2,639 matches
-
Andrei Moisoiu (Google) După ce spotul Dry Cooker a intrat în atenția oamenilor din cauza scoaterii acestuia de pe posturile de televiziune, cineva s-a gândit să facă o parodie. În parodie apar secvențe din spotul original, cu Adriana Bahmuțeanu, printre care sunt inserate momente din emisiuni și filme astfel încât toate să se potrivească.
Parodie la Spotul Dry Cooker cu Adriana Bahmuțeanu - VIDEO by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/64504_a_65829]
-
Andrei Moisoiu (Google) După ce spotul Dry Cooker a intrat în atenția oamenilor din cauza scoaterii acestuia de pe posturile de televiziune, cineva s-a gândit să facă o parodie. În parodie apar secvențe din spotul original, cu Adriana Bahmuțeanu, printre care sunt inserate momente din emisiuni și filme astfel încât toate să se potrivească.
Parodie la Spotul Dry Cooker cu Adriana Bahmuțeanu - VIDEO by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/64504_a_65829]
-
patruzeci de poeți (practic avem o adevărată antologie) îi aparțin lui Leo Butnaru, semnatar al unui studiu cât se poate de serios, intitulat Ajungând din urmă contemporaneitatea. Pe lângă texte și, desigur, manifeste, există aici și o foarte interesantă secțiune dedicată parodiilor avangardei, în care e greu de spus câtă ironie e în model și câtă în șarjă. Iată o astfel de parodie, aparținându-i lui Vasili Ellan-Blakitni (1894-1925): „E minunat să te afli Conductor exotic Pe un tren de vidanjare În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6318_a_7643]
-
serios, intitulat Ajungând din urmă contemporaneitatea. Pe lângă texte și, desigur, manifeste, există aici și o foarte interesantă secțiune dedicată parodiilor avangardei, în care e greu de spus câtă ironie e în model și câtă în șarjă. Iată o astfel de parodie, aparținându-i lui Vasili Ellan-Blakitni (1894-1925): „E minunat să te afli Conductor exotic Pe un tren de vidanjare În vreunul din statele Americii... Într-o noapte, Într-o noapte de toamnă În ploioasă noapte autumnală Să stai pe cuplele Ultimului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6318_a_7643]
-
Ryan(1998) al lui Steven Spielberg realizează dintr-o privire distanță pe care Grant Heslov o pune între el și abordarea serioasă a unui subiect precum războiul că experiența limită. Dacă există ceva similar, familiar atmosferei acestui film departe de parodiile ieftine, atunci ar trebui, mai degrabă, să ne întoarcem la MASH al lui Robert Altman serialul din anii 1972-1983 despre războiul din Coreea. În Omul care se holba la capre nu avem doar aerul genuin al comediei, ci și farsă
Tăcerea caprelor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6329_a_7654]
-
profil ironic cu alunecări spre grotesc al umbrei cu mucegăi a războiului rece. Poză belicoasa a ocultelor militare nu numai că suporta convulsiile caricaturii spumoase, dar aduce câteva lucruri în discuție, printre care și o chestiune de perspectivă. Nu avem parodiile grosolane după Rambo et Co, ci o fină deconstrucție a unui întreg eșafodaj al narațiunilor filmice de tip eroizant. În anii războiului rece, private Bill Django (Jeff Bridges) are în timpul războiului din Vietnam revelația că se poate purta și un
Tăcerea caprelor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6329_a_7654]
-
ea este executată în final, propunerea regizorului își regăsește dimensiunea simbolică. O parte dintre parapsihologi pot vedea dincolo de ziduri, de uși, și prin orice alte obstacole. Filmul lui Grant Heslov aduce o notă particulară care nu este nici cea a parodiei, nici aceea a comicului clasic pe teme cazone, si care se desparte de MASH, în aceea că ezitarea care se joacă în mod cert cu credulitatea profesioniștilor teoriei conspirației, rămâne ezitare, într-un delectabil indecidabil. Abia această ambiguitate a neseriozității
Tăcerea caprelor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6329_a_7654]
-
Soarele crește, se umflă. Face explozie pe cer și acoperă parcurile cu o smîntînă albăstruie ce fulgeră mocnind" (Pofta istoriei). Refractar la transcendență, autorul montează un vizionarism semeț și totodată ironic, ca o compensație formală care nu evită scepticismul ricanant, parodia paradiziacă. O filosofie cinică se contrage uneori în formule sentențioase: „Dar noi? In viermuirea lumii, cu țestele deshidratate ale morților în mînă, silabisind Divina Commedia" (ibidem). „Arta poetică" descinde din această perspectivă provocatoare, modelată în mod caracteristic dintr-o pastă
O superbie biologică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6343_a_7668]
-
unui alt răzbunător celebru al unor cauze pierdute, scrie în cărțile de filosofie. E constatarea care, în loc să-l domolească pe Ruscanu-fiul, dimpotrivă, îl dărâmă. Căci, odată cu ingenuitatea pervertită a femeii, binele și răul se ating. O spusese deja, într-o parodie a marilor iluzii, tot Eminescu: „Untdelemnun sânt-pretinsa vatră a bigoteriei/ E același ce-n amoruri pământene-a licurit.” Așadar, cadra pe perete nu există. Deosebirea fundamentală, însă, e că la Eminescu diatriba se însoțea de iertare, de recunoaștere și acceptare
Venere și Madonă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4752_a_6077]
-
org. Clipul cu Dorel anti-Băsescu a ieșit pe piață într-un moment când atenția publicului era concentrată asupra filmulețului în care președintele bruschează un copil. Dezbaterea generată de acest clip a eclipsat câteva zile orice altă temă de campanie. Spre deosebire de parodia în care Hitler vorbește ca Băsescu sau scheciul în care ”electoratul” urlă când se trezește în pat cu același personaj, clipul cu Dorel nu a fost promovat, de ”binevoitori” care semnalau redacțiile de știri. Clipul electoral cu Dorel nu a
Pumnul lui Băsescu i-a luat faţa lui Dorel anti-Băsescu. Clipul uitat al campaniei electorale din 2009 () [Corola-journal/Journalistic/47929_a_49254]
-
comentarii pe marginea cărților publicate de scriitorii din redacție, cronici literare la câteva antologii de proza apărute în ultimul timp, două fragmente de român sub semnătură lui Niculae Gheran și, respectiv, a Dorei Pavel, foto-album cu scriitori, un grupaj de parodii pe texte ale poeților bistrițeni de Lucian Perța.
Mișcarea literară – 10 ani de apariție () [Corola-journal/Journalistic/4802_a_6127]
-
risipite în tot lungul operei. Certuri și împăcări, ori evenimente de prim-plan, precum jubileul regal, au prilejuit căutări în versuri. Mai bune, ori mai rele. E de la sine înțeles că versurile măcar acceptabile sunt proze versificate, cu sâmbure de parodie. Așa cum le-ar fi scris, bunăoară, Mitică, într-un exces amestecat de dragoste și ură. Fiindcă țintele, de bună seamă, sunt amicii, admirați și detestați deopotrivă, cu un patos îndeajuns de cârcotaș cât să nu dea izbucniri lirice adevărate. Iată
Poeziile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4713_a_6038]
-
subtilității ) e, întrucâtva, anticipat. În alte poezii, cum e Moartea protestantului, subnumită baladă, se simte influența lui Coșbuc. La fel, în Amiază maură, unde exotismul à la Bolintineanu e pus pe versuri dintr-un romantism ceva mai târziu. În fine, parodiile regale. În primul rând, Șarla și ciobanii, un soi de fabulă în care boierii pământeni aduc, din țara nemțească, un câine de pripas. Republicanul Caragiale nu poate, pe la începutul anilor ’70, să-i facă credit. Abia fusese răscoala de la Ploiești
Poeziile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4713_a_6038]
-
ideologia omului din spatele scriitorului Cosmin Cârciova, care este poziția sa teologică, mi-ar plăcea să cred că una ne-parodică, dar romanul este destul de ambiguu pentru a nu oferi o cheie de interpretare „serioasă”. Ceea ce ni se oferă este doar parodia unor rețete de succes, parodia apocalipticului contemporan, sub diversele sale forme și speculații, literare, mediatice, politice, parodia parodiilor. E drept, terminând de citit romanul, te întrebi la ce bun un astfel de roman, cui îi folosește? Este un elogiu al
Neo-Avangarda se apropie by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4997_a_6322]
-
Cârciova, care este poziția sa teologică, mi-ar plăcea să cred că una ne-parodică, dar romanul este destul de ambiguu pentru a nu oferi o cheie de interpretare „serioasă”. Ceea ce ni se oferă este doar parodia unor rețete de succes, parodia apocalipticului contemporan, sub diversele sale forme și speculații, literare, mediatice, politice, parodia parodiilor. E drept, terminând de citit romanul, te întrebi la ce bun un astfel de roman, cui îi folosește? Este un elogiu al deriziunii sau o subminare a
Neo-Avangarda se apropie by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4997_a_6322]
-
una ne-parodică, dar romanul este destul de ambiguu pentru a nu oferi o cheie de interpretare „serioasă”. Ceea ce ni se oferă este doar parodia unor rețete de succes, parodia apocalipticului contemporan, sub diversele sale forme și speculații, literare, mediatice, politice, parodia parodiilor. E drept, terminând de citit romanul, te întrebi la ce bun un astfel de roman, cui îi folosește? Este un elogiu al deriziunii sau o subminare a ei? Asta nu știu, mă plasez încă / totuși într-o cu totul
Neo-Avangarda se apropie by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4997_a_6322]
-
ne-parodică, dar romanul este destul de ambiguu pentru a nu oferi o cheie de interpretare „serioasă”. Ceea ce ni se oferă este doar parodia unor rețete de succes, parodia apocalipticului contemporan, sub diversele sale forme și speculații, literare, mediatice, politice, parodia parodiilor. E drept, terminând de citit romanul, te întrebi la ce bun un astfel de roman, cui îi folosește? Este un elogiu al deriziunii sau o subminare a ei? Asta nu știu, mă plasez încă / totuși într-o cu totul altă
Neo-Avangarda se apropie by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4997_a_6322]
-
plasez încă / totuși într-o cu totul altă lume. Apocalipsa este probabil una dintre cele mai profunde spaime ale umanității și poate tocmai apelul prea insistent, publicitar, la această temă, în zilele noastre, până la banalizarea ei, constituie targetul semnificant al parodiei romanului. Poate...
Neo-Avangarda se apropie by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4997_a_6322]
-
de brustur [...] și dacă bozul ar fi copt, te-aș putea mânji cu zeama lui în mod antic, spre a da o mai clasică înfățișare chipului tău, de care șoarecii să fugă înspăimântați. Avântul epic este dublat de cel al parodiei, atitudinea fiind de depreciere mai degrabă decât de proslăvire a eroicului într-o relatare de călătorie ce aparține prin tradiție genului didactic, chiar dacă autorul manifestă nostalgia literaturii înalte. Nu întâmplător, și Budai-Deleanu și-a așezat poemul eroi-comico-satiric Țiganiada sub semnul
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
atitudinea fiind de depreciere mai degrabă decât de proslăvire a eroicului într-o relatare de călătorie ce aparține prin tradiție genului didactic, chiar dacă autorul manifestă nostalgia literaturii înalte. Nu întâmplător, și Budai-Deleanu și-a așezat poemul eroi-comico-satiric Țiganiada sub semnul parodiei homerice Batrahomiomahia. Tot astfel, Hogaș împrumută procedeele epice într-o scriere de factură umilă, iar noua întrebuințare le coboară solemnitatea în registru familiar și glumeț. Permanenta raportare la antichitate constituie un reper al distanțării scriitorului de însoțitorii lui pe drumuri
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
de aceea moartea e în acest caz un act de îndreptare a unei greșeli biologice, o revanșă necesară luată asupra prostiei colective. În concluzie, avem un roman de idei în care, sub paravanul unor personaje abia schițate, Unamuno pune sub parodie prejudecățile pozitiviste ale celor care vedeau în știință un panaceu: o unealtă mirabilă bună la toate, de la înțelegerea istoriei pînă la controlul demografic, de la educarea copiilor pînă la alimentația sănătoasă. Iată cum e descrisă locuința lui don Avito, ca prozelit
Homo insipiens by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4433_a_5758]
-
și orizontala lupoaicei, care indică alt traseu interpretativ, enervant ca invocare a altui nivel universalist încă operant, cel al simbolicii creștine, generează alte reacții. Desigur, orice imagine autoritară, datorată unui artist cu incontestabilă autoritate, oferă creației artistice înseși invitații la parodie sau la referințe ce se înscriu în estetica postproducției, la fel de generoase în amploarea dialogului cultural, ca și gesturile radicale ale primei avangarde (imaginea Monei Lisa, căreia Duchamp îi adaugă mustăți, sau a măgărușului expus de Maurizio Catelan, în replică la
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
de carte într-o lume care pare tot mai mult atrasă de alte forme de comunicare. El spune: „Dacă nu va mai exista cartea, timpul, trecutul, viitorul, ființa umană vor dispărea” (citat după „Le Figaro” din 16 mai). Pastișe și parodii Cronicarul revistei „Le Point”, Patrick Besson, despre care România literară a mai scris, a publicat recent o carte de pastișe și parodii politice. În stilul lui capabil de a se plia pe orice stil, Besson imaginează cum ar fi comentat
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4639_a_5964]
-
exista cartea, timpul, trecutul, viitorul, ființa umană vor dispărea” (citat după „Le Figaro” din 16 mai). Pastișe și parodii Cronicarul revistei „Le Point”, Patrick Besson, despre care România literară a mai scris, a publicat recent o carte de pastișe și parodii politice. În stilul lui capabil de a se plia pe orice stil, Besson imaginează cum ar fi comentat Camus cazul Dominique Straus-Kahn sau Marguerite Duras candidatura la președinție a lui Bayrou. Sau ce ar fi scris De Gaulle despre Sarkozy
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4639_a_5964]
-
atrage atenția printr-o schiță inedită de Urmuz, publicată în pagina 3, alături de un savuros comentariu al lui Sașa Pană, care povestește aventura obținerii acestei schițe de la mama scriitorului defunct. Schița se numește „Puțină metafizică și astronomie” și este o parodie în stilul tipic urmuzian al unei discuții despre facerea lumii. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4640_a_5965]