1,134 matches
-
și ideală. Cei ce conduc trebuie să fie un receptacol al durerilor omenești, în slujba aproapelui, nu aproapele în slujba lor. România de azi este împinsă spre decădere, cuvântul nu mai e cuvânt, legea nu mai e lege, ci un paravan la adăpostul căruia demonii jefuiesc. Cei ce conduc azi destinele neamului nostru creștin sunt o conspirație în slujba unor interese străine de interesele națiunii. Toți cei din trecut și cei de azi au urmărit și urmăresc distrugerea Mișcării Legionare. S-
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
legionari a ajuns „stafie înfiorătoare”, plăcere cruntă, dirijată de nebunia și desfrâul unor oameni, lupii beznelor, comuniștii, care au născocit atâtea infamii pe seama legionarului pentru ca omul să nu mai vadă îngrozitoarele lor crime cu care au însângerat țara, și pun paravan legionarofobia la adăpostul căreia guverneză și azi pe cei ce au uitat vechile torturi. La fel și unii slujitori ai Bisericii, „drumeți”, nu apostoli ci meseriași. Iată ce se petrece la o înmormântare din Bacău în luna iunie 2013. Familia
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
altare, a doborât așezări creștine, a dezlănțuit lupta între om și om, a prăbușit măreții omenești, a mutilat suflete și a ucis valori spirituale. Dar toate aceste dezastre nu pot fi ascunse la infinit oricât făptașii s-ar furișa după paravanul legionarofobiei. TĂCERE Dreptatea noastră s-a stins! Tăcerea și ascunzișul au prioritate și greu putem pătrunde afundurile lor. Valorile democrației sunt departe, oricât democrații zilelor noastre le vor împodobi în zdrențe lăcuite. Simbriașii de ieri și de azi stau ascunși
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
TĂCERE Dreptatea noastră s-a stins! Tăcerea și ascunzișul au prioritate și greu putem pătrunde afundurile lor. Valorile democrației sunt departe, oricât democrații zilelor noastre le vor împodobi în zdrențe lăcuite. Simbriașii de ieri și de azi stau ascunși după paravanul porților iadului. Adevărul este ascuns și osândit să tacă, dar din adâncul pământului el strigă precum sângele lui Abel, la fel și sângele morților noștri răpuși în grele chinuri așteaptă și strigă. În anul 2000, legionarii au întocmit un dosar
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Danny urmări mașina morgii până în centrul orașului, dorind ca mașina lui să fi avut o sirenă, să ajungă acolo mai repede. Morga Orașului Los Angeles și cea a Comitatului ocupau parterul unei magazii, pe Alameda, la sud de Chinatown. Un paravan de lemn separa cele două activități: lespezi de examinare, frigidere și mese de disecție pentru trupurile din jurisdicția Orașului, un alt set de facilități pentru cadavrele provenind din regiunea limitrofă, patrulată de cei de la Departamentul Șerifului, LASD. Înainte ca Mickey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Filmele constituie opiul modern al oamenilor. Vor crede absolut orice le vom proiecta pe ecrane»”. Domnilor, Claire e Claire Katherine De Haven, tovarășa a zece trădători din Hollywood și membră recunoscută a nu mai puțin de paisprezece organizații clasificate drept paravane comuniste de către Biroul Procurorului General al statului California! Nu e impresionant? Mal ridică mâna. Edmund J. Satterlee spuse: — Da, locotenente Considine? Vrei să intervii cu vreo întrebare? Nu, cu o precizare. Morris Jahelka are două condamnări pentru viol de minore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
maximele lui Vollmer: — Codurile uniforme de investigare constituie fundația morală a criminalisticii. Căpitanul Dietrich zise: — Gunoiul uman e tot gunoi uman. La treabă, detectiv Upshaw! *** Danny se întoarse la brigadă, încercând să găsească unele răspunsuri în colțul lui delimitat de paravane, în vreme ce alți trei detectivi, cu cel puțin zece ani mai în vârstă decât el, băteau la mașina de scris sau sporovăiau la telefon, iar zgomotul șiroia spre el din toate părțile, domolindu-se apoi într-o curgere estompată, care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
țâfnos că, iată, e momentul și locul bun pentru un popas. Poate că acest Moti Lal s-a simțit ofensat de brutalitatea lui, dar Forrester nu-și face probleme. Privirea lui fixează palanchinul și fecioara îmbufnată care se agită în dreptul paravanului cu draperii brodate. Fata n-a coborât. Se întreabă dacă nu cumva e bolnavă sau, poate, foarte în vârstă. Curând, ploaia se întețește, iar picăturile mari cad în praful de peste tot, ca niște bombe. Cămilele speriate se agită pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Pran Nath este o mândrie pentru toți. Albeața pielii lui n-are nuanțe deranjante, ușor albăstrii, ca a englezilor abia sosiți și nu e nici lividă ca a unui muribund, ci are culoarea laptelui, a marmurei din care meșteșugarii cioplesc paravane ornamentale, acolo jos, la Tajgangj. Localnicii din Cașmir sunt veniți de la munte și au pielea în nuanțele cele mai deschise, dar culoarea lui Pran Nath este una specială. Este, spun mătușile lui, dovada sângelui pur al familiei. Puritatea sângelui este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
tragerile dintr-un poligon purdah. Aflat la oarecare distanță de alte poligoane, străjuiește peste Sultan Jheel, cel mai mare lac din Fatehpur și este ascuns privirilor indiscrete (atât ale rațelor cât și ale oamenilor) de un set inteligent plasat, de paravane. Din afară, se vede ca o încurcătură de trestii înalte care punctează mlaștina, la interior însă este la fel de bine înzestrat ca orice alt poligon regal de vânătoare. Scaune de canava, cuiere pentru haine și pălării, un bufet cu băuturi reci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
scaun Luis al XVI-lea, atent să copieze atitudinea degajată a nababului, cu un picior sprijinit pe scăunel și brațele odihnind pe marginile poleite ale scaunului. De la galeria de sus simte ochii femeilor palatului ațintiți asupra lui. Femei invizibile, din spatele paravanelor sculptate, de marmură. Ocazional, mai vede câte o umbră acolo sus, prinde un susur sau o șoaptă abia auzită. Rând pe rând, sunt prezentați demnitarii locali. Trezorierul, membrii militari și legali ai Consiliului Statului, Trezorierul Casei și Comisarul pentru Lucrările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
din încăpere, la panourile cu mozaic din pietre prețioase ce închipuie abundența recoltelor. În stânga sunt comode din santal roșu, ornamentate cu jad și pietre prețioase, iar în dreapta - un lavoar din lemn de trandafir incrustat cu sidef. În spatele meu se află paravane pentru pat făcute din cele mai valoroase picturi vechi. Inima mea mă dojenește: Ce altceva ai mai vrea, ce altceva ai mai putea să-ți dorești, Orhideea? Îmi este frig, dar mi s-a spus să las ușa deschisă în timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
multă apă face ca o ceașcă să dea pe dinafară“ și „prea multe ornamente fac ca o podoabă pentru cap să pară de prost gust“. Nici una dintre noi nu și-a dat seama că retorica prințului Ch’un este un paravan care îi ascunde defectele de caracter. În curând se va dovedi că „modestia“ și „exilul spiritual autoimpus“ vin din lenea sa. Am prevenit-o pe Rong să nu se aștepte la o viață ca în povești în ceea ce privește căsătoria imperială. — Uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Kung se aruncă la pământ și îl imploră pe Su Shun să fie lăsat să-și întâlnească nepotul, pe Tung Chih. Îi sugerez lui Nuharoo să mergem în camera sicriului. Îl îmbrăcăm pe Tung Chih și mergem acolo. În spatele unui paravan putem auzim vocile celor doi. Su Shun susține că acționează în numele împăratului Hsien Feng. Prințul, enervat l culme, îl blesteamă: — Cel care crede despre sine că are vântul în spate și lumina lunii în mânecă, nu e decât o păpușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
vrut să aud cu urechile mele cum se pregătea să execute decapitarea lui Su Shun și mi-aș fi dorit să vorbesc eu însămi cu O Clipită, însă legea interzicea lucrul acesta. Așa că l-am observat pe călău din spatele unui paravan. — Cuvântul „a hăcui“ sau „a măcelări“ este incorect pentru a-mi descrie meseria, a început el pe un ton surprinzător de blând. Era un bărbat scund și gras, cu capul mic și brațe scurte și groase. Cuvântul corect este „a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
nouă picioare, acoperit cu o față de masă din mătase galbenă brodată cu flori de primăvară. În spatele biroului erau două jilțuri aurite, capitonate, pentru mine și Nuharoo. În fața locului în care urma să stăm noi se afla, atârnând din tavan, un paravan transparent din mătase galbenă. Era un gest simbolic care spunea că nu noi suntem cele care conducem, ci Tung Chih, al cărui tron era plasat în centru, în fața noastră. În dimineața ceremoniei urcării pe tron, majorității miniștrilor importanți li s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cămașă. Nici n-am observat cînd Madlen se lăsase în furou. Sprijinindu-și talpa de genunchi, cu o mișcare bruscă își trase triunghiul roz de dedesubt. Ovidiu schimbase placa la pick-up. Cu o reverență, o invită pe fată în spatele unui paravan. Cînd reapăru, toți aplaudară perechea. Am prins în treacăt remarca lui Madlen: - Bă, Ovidiule, cum iubești tu, parcă ai face pipi... Dar dacă stau să mă gîndesc, ce contează o sută de lei. Am făcut-o din dragoste. Prinsă în
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
înflorit. Cu părul strîns în cocul ruginiu, Madlen mă privi cu ochii subțiați. Își juca deasupra capului rufa roz cînd, deodată, toți izbucniră în hohote. Mi-am dat seama de năuceala mea. Punîndu-mi „batista” după gît, femeia mă tîra către paravan. - Să nu faci nasoale, îmi hotărî ea la ureche Sau oi fi din ăia care fac dragoste cu palma?!... Tremuram. Simțeam cum ard și mă prăvălesc în haos. Cînd totul se ilumină, descoperii o Madlen veselă. Ridica paharul. Zgomotoși, băieții
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
ne apropie mai tare. Cochetă și totodată sinceră, purtarea fetei mă tulbura. Patriciei îi plăcea să flecărească. Cu o frivolitate care începuse a fi încîntătoare, îmi povesti tot felul de fleacuri care mă sustrăgeau de la atracția trupurilor noastre alăturate. Sub paravanul vorbăriei, fata primea cu inocență mîngîierile mele furișe, pe cele mai îndrăznețe neutralizîndu-le. Cînd simțea că mă aprind, Patricia dispărea. Nu știu de ce aveam senzația că din odaia de alături ne pîndește maică-sa. Nu îndrăzneam s-o urmez acolo
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
de la școală, echipa de lămurire inaugură un fel de tactică a buimăcelii. Nu conta că argumentele nu erau consistente. Metoda se baza pe uzură. Luat în primire de fiecare dintre componenți, țăranul uneori mai ceda. De fapt comisia constituia un paravan pentru metode mai dure. De asta urma să mă conving curînd. Moșul Bicleanu primise un plocon. Fecioru-său, inspector la cooperație, fusese trimis acasă. Îndîrjirea bătrînului pornea de la cele cîteva hectare adunate cu răbdare, răsplata unei vieți irosită în trudă și
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
în lumina lunii. Medicul pe care-l trimisese Hideyoshi era lângă pat, împreună cu vasalii lui Hanbei. Coliba era abia înjghebată dintr-un gard de lemn, dar, peste rogojinile de stuf, fuseseră așternute cuverturi albe și, într-un colț, stătea un paravan pliant. — Hanbei, mă auzi? Eu sunt, Hideyoshi. Cum te simți? Hideyoshi se așeză încet lângă prietenul său, privind chipul de pe pernă. Poate din cauza întunericului, fața lui Hanbei era translucidă ca un giuvaer. Nu-ți puteai stăpâni lacrimile, văzând că un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
demonstra că situația rezultase nu atât din vreo greșeală de calcul în strategia defensivă, cât dintr-o lipsă de maturitate umană. Acum, însă, indiferent de ceea ce-i dicta temperamentul său nativ, trebuia să facă față acestui nou val al destinului. Paravanele glisante fuseseră scoase din sala mare de conferințe și chiar și din încăperile înconjurătoare ale citadelei principale; acum, întregul clan locuia la un loc, ca niște refugiați din calea unui uriaș cataclism, care continua zi și noapte. Evident, erau întinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ilustrații pe un caiet. — Desigur, stăpâne. Yusho depășise stilul străvechiului artist chinez, Liang K’ai. Recent, își formase propria școală, independentă de tradițiile Kano sau Tosa, și, în sfârșit, se impusese în arta mondială. Când Nobunaga îi ceruse să ilustreze paravanele din Azuchi, se prefăcuse bolnav și refuzase. La urma urmei, fusese vasal al clanului Saito, pe care Nobunaga îl distrusese. Era ușor de înțeles că Yusho se simțea prea mândru pentru a decora locuința lui Nobunaga cu propria sa pensulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și acum se ospătară cu bucurie. Trei sau patru călugări de la Templul Myoshin din apropiere, care-i recunoscuseră pe oameni ca fiind membri ai clanului Akechi, îi invitaseră în curtea templului. Mitsuhide stătea pe un taburet de campanie, la umbra paravanului întins de ajutoarele lui. Își terminase masa și îi dicta secretarului o scrisoare. — Preoții Templului Myoshin... ar fi niște mesageri ideali! Cheamă-i înapoi! îi ordonă el unui paj. Când preoții reveniră, Mitsuhide le încredință scrisoarea pe care tocmai o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
duse la cartierul său general, dar, foarte repede, își schimbă direcția pașilor, spre camera ceaiului. Clădirea nu avea înfățișarea unei ceainării. Fusese concepută ca sală de desen și se amenajase un spațiu mai mic pentru ceremonia ceaiului, prin instalarea unor paravane pliante. Invitații erau Nobunaga, Nobutada, Nagato și fiul acestuia. Lămpile creau în cameră o atmosferă înviorătoare. După ce ceremonia ceaiului luă sfârșit, gazdele și musafirii se mutară într-o cameră mai mare, unde stătură de vorbă până noaptea târziu. Lui Nobunaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]