - sportivii și-au continuat pregătirea în sediul din zona centrală urmând ca zborurile/salturile să se desfășoare în paralel cu armata. Un aport deosebit în dezvoltarea parașutismului tecucean l-au avut col.(r.) Constantin Colibaba, col. dr. (r.)Vasile Marin, col. (r.) Dorel Kiss și alții. În anul 1998, în urma reorganizărilor administrative ale Aeroclubului României, se desființează aeroclubul de la Tecuci alături de cele de la Galați, Timișoara, Tulcea și
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
începutul anilor treizeci, Fernic se mută definitiv în București. Fernic a absolvit Școala de pilotaj de la Băneasa în primăvara anului 1935, primind brevetul de zburător. Figurează în evidențele piloților români de turism și sport; tot atunci se arată interesat de parașutism. Fernic execută primul salt cu parașuta în cadrul unui miting aviatic la aeroportul Băneasa. Va trebui să renunțe la parașutism din pricina unui accident la o aterizare. Este numit directorul Școlii de pilotaj din Cernăuți; va fi medaliat de însuși regele Carol
Ionel Fernic () [Corola-website/Science/309708_a_311037]
-
anului 1935, primind brevetul de zburător. Figurează în evidențele piloților români de turism și sport; tot atunci se arată interesat de parașutism. Fernic execută primul salt cu parașuta în cadrul unui miting aviatic la aeroportul Băneasa. Va trebui să renunțe la parașutism din pricina unui accident la o aterizare. Este numit directorul Școlii de pilotaj din Cernăuți; va fi medaliat de însuși regele Carol al II-lea cu o distincție importantă, „Virtutea Aeronautică”. Despre senzația provocată de săritura cu parașuta, Ionel Fernic mărturisea
Ionel Fernic () [Corola-website/Science/309708_a_311037]