783 matches
-
grup de 8 frați, veniți de la Mănăstirea Noul-Neamț (Chițcani), în frunte cu arhimandritul (pe atunci - egumenul) Damian, numit încă de la început stareț al acestei mănăstiri. Cu străduința starețului și a fraților din mănăstire, în scurt timp s-a amenajat un paraclis, chilii, trapeza și alte edificii absolut necesare vieții mănăstirești. Cu timpul acestea au fost aduse la condiții mai bune, iar obștea mănăstirii s-a mărit, numărând în prezent 14 viețuitori, dintre care 6 sunt slujitori ai altarului. Încă de la început
Mănăstirea Zăbriceni () [Corola-website/Science/315309_a_316638]
-
Iisus Hristos. Pe lângă acest Praznic, Mănăstirea mai are un al doilea mare hram, la 4 august, când se marchează întemeierea Mănăstirii și este prăznuit Sfântul Sfințit Mucenic Foca și Sfânta Maria Magdalena, în cinstea cărora s-a amenajat un mic paraclis în care se slujește până astăzi. În mănăstire mai există un paraclis închinat Cuvioșilor Paisie de la Neamț și Siluan Athonitul - mari povățuitori ai monahilor. În 2008 în mănăstire s-a construit încă un paraclis, având ca ocrotitor pe Sfântul Apostol
Mănăstirea Zăbriceni () [Corola-website/Science/315309_a_316638]
-
hram, la 4 august, când se marchează întemeierea Mănăstirii și este prăznuit Sfântul Sfințit Mucenic Foca și Sfânta Maria Magdalena, în cinstea cărora s-a amenajat un mic paraclis în care se slujește până astăzi. În mănăstire mai există un paraclis închinat Cuvioșilor Paisie de la Neamț și Siluan Athonitul - mari povățuitori ai monahilor. În 2008 în mănăstire s-a construit încă un paraclis, având ca ocrotitor pe Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Teologul, iar în 2012 s-au finisat lucrările de
Mănăstirea Zăbriceni () [Corola-website/Science/315309_a_316638]
-
cărora s-a amenajat un mic paraclis în care se slujește până astăzi. În mănăstire mai există un paraclis închinat Cuvioșilor Paisie de la Neamț și Siluan Athonitul - mari povățuitori ai monahilor. În 2008 în mănăstire s-a construit încă un paraclis, având ca ocrotitor pe Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Teologul, iar în 2012 s-au finisat lucrările de construcție a bisericii mari a mănăstirii, rămănând să fie executată doar pictura. Deși cu începuturi modeste, obștea mănăstirii a început să-și
Mănăstirea Zăbriceni () [Corola-website/Science/315309_a_316638]
-
săvârșește Vecernia și Pavecernița, iar dimineața, la ora 4:00, se oficiază Miezonoptica, Utrenia, Ceasurile și Sfânta Liturghie. În zilele de miercuri și vineri, după săvîrșirea Sfîntei Liturghie, se citește Acatistul Maicii Domnului, iar în fiecare duminică seara se cântă Paraclisul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Aceste slujbe speciale închinate Maicii Domnului se datorează și faptului că mănăstirea noastră are două icoane deosebite ale Maicii Domnului: prima este numită „Povățuitoarea” de la , iar a doua reprezintă o copie a Icoanei Maicii Domnului „Grabnic-ascultătoarea
Mănăstirea Zăbriceni () [Corola-website/Science/315309_a_316638]
-
publicat, că după mai bine de 20 de ani de întrerupere, biserica Patriarhiei Române din Paris și-a reluat activitatea. Într-adevăr, cu concursul teologului Mihai Constandache, am oficiat prima liturghie în duminica de la începutul postului. Întâi am slujit, în paraclisul pe care l-am amenajat în salonul meu. Cum însă a sluji Sfânta Liturghie într-o casă locuită nu este bine, am schimbat. Cu multă trudă. Acum slujim Sfânta Liturghie românească în catedrala Patriarhatului Moscovei la Paris. Această biserică are
Contribuții inedite la biografia lui Constantin- Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2489_a_3814]
-
vornicul Ioan Sturdza (1710-1792) a ridicat aici un conac boieresc cu demisol și parter și care avea formă de cruce. În 1782, el a construit o biserică de lemn cu hramurile "Sf. Voievozi" și "Buna Vestire" pentru a servi ca paraclis al curții boierești. Pe pereții vechii biserici construite de vel-vornicul Ioan Sturza s-a aflat următoarea pisanie în limba română cu caractere chirilice: ""Această sfăntă beserică întru care se prăznuește seborul sfinților celor fără de trup îngeri Mihail și Gavriil care
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
Sfântul Laurențiu” de lângă satul Vicovu de Sus. Simțind nevoia de mai multă liniște, a devenit schimnic cu numele de Daniil și s-a retras la Putna, pe malul pârâului Vițău. Acolo a găsit o stâncă în care a dăltuit un paraclis. Se mai văd și azi pronaosul, naosul și altarul, iar dedesubt o încăpere, săpată tot în piatră, care îi slujea drept chilie. Aici a venit Ștefan cel Mare în anul 1451, după uciderea tatălui său Bogdan al II-lea, la
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
și îndelungată își văzu și el sfârșită chilia, cu ajutorul lui Dumnezeu, la care nădăjduia mereu. Această chilie se poate vedea și astăzi în Putna.”" După cum spune tradiția, el a săpat cu dalta într-o stâncă înălțată deasupra văii Vițăului un paraclis, iar dedesubt se află un alt loc scobit în piatră, care îi slujea drept chilie. Paraclisul are trei despărțituri (pronaos, naos și altar), o lungime de 9.25 metri și o înălțime de 2 metri. Între naos și altar se
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
chilie se poate vedea și astăzi în Putna.”" După cum spune tradiția, el a săpat cu dalta într-o stâncă înălțată deasupra văii Vițăului un paraclis, iar dedesubt se află un alt loc scobit în piatră, care îi slujea drept chilie. Paraclisul are trei despărțituri (pronaos, naos și altar), o lungime de 9.25 metri și o înălțime de 2 metri. Între naos și altar se afla un mic iconostas, iar bolta a fost zugrăvită, fiind vizibile și astăzi urme de culori
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
urme de culori obținute din fierturi de plante. Într-o scobitură mică din peretele altarului era așezată o icoană. Pe peretele naosului, lângă fereastră, se află săpată o cruce și câteva slove care datează din anul 1499. Încăperea aflată sub paraclis era folosită de sihastru drept chilie, aici nevoindu-se zi de zi în post aspru, tăcere și rugăciuni neîncetate. Tradiția spune că sihastrul Daniil a viețuit în aceste locuri timp de 20 de ani. Vestea despre acest evlavios sihastru s-
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
bisericii, într-o clădire și ea monument istoric datând din 1780 și care se află, din anul 2003, într-un amplu proces de consolidare, amenajare și dotare. Prin decizie mitropolitană, Bisericii "Sf.Sava” i-a fost conferit și statutul de Paraclis al Institutului Social-Caritativ DIACONIA, un centru multifuncțional de educație și asistență socială al Arhiepiscopiei Iașilor, care cuprinde Sectorul social - filantropic "Diaconia” și Fundația "Solidaritate și Speranță”, aceasta din urmă fiind un furnizor de servicii sociale pentru mai multe proiecte acreditate
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
curte interioară largă. În interiorul cetății, pe latura de est, se afla camera de gardă. De-a lungul zidurilor erau săpate pivnițe boltite ample, deasupra cărora se înșirau mai multe încăperi: camera domnitorului, camera doamnei, baia domnească, depozitul de alimente, un paraclis și o închisoare. Pentru a proteja intrarea în cetate de pericolul atacării cetății cu mijloace de artilerie, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a dezvoltat sistemul de apărare a cetății. El a construit în partea de sud un zid paralel cu
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
Nestor de la Facultatea de Istorie din București, cercetări arheologice care au condus la stabilirea etapelor de edificare ale Cetății de Scaun. În perioada 1961-1970 s-au întreprins ample lucrări de protejare, consolidare și restaurare parțială a cetății. A fost conservat paraclisul refăcut de Ștefan cel Mare, s-au înălțat cu câțiva metri unele ziduri ale fortului mușatin, cât și zidurile de incintă. Cetatea rămâne însă fără zidurile de pe latura de nord, care se prăbușiseră în urma cutremurului din anul 1684. În încăperea
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
primul așezământ de acest fel” în Ardealul alipit. Lăcașul a rămas la stadiul de schit din cauza accesului greu în deal. Din 1965-1970 când s-a introdus curentul electric s-au construit: „Casa de stejar”(1965), „Casa stăreției”(1969-1970), „Casa cu paraclis”(1973-1976) - în care se găsește și biblioteca, una dintre cele mai mari comori din zonă a cărui ctitor este P.S. Justinian, „Casa Poetului”(1978-1980), „Altarul de vară”(1983), „Poarta maramureșeană”(1988), „Casa Albă”(1989-1992), „Muzeul”. După 1990 obștea mănăstirii condusă
Mănăstirea Rohia () [Corola-website/Science/307833_a_309162]
-
biserica chivot este sub formă de cruce, cu pridvor brâncovenesc în față și un singur turn cupolă ce conține elemente moldovenești. Are o înălțime de 48 m la bază și o lungime de 22 m, iar la subsol se găsește paraclisul catacombă. În 2001, se construiește o poartă de intrare la sat și se ridică o biserică și o casă din lemn. Părintele Nicolae de la
Mănăstirea Rohia () [Corola-website/Science/307833_a_309162]
-
și doctor în teologie. În anul 2004 mănăstirea este transformată în mănăstire de călugări, cu patru viețuitori. La 1 octombrie 2009, noul Episcop al Sloboziei și Călărașilor, Vincențiu Ploieșteanu, hotărăște ca Mănăstirea Sfinții Voievozi din Slobozia să fie transformată în Paraclis Episcopal, transformându-se totodată din mănăstire de maici în mănăstire de călugări. Ca urmare maicile de la mănăstirea din Slobozia au fost mutate la mănăstirea Plătărești, care redevine mănăstire de maici. În prezent activitatea mănăstirească fiind asigurată de un grup de
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
chiar lângă confluenta râului Buzău cu Șiretul. Accesul se face de pe DN23 pe sensul Focșani - Brăila, la stanga pe DC56 înainte de podul de peste Râul Buzău, la 6 km de intersecție. La 24 iunie 2004 Chiriarhul Dunării de Jos a sfințit noul paraclis al mănăstirii, ce a fost ridicat între 2001-2004 asemănător că stil cu bisericile lui Matei Basarab. Acesta este situat la 45m de vechea biserică domneasca și este prevăzut cu o singură turla, pe naos, având hramul Sfanțul Voievod Ștefan cel
Mănăstirea Măxineni () [Corola-website/Science/309506_a_310835]
-
și a fost zidită înainte de anul 1407 (prima atestare documentară) de către domnitorul Alexandru cel Bun al Moldovei (1400-1432), care a înzestrat-o cu sate, moșii și odoare scumpe. În anul 1498, Ștefan cel Mare a zidit un turn clopotniță, cu paraclis, închinat Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, cu o pictură în frescă de o mare valoare artistică și iconografică, care se păstrează până astăzi. În 1546, Petru Rareș a renovat mănăstirea și a construit un zid împrejurul ei. Tot
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
o atmosferă caldă, liniștită, care te îndemnă la meditație, nesimțindu-te claustrat, ci protejat, nu atât de ziduri, cât de sentimentul că ești aproape de Dumnezeu și de vrednicii strămoși. Intarea în mănăstire se face prin bolta unui turn, cu un paraclis la etaj închinat Sfântului Ierarh Nicolae, care, împreună cu clădirea din stânga și zidul înconjurător al mănăstirii au fost zidite de Petru Rareș între 1541-1546. Zidul a servit, în scurgerea vremurilor, nu numai ca înprejmuire, ci și ca zid de apărare, din spatele
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
biserica, adevărată catedrală mușatină, zidită de Alexandru cel Bun între 1400-1402 și refăcută apoi de Alexandru Lăpușneanu la anul 1554. În partea nord-est a bisericii se află turnul clopotniță zidit de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare la 1498, cu un paraclis la etaj, închinat Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. De clopotniță este lipit un adaos ce completează paraclisul lui Ștefan cel Mare, zidit de Petru Rareș între anii 1541-1546. În unghiul de nord-vest al incintei vedem casa domnească a lui
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
anul 1554. În partea nord-est a bisericii se află turnul clopotniță zidit de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare la 1498, cu un paraclis la etaj, închinat Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. De clopotniță este lipit un adaos ce completează paraclisul lui Ștefan cel Mare, zidit de Petru Rareș între anii 1541-1546. În unghiul de nord-vest al incintei vedem casa domnească a lui Alexandru cel Bun, restaurată și înnoită de Petru Rareș, de care se leagă un corp de chilii din
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
după planurile arhitectului ieșean Neculai Munteanu. La intrarea în curte, au fost amplasată o poartă din lemn sculptat, în stil maramureșean. La 20 iulie 2009, de sărbătoarea Sfanțului Ilie Tesviteanul, Calinic Botoșăneanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, a sfințit un paraclis de vară. În biserică, în partea de nord a naosului, se află o placă funerară de marmură. Ea a fost pusă pe mormântul principesei Lucia Cantacuzino-Pașcanu (19 mai 1862 - 26 martie 1930) și a fiului său, principele Gheorghe Al. Mavrocordat
Biserica Sfântul Ilie din Popești () [Corola-website/Science/322138_a_323467]
-
Lenuța și Mioara. În noiembrie începe pictură la bisrcica Sf. spiridon din Galați, ilusteaza în desene în tus cartea cu proza lui Ion Creangă versificata de profesorul universitar din Iași, Constantin Oiescu. în 1964 începe pictură Schitului Bucium din Iași, Paraclisul Mitropoliei, construit în 1853, unde este vizitat de arhiepiscopul Iașului și mitropolitul Moldovei și Sucevei Iustin Moisescu. "Pe 27 mai 1964 Studiourile Sahia filmează pentru realizarea documentarului în culori "Vechi și nou în RPR"despre picturile de la Voroneț, Sucevita, Cetățuia
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" din Vaslui, cunoscută și ca Biserica Domnească din Vaslui, este o biserică ortodoxă ctitorită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în anul 1490, la Vaslui. Ea a avut rolul de paraclis al Curții Domnești din Vaslui. Avariată de cutremure, a fost reconstruită din temelie în anul 1820. Biserica se află situată în centrul orașului, pe str. Ștefan cel Mare nr. 58. Biserica "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” (Biserica Domnească) din Vaslui
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]