3,473 matches
-
și dictatoriala URSS, vorbeau ucraineana, nu rusa. Pe străzile marilor orașe, nu prin cine știe ce cătune, orice întrebare-n rusă îți aducea, înaintea răspunsului, niște sprâncene ridicate deloc prietenos. Însă puteai cumpăra și-n limba rusă o pâine, ca să fac o paralelă cu psihoza Har-Cov. I-or fi lovit deschiderea și cheful de globalizare în ultimul sfert de secol, de când nu am mai călcat pe-acolo. Eu am dubii, dar, de dragul unei discuții amare, tot nu-i cred în stare să se
Ciutacu, cuvinte dureroase: "Nu-i nimic romantic. E tragic" () [Corola-journal/Journalistic/44658_a_45983]
-
de rezistență a mașinii cu solul. Greutatea tractorului. În studiul dinamicii generale a tractorului se consideră greutatea de exploatare G, aplicată în centrul de masă O, determinat de coordonatele a și h. Această forță se descompune în două componente: - una paralelă cu solul: (G . sin α); - una normală pe sol: (G . cos α) . Forța de rezistență la rulare. În calculele dinamice se admit coeficienți de rezistență la rulare egali pentru roțile față și spate (f1 = f2 = f). În acest caz forța
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
a roților din față (m); rm = raza dinamică a roților din spate (motoare), m. Greutatea mașinii. În această valoare este inclusă și greutatea mecanismului de suspendare, aplicată în centrul de masă O3. Forța Q se descompune în două elemente: - una paralelă cu solul Qsin ∝ și - una normală pe sol Qcos ∝. Forța rezultantă creată de organele de lucru ale mașinii (Fr). Această forță acționează în punctul O4 și se descompune și ea în două componente: Componenta Fz , în baza datelor experimentale, variază
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
una (nr. 5) din prelegerea a IX-a, Structurile ca esență a realității. Ele fac parte dintr un discurs care nu are legătură directă cu Introduction à la métaphysique sau cu ceea ce desfășoară Chevalier în paginile de unde au fost luate paralelele lor (pp. 77-86). Cu toate acestea, Marta Petreu susține că Nae Ionescu își face, pe seama lui Bergson, „nucleul cursului“ (sic !). O afirmație pe care nu o sprijină propriile-i argumente și care își forțează acceptarea prin aplombul cu care e
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
să contabilizeze autorii care i-au servit ca punct de plecare pentru idei personale (și nu căutat originale). Marta Petreu înregistrează mărturisirea lui Nae Ionescu, dar numai în ultima versiune a textului ei și doar pentru a-i găsi o paralelă, de această dată în Der Einzige und sein Eigentum (1844) a lui Max Stirner. Paralela este totuși prea largă și e, foarte probabil, o coincidență datorată aceleiași structuri interioare - căci fundamentele teoretice sunt diferite - precum în cazul mult discutatei, odinioară
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
nu căutat originale). Marta Petreu înregistrează mărturisirea lui Nae Ionescu, dar numai în ultima versiune a textului ei și doar pentru a-i găsi o paralelă, de această dată în Der Einzige und sein Eigentum (1844) a lui Max Stirner. Paralela este totuși prea largă și e, foarte probabil, o coincidență datorată aceleiași structuri interioare - căci fundamentele teoretice sunt diferite - precum în cazul mult discutatei, odinioară, influențe a lui Stirner asupra lui Nietzsche. Această asemănare îi servește însă drept scuză pentru
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
note de subsol sau la pauze sursologice. În plus, cursurile lui Nae Ionescu nu erau lecții de filozofie, ci de filozofare, în care accentul cădea nu atât pe informații sau pe idei, cât pe deducția și înlănțuirea lor logică. Toate paralelele care se pot identifica aici cu ideile sau textele altor autori își au loc în clasicul capitol al materialului: afinități, influențe, izvoare. Capitol important, căci nimeni nu gândește în afara unei tradiții și nu rămâne neinfluențat de lecturile sale. Iar Nae
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de circulația rutieră. El înlocuiește vechile hanuri și popasurile de poștă din secolele trecute, cu rol de găzduire, pentru o noapte, a unui număr mai mic de persoane. Amplasarea lor este realizată de-a lungul principalelor artere rutiere, de exemplu: Paralela 45 (jud. Prahova), Urziceni (Ialomița), Hârșova (Constanța) sau în apropierea unor orașe mari, cum sunt Bucium (Iași), Snagov și Săftica (București). Motelurile sunt însoțite, frecvent, de spații comerciale, benzinării și chiar service-uri. Hostelul, cunoscut și ca hotel pentru tineret
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
destinații speciale Cuprinde zona căilor de comunicație care ocupă 88,12ha și este alcătuită din porțiunea din DN1 ce traversează localitatea, drumul județean DJ101A, drumurile comunale, cât și 58 străzile interioare. Căi ferate străbate localitatea de la S la N, fiind paralelă cu râul Prahova și are pe teritoriul localității două halte: Breaza, Nistorești și gara de la Gura Beliei. Circulația pietonală este amenajată pe trotuare adiacente carosabilului, în zona orașului. Tot aici este inclusă și zona de echipare edilitară constituită din amenajările
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Principalele căi de acces în localitate sunt: -rutiere: DN1care traversează teritoriul administrativ al orașului de la km 95+400 la km 106+550. -feroviare: pe liniile magistrale: I-București-Arad-Curtici II-București-Oradea-Episcopia Bihorului IV-București-Satu Mare-Halmeu Calea ferată străbate localitatea de la sud la nord fiind paralelă cu râul Prahova și având două halte: Breaza și Nistorești și o gară: Gura Beliei. 15BFig. nr. 29 - Halta Breaza Circulația principală în oraș se desfăsoară pe Bulevardul Republicii. Acest bulevard peste care se suprapune traseul drumului județean 101A are
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și frecvența „f” (figura 2.10) modul de lucru este următorul:se intră cu valoarea duratei ploii de calcul pe abscisă și se ridică o perpendiculară până se intersectează curba de frecvență „f” (cunoscută). - din acest punct se duce o paralelă la abscisă și se intersectează ordonata (axa verticală). În acest punct se citește pe axă valoarea intensității normate a ploii de calcul „i”. f = 2/1 f = 1/1 f = 1/2 i pt (min.)pt i (l/s ha
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
cu a terenului, în faza inițialăă se procedează astfel: - se intră cu debitul total de calcul, Qtotcalc, pe axa abscisei și se ridică o perpendiculară pe aceasta; - în același timp se intră cu panta colectorului, ic, pe ordonată ducând o paralelă la abscisă până se intersectează cu perpendiculara, ridicată anterior; - din acest punct se trasează o linie paralelă cu abscisa (spre dreapta) până se intersectează prima dreaptă de diametre (Dn sau B/H), citindu-se astfel diametrul Dn sau B/H
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
se coboară o perpendiculară pe abscisă (axa debitelor); - în punctul de intersecție obținut se citește valoarea debitului care reprezintă debitul la secțiunea plină (Qp). Pentru a obține viteza la secțiune plină procedeul este următorul: - prin punctul A se duce o paralelă la dreptele de viteză; - dacă această paralelă coincide cu una din dreptele de viteză, atunci valoarea acelei drepte reprezintă chiar viteza la secțiune plină (vp) - dacă paralela se află între două drepte de viteză (i și i + 1) atunci valoarea
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
debitelor); - în punctul de intersecție obținut se citește valoarea debitului care reprezintă debitul la secțiunea plină (Qp). Pentru a obține viteza la secțiune plină procedeul este următorul: - prin punctul A se duce o paralelă la dreptele de viteză; - dacă această paralelă coincide cu una din dreptele de viteză, atunci valoarea acelei drepte reprezintă chiar viteza la secțiune plină (vp) - dacă paralela se află între două drepte de viteză (i și i + 1) atunci valoarea vitezei la plin se determină prin interpolare
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
viteza la secțiune plină procedeul este următorul: - prin punctul A se duce o paralelă la dreptele de viteză; - dacă această paralelă coincide cu una din dreptele de viteză, atunci valoarea acelei drepte reprezintă chiar viteza la secțiune plină (vp) - dacă paralela se află între două drepte de viteză (i și i + 1) atunci valoarea vitezei la plin se determină prin interpolare între valorile vi șivi+1. Dacă între va și vp apare o diferență mai mare de ± 20% se înlocuiește valoarea
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
total de calcul (Qtotcalcă și debitul la secțiune plină (Qpă; - cu această valoare se intră pe axa absciselor și se ridică o perpendiculară până se intersectează curba de debite (punctul AĂ (Q = f (hĂĂ; - din punctul A se duce o paralelă la abscisă până se intersectează axa ordonatelor citinduse gradul de umplere „u” (col. 37); - paralela dusă la abscisă pentru a obține gradul de umplere intersectează curba de viteze (v = f (h)) în punctul B;din punctul B se coboară o
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
pe axa absciselor și se ridică o perpendiculară până se intersectează curba de debite (punctul AĂ (Q = f (hĂĂ; - din punctul A se duce o paralelă la abscisă până se intersectează axa ordonatelor citinduse gradul de umplere „u” (col. 37); - paralela dusă la abscisă pentru a obține gradul de umplere intersectează curba de viteze (v = f (h)) în punctul B;din punctul B se coboară o perpendiculară pe abscisă obținându-se coeficientul b (col. 39). Atunci când raportul Q/Qp < 0,1
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
există pe figură un detaliu pentru curba Q = f(h). Citirile în acest caz se fac introducând pe detaliu raportul 164 Q/Qp, ridicăm o perpendiculară până intersectăm curba debitelor și notăm cu „A” punctul de intersecție, apoi ducem o paralelă la abscisă până intersectăm curba v = f(h) în punctul „B” (figura 2.87). Din punctul „B” coborâm o verticală și citim coeficientul b. Viteza maximă trebuie să fie mai mică decât 3,5 m/s pentru conducte din beton
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
debitul pluvial (rigole) se va face tabelar. Modul de lucru este următorul: - se consideră panta rigolei (radierul canalului) egală cu panta terenului; - se intră cu panta rigolei, irigolă, pe axa ordonatelor. Se alege tipul de rigolă (H = ...), se duce o paralelă la abscisă, găsindu-se punctul A; - din punctul A se coboară o perpendiculară pe abscisă și se citește valoarea debitului rigolei (Qrigolă). Pentru evacuarea apelor meteorice în afara localităților, când relieful permite, se vor proiecta canale (șanțuri) deschise, denumite canale (șanțuri
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
numai ce vedem, ce auzim ci mai ales ce crezi din toate acestea. Deci, ne puteți considera chiar niște extratereștri?! Aplauze generale. O altă întrebare: căte tone are Pămăntul, ce mărime are în Sistemul Solar? Ce dimensiuni au meridianele și paralelele Pămăntului? Să zicem pentru început că Pămăntul reprezintă 99% din volumul total al planetelor din Sistemul nostru Solar. Cu celelalte întrebări vom reveni după ce prezentăm căteva date despre unele din planetele Sistemului nostru Solar. Dar, mai intăi să aflăm cum
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
apariția și dezvoltarea așezărilor și pentru stabilitatea și continuitatea populației rusolipovenești în județul Iași. 1. Așezarea geografică a localităților supuse studiului Județul Iași este situat în nord-estul țării, în Podișul Moldovei, între râurile Siret și Prut, și este intersectat de paralela de 47° latitudine N ĂN de Țibana, N de Grozești) și de meridianul de 27° longitudine E ĂE de Ceplenița, Tg. Frumos). Populație ruso-lipovenească se găsește în numeroase așezări din județul Iași, însă în studiul de față au fost selectate
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
să onoreze și memoria lui Vergennes. II La începutul veacului al XIX-lea, doi mari diplomați au ocupat scena lumii: Metternich și Talleyrand. Dacă Plutarh 62 ar mai fi existat, el ar fi putut, în felul său, să facă o paralelă între cei doi. Ei au trăit în aceeași perioada și (când aliați, când adversari) au fost implicați în aceleași evenimente. Despre fiecare s-a spus că a dirijat politica Europei. Desigur, între ei existau diferențe importante și foarte clare. Au
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
5, 10, 17, 21, 35, 40/ Calculul de dimensionare se face tabelar. Tabel i.9. Dimensionarea rețelei de canalizare publică in sistem unitar D Pentru a obține viteza la secțiune plină procedeul este următorul: - prin punctul A se duce o paralelă la dreptele de viteză; - dacă această paralelă coincide cu una din dreptele de viteză, atunci valoarea acelei drepte reprezintă chiar viteza la secțiune plină (vp) - dacă paralela se află între două drepte de viteză atunci valoarea vitezei la plin se
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
de dimensionare se face tabelar. Tabel i.9. Dimensionarea rețelei de canalizare publică in sistem unitar D Pentru a obține viteza la secțiune plină procedeul este următorul: - prin punctul A se duce o paralelă la dreptele de viteză; - dacă această paralelă coincide cu una din dreptele de viteză, atunci valoarea acelei drepte reprezintă chiar viteza la secțiune plină (vp) - dacă paralela se află între două drepte de viteză atunci valoarea vitezei la plin se determină prin interpolare între valorile vi șivi
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
viteza la secțiune plină procedeul este următorul: - prin punctul A se duce o paralelă la dreptele de viteză; - dacă această paralelă coincide cu una din dreptele de viteză, atunci valoarea acelei drepte reprezintă chiar viteza la secțiune plină (vp) - dacă paralela se află între două drepte de viteză atunci valoarea vitezei la plin se determină prin interpolare între valorile vi șivi+1. Dacă între va și vp apare o diferență mai mare de ± 20% se înlocuiește valoarea „va” cu valoarea „vp
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]