632 matches
-
cunoscute sub numele de enurezis, și se datoresc tulburării actului neuro-reflex sau de coordonare centrală a reflexului de micțiune, manifestat prin micțiuni nocturne involuntare. II.5.11. CONTROLUL REFLEXULUI DE MICȚIUNE Micțiunea este un act reflex spinal sub control vegetativ parasimpatic și somatic, facilitat sau inhibat de numeroși centri nervoși supraspinali, a căror stimulare aferentă determină pe căi eferente impulsuri ce favorizează sau inhibă micțiunea prin influențarea pragului de excitabilitate a centrului reflex medular. Reflexul de micțiune este declanșat prin creșterea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de mesaje somatice și vegetative la centrul reflex medular al micțiunii de la nivelul măduvii sacrate (fig. 133). Având la bază reacții vezicale somato-vegetative produse de depășirea capacității de distensie a vezicii urinare, micțiunea este deci sub controlul reflexului medular sacrat parasimpatic, întregit de circuitul nervos supramedular somatic realizat pe căi cortico-subcortico-spinale piramidale. Căile aferente vezicale proprioceptive urmează traseul nervului pelvic și pătrund în măduvă prin rădăcinile posterioare, făcând sinapsă în motoneuronii din cornul anterior al segmentului medular S2-S5. Fibrele eferente motorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
superior de integrare și coordonare organo-vegetativă, hipotalamusul conține neuroni secretori de neuropeptide hormonale și primește informații din întregul organism prin fibrele aferente de origine reticulo-spinală, talamică, rinencefalică și corticală declanșatoare de reacții neuro-endocrino-metabolice adecvate. În hipotalamusul anterior predomină centrii trofotropi parasimpatici vasodilatatori, termolitici și glicostatici prevăzuți cu receptori specifici de tipul termoreceptorilor, osmoreceptorilor, glicoreceptorilor etc. La rândul său hipotalamusul posterior este sediul centrilor ergotropi simpatici vasoconstrictori și termogenetici. În hipotalamusul lateral sunt localizați centrii foamei coordonatori ai ingestiei de alimente cuplați
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și angorjarea țesutului erectil. La producerea stazei și apariția rapidă a erecției contribuie și blocarea circulației de întoarcere prin golirea și compresia venelor de către corpii cavernoși rigizi. Întregul proces de dilatație vasculară și erecție peniană este realizat de nervii erectori parasimpatici, a căror stimulare provoacă, pe de o parte vasodilatație, iar pe de alta, activarea secreției de mucus de către glandele bulbouretrale, în vederea lubrefierii spermei și facilitării actului de ejaculare. Paralel excitării căilor eferente parasimpatice, se produce inhibarea nervilor simpatici ai corpilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
erecție peniană este realizat de nervii erectori parasimpatici, a căror stimulare provoacă, pe de o parte vasodilatație, iar pe de alta, activarea secreției de mucus de către glandele bulbouretrale, în vederea lubrefierii spermei și facilitării actului de ejaculare. Paralel excitării căilor eferente parasimpatice, se produce inhibarea nervilor simpatici ai corpilor cavernoși. Aceștia stimulează doar veziculele seminale secretoare de lichid seminal. Este unul din puținele cazuri în care parasimpaticul asigură un regim local de înaltă presiune prin mecanismul direct al vasodilatației excesive. Centrii reflexului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de către glandele bulbouretrale, în vederea lubrefierii spermei și facilitării actului de ejaculare. Paralel excitării căilor eferente parasimpatice, se produce inhibarea nervilor simpatici ai corpilor cavernoși. Aceștia stimulează doar veziculele seminale secretoare de lichid seminal. Este unul din puținele cazuri în care parasimpaticul asigură un regim local de înaltă presiune prin mecanismul direct al vasodilatației excesive. Centrii reflexului de erecție se găsesc în măduva sacrată, iar căile aferente sunt multiple. Una din cele mai importante o constituie nervul dorsal al penisului cu mecanoreceptorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
om, situată central între emisferele cerebrale pe peretele postero-superior al ventriculului III. Transformată în timpul dezvoltării filogenetice din organ fotoreceptor (al treilea ochi) în formațiune neurosecretoare, pineala este inervată în mod predominent de fibrele simpatice ale ganglionului cervical superior. O inervație parasimpatică derivată de la ganglionii otic și sfenopalatin este. de asemenea, prezentă. Inervația glandei pineale deși pare a fi exclusiv vegetativă, prezintă conexiuni nervoase cu formațiunile diencefalice, rinencefalice și mezencefalice învecinate (fig. 148). Acestea fac posibilă participarea pinealei la reacțiile neuroendocrine determinate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
peptidul angiotensinic activează și celulele cromafine ale medulosuprarenalei și, în consecință, determină eliberarea de catecolamine atât prin mecanism direct, cât și pe cale indirectă nervoasă centrală (după cum se va vedea mai jos). c) Angiotensina II este un modulator al transmisiei nervoase parasimpatice și mai ales simpatice. Ea stimulează eliberarea de acetilcolină atât la nivelul celulelor ganglionare și terminațiilor nervoase colinergice periferice, cât și în sinapsele centrale. De asemenea, facilitează transmiterea simpatică prin acțiune pre- și postsinaptică, crescând sinteza și eliberarea de noradrenalină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
poate fi blocată presinaptic la nivelul terminațiilor SP-ergice de către opioide endogene și GABA în structurile nervoase și activată atât de unele substanțe chimice exogene (în mod deosebit capsaicina), cât și de stimularea fibrelor nervoase ale trigemenului, nervilor cutanați și fibrelor parasimpatice intestinale. Inactivarea se realizează cu ajutorul unor enzime catabolizante, mai ales în țesutul renal (tubi și vase renale). Cercetările sugerează existența a două tipuri de receptori: receptori de tip A, responsabili pentru activitatea neurotropică a SP, și receptori de tip B
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a termoreglării în limite normale, participă autoreglarea reflexă simpatico-parasimpatică și reacțiile comportamentale, întregite de veriga neuroendocrină centrală și periferică. Componenta vegetativă reflexă predomină la nivelul hipotalamusului posterior în cazul neuronilor simpatici și în partea anterioară a acestuia în cazul neuronilor parasimpatici. Orice factor exogen sau endogen care amenință echilibrul caloric determină din partea organismului reacții compensatoare neuro-endocrino-metabolice de o mare precizie, în vederea restabilirii balanței termice și menținerii sale în limite constante normale. Dintre factorii climatici care solicită procesele reflexe termoreglatoare, mai importanți
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vaselor este urmată de vasodilatație paradoxală, ca mecanism local de protecție tisulară contra pericolului de răcire excesivă și ischemiere a teritoriului respectiv. Un adevărat feedback între detectorii și efectorii circuitelor neuroefectoare a fost descris (fig. 157). La rândul lor, reacțiile parasimpatice induse de excitarea centrilor termolitici din hipotalamusul anterior determină vasodilatație și secreție sudorală, în vederea intensificării proceselor fizice de deperdiție a căldurii prin iradiere și, respectiv, evaporare. Debitul sanguin cutanat poate crește de la 12-15 ml/min până la 50 ml/min/100
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
slabă. Reducerea fantei pupilare (mioza) în cazul luminii puternice se datorește contracției fibrelor circulare ale musculaturii iriene, în timp ce dilatarea pupilei (midriaza) se realizează prin contracția fibrelor musculare radiare din iris. Spre deosebire de fibrele circulare ale irisului care sunt sub controlul inervației parasimpatice, cele radiare sunt inervate de filetele simpatice ale ochiului (fig. 158). Timpul de excitație normală a retinei pentru vederea scotopică nu depășește 0,1 sec, în timp ce pentru scăderea fotopică este mai scurt - de 0,33 sec. În cazul acomodării la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fotochimică a celulelor cu conuri și bastonașe față de intensitatea stimulului luminos, fie o scurtare evidentă a timpului de excitare normală a fotoreceptorilor. Jocul pupilei este comandat de contracția și relaxarea fibrelor musculare iriene aflate permanent sub controlul inervației simpatico-parasimpatice. Dacă parasimpaticul produce iridoconstricție și mioză, simpaticul va realiza midriază prin contracția fibrelor radiare însoțită de inhibiția centrului pupilar parasimpatic (zona anterioară a nucleului Edinger-Westphal din mezencefal). Calea eferentă va avea traiectul nervului oculomotor comun și de aici la ganglionul ciliar. Fibrele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
excitare normală a fotoreceptorilor. Jocul pupilei este comandat de contracția și relaxarea fibrelor musculare iriene aflate permanent sub controlul inervației simpatico-parasimpatice. Dacă parasimpaticul produce iridoconstricție și mioză, simpaticul va realiza midriază prin contracția fibrelor radiare însoțită de inhibiția centrului pupilar parasimpatic (zona anterioară a nucleului Edinger-Westphal din mezencefal). Calea eferentă va avea traiectul nervului oculomotor comun și de aici la ganglionul ciliar. Fibrele postganglionare parasimpatice merg pe calea nervilor scurți ciliari pentru a forma plexuri de anastomoză pe fața externă a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
iridoconstricție și mioză, simpaticul va realiza midriază prin contracția fibrelor radiare însoțită de inhibiția centrului pupilar parasimpatic (zona anterioară a nucleului Edinger-Westphal din mezencefal). Calea eferentă va avea traiectul nervului oculomotor comun și de aici la ganglionul ciliar. Fibrele postganglionare parasimpatice merg pe calea nervilor scurți ciliari pentru a forma plexuri de anastomoză pe fața externă a corpului ciliar de unde pleacă ramuri la sfincterul pupilar și cornee (fig. 159). Relaxarea pupilară este comandată de inervația simpatică reprezentată de centrul hipotalamic Karplus
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
centrul ciliospiral a lui Budge (C8-D1). Fibrele simpatice părăsesc măduva prin ramurile comunicante albe, traversând ganglionul cervical superior pentru a ajunge prin nervii ciliari la mușchiul pupilodilatator. Mediația chimică a miozei și midriazei se realizează prin acetilcolină în cazul căii parasimpatice și, respectiv, prin noradrenalină în cazul inervației simpatice. De menționat capacitatea irisului de a sintetiza prostaglandine cu rol de modulatori ai transmisiei simpatice. Producând vasodilatație și secreție crescută de umoare apoasă, prostaglandinele vor modula în sens inhibitor efectele noradrenalinei. II
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a-și modifica raza de curbură asigură acomodarea și adaptarea la distanță pentru a realiza imaginea clară pe retină când se deplasează între punctul proxim și remotum. Mușchiul ciliar format dintr-o porțiune cu dispoziție circulară (sfincter ciliar) inervat de parasimpatic și o altă porțiune cu orientare radiară inervată de simpatic. Fibrele circulare au rol în acomodația proximală, iar fibrele radiale intervin în acomodația distală. Acomodația fiind act reflex, calea sa aferentă este reprezentată de nervul optic, bandeletele optice, regiunea pietectală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
iar fibrele radiale intervin în acomodația distală. Acomodația fiind act reflex, calea sa aferentă este reprezentată de nervul optic, bandeletele optice, regiunea pietectală și de aici prin bifurcare, la cei doi nuclei Edinger-Westphal mezencefalici. Calea eferentă a acomodației proximale este parasimpatică, ajunge prin nervul oculomotor comun (nervul III) la ganglionul ciliar și prin nervii ciliari scurți, la zona circulară a mușchiului ciliar. Atropina blochează acomodația proximală, iar ezerina o prelungește. Calea eferentă a acomodației distale este simpatică cu punct de plecare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
respiratorie) și endocrino-metabolice, indispensabile asigurării substratului energetic al contracției musculare. La rândul lor, suprasolicitările psiho-emoționale se însoțesc de reacții somato-vegetative de diferite grade, reprezentate de fenomene de încordare sau de presiune neuro-psihică, de predominanță simpatică (tahicardie, vasoconstricție, paloare, transpirații) sau parasimpatică (spasme intestinale, defecație, micțiune, aritmie sau chiar stop cardiac), întregite de descărcări hormonale multiple (adrenalină, glucocorticoizi, hormoni tiroidieni, gonadali etc). Intensitatea și durata acestor reacții condiționează performanțele fizice sau psihice, dependente, la rândul lor, de tipul de efort, rezervele energetice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rezistenței reduse la flux și a activității contractile a mușchilor, rezultă activarea întoarcerii venoase din patul muscular activ, urmată de creșterea umplerii diastolice, forței de contracție a inimii și volumului-bătaie. Pe de altă parte, descărcările adreno-simpatice, dublate de scăderea tonusului parasimpatic stimulează contractilitatea și frecvența cardiacă, contribuind la creșterea debitului cardiac de la 5-6 l/min, până la 30 l/min. De remarcat că acesta crește în timpul efortului mai mult pe seama frecvenței cardiace la neantrenați și a volumului-bătaie la sportivii bine antrenați. În timp ce
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
că sistemul nervos vegetativ asigură răspunsurile rapide la stres cunoscute ca reacții de luptă sau fugă. Se știe, de asemenea, că principala componentă nervoasă a stimulărilor produse de agresiunile stresante este reprezentată de activarea sistemului nervos simpatic însoțită de inhibiție parasimpatică. Simultan cu descărcările nervoase simpatico-noradrenergice, adrenalina medulosuprarenaliană lansată pe cale vasculară până la nivelul teritoriilor neinervate de filetele simpatice, contribuie la mobilizarea hidrocarbonatelor și lipidelor din depozite, potențând reacțiile ergotrope simpatico-adrenergice. Reacțiile multiple provocate de agresiunile stresante sunt influențate și coordonate direct
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
al componentei emoționale a stresului este asigurat de cortexul cingulat anterior, scoarța insulară și regiunea orbito-frontală a lobului frontal. Aceste arii corticale proiectează în hipotalamus, nucleii vegetativi ai punții și bulbului și de aici la fibrele preganglionare simpatice și neuronii parasimpatici periferici. Neuropeptidele CRH, neurotensina, substanța P și somatostatina sunt principalele substanțe neurotransmițătoare la nivelul căilor polineuronale dintre amigdală, hipotalamus și trunchiul cerebral. Coordonarea reacțiilor vegetative centrale cu cele neuroendocrine hipotalamo-hipofizare se realizează cu participarea nucleului paraventricular. Acesta este centru integrativ
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ambiante. Tratamentul hormonal adecvat, antiperspirantele (ex., clorură de aluminiu), drogurile anticolinergice, toxina botulinică, unele psihotrope și chiar simpatectomiile endoscopice chirurgicale pot fi încercate cu rezultate satisfăcătoare. Pandisautonomia adevărată (Neuropatia pan-autonomă acută) Reprezintă instalarea acută a unei insuficiențe simpatice sau parasimpatice, în absența disfuncției nervoase somatice. Studiile neuropatologice au demonstrat inflamație-mononucleară a epinervului (Suarez și colab., 1994), reducerea numărului de axoni (Low et al, 1983), ca și regenerare axonală, sugerată de un număr crescut de axoni mici (Appenzeller & Narufeld, 1973). Disautonomia
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
II), ce asociază astenie musculară și atrofie cu tulburări autonome, de tip vasomotor, sudomotor și pupilomotor. Disfuncția vegetativă se datorează mielinopatiei, demielinizării ciclice și remielinizării hipertrofice cu aspect de „bulb de ceapă” a ramurilor albe preganglionare simpatice și în nervii parasimpatici (Gutrecht și Dyck, 1966). Neuropatia amiloidă familială Depunerile capsulare și endoneurale de amiloid se pot observa în ganglionii simpatici, cu hipertensiune posturală și amiloidoză vagală (Ikeda și colab., 1987). Porfiria (variegata și acută intermitentă) Poate induce tulburări episodice rare, datorate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de a dormi, curmată de demență și în sfârșit de exitus, după 4-6 luni. Nu există terapie, nici simptomatică, nici etiologică. III.1.3.5. Afecțiuni neurologice Manifestări vegetative în boala Parkinson Există dovezi clare ale afectării funcțiilor simpatice și parasimpatice în boala Parkinson încă de la descrierea bolii de către James Parkinson în 1817. Modificarea frecvenței cardiace după ortostatism, după ventilație forțată și după manevra Valsalva sunt semne ale afectării parasimpatice, în timp ce răspunsurile anormale ale presiunii arteriale la ortostatism și la contracție
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]