2,458 matches
-
li se dezvăluia zilnic, ceas de ceas, clipă de clipă, supușilor săi. Ceea ce nu-i împiedica să pară amîndoi legați la același jug și mînați de un tiran nevăzut - o umbră firavă, alături de un trup vânjos. Orice ar fi fost partul, Ahab era ca o chilă trainică, de neclintit. La cele dintîi licăriri ale zorilor, glasul lui răsuna la pupa ca un dangăt: Ă Sus pe catarge! Și toată ziua, pînă după asfințit, același glas se auzea din oră în oră
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Cheamă-i pe oameni! Sînt sigur că încă nu l-am văzut pe ăla. Dumnezeule, nu se poate! Lipsește tocmai el? Repede, fă apelul întregului echipaj! Dar teama batonului era întemeiată: la apelul echipajului, se văzu că Fedallah lipsea. Ă Partul! exclamă Stubb. Te pomenești c-a fost smuls de... Ă Dar-ar ciuma-n tine!... Dați fuga cu toții și căutați-l pretutindeni în arboradă, în cală, în cabină, la teuga - să mi-l găsiți! Nu, n-a fost smuls, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tine!... Dați fuga cu toții și căutați-l pretutindeni în arboradă, în cală, în cabină, la teuga - să mi-l găsiți! Nu, n-a fost smuls, nu se poate! Dar oamenii se întoarseră curînd la căpitan, pentru a-i spune că partul nu era de găsit nicăieri. Ă Da, domnule, făcu Stubb, s-a încurcat în saula dumneavoastră, mi se pare că l-am văzut cum îl trage peste bord. Ă Saula mea? Saula mea? S-a dus? S-a dus? Ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
urmă să vorbească în șoaptă: Ă Semne... Semne... Deunăzi i-am spus același lucru lui Starbuck, în legătură cu ambarcațiunea ea sfărîmată. O, cu cîtă rîvnă încerc să alung din mințile celorlalți ceea ce e atît de adînc înrădăcinat în propria-mi minte! Partul, partul! S-a dus?... Trebuia să se ducă înaintea mea, numai că urma să-l mai văd o dată înainte de a muri eu însumi. Cum vine asta? Iată o enigmă în stare să-i zăcească pe toți avocații, susținuți de fantomele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să vorbească în șoaptă: Ă Semne... Semne... Deunăzi i-am spus același lucru lui Starbuck, în legătură cu ambarcațiunea ea sfărîmată. O, cu cîtă rîvnă încerc să alung din mințile celorlalți ceea ce e atît de adînc înrădăcinat în propria-mi minte! Partul, partul! S-a dus?... Trebuia să se ducă înaintea mea, numai că urma să-l mai văd o dată înainte de a muri eu însumi. Cum vine asta? Iată o enigmă în stare să-i zăcească pe toți avocații, susținuți de fantomele tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din zi în zi mai stăpîn pe carnea mea vie! Nu mă pot compara cu corabia. Deși am cunoscut corăbii făcute din trunchiuri moarte, care au trăit mai mult decît unii oameni făcuți din cea mai viguroasă sămînță. Ce spunea partul? Că va continua să meargă înaintea mea, arătîndu-mi drumul ca un pilot... Și că-l voi revedea? Dar unde? Voi avea oare ochi în fundul mării, dacă voi coborî pe scările acelea fără sfîrșit? Numai că, toată noaptea, m-am depărtat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
voi coborî pe scările acelea fără sfîrșit? Numai că, toată noaptea, m-am depărtat de el, de locul unde se va fi scufundat. Da, da, aidoma multor altor oameni, tu ai spus adevărul, tristul adevăr, despre tine însuți, bravul meu part, dar în ce-l privește pe Ahab, n-ai nimerit-o. Adio, catargule, n-o slăbi din ochi pe balenă, cît voi lipsi eu. Vom vorbi mîine, ba nu, chiar în noaptea asta, cînd Balena Albă va fi întinsă colo
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mii de ani în urmă. EPILOG Și numai eu am scăpat, ca să-ți dau de veste. IOV Drama s-a sfîrșit. Cum de se mai arată cineva pe scenă? Pentru că un supraviețuitor al naufragiului tot a mai rămas. După dispariția partului, s-a nimerit ca tocmai eu să fiu pus de Ursitoare să-i iau locul în ambarcațiunea lui Ahab, ca șef al vîslașilor; tot eu am fost cel care, în ultima zi, cînd cei trei vîslași au fost azvîrliți peste
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
New London îConnecticut); a publicat numeroase manuale și almanahuri. în treacăt îfr.). în engleză, to rattle, a face zgomot, a hurui. Arsaces Ă. întemeietorul dinastiei Arsacizilor, care s-a revoltat împotriva Seleucizilor îsec. III î.e.n.), fondînd așa-numitul imperiu al parților. Aici însă, e vorba doar de o analogie. Sat egiptean lîngă care s-au păstrat ruinele unui templu antic. Johannes Leo î1494-1552), călător maur din Spania, luat prizonier de pirați și vîndut ca sclav Papei Leon al X-lea, care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de médecine psychosomatique, 17/18, 21-30. Dantzer R. (1991), „Conservation-retrait”, in R. Doron și F. Parot (eds), Dictionnaire de psychologie, PUF, Paris. Debray R. (1987), „Le TAT aujourd’hui et demain”, Psychologie française, 32 (3), 127-130. Decourt P. (1989), „La part induite”, in La Projection dans ses rapports avec la représentation, IXe Journées occitanes de Psychanalyse, „Groupe méditerranéen de la Société psychanalytique de Paris”. Deutsch H. (1937/1970), „Absence de douleur”, in La Psychanalyse des névroses et autres essais, Payot, Paris, 194-202
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
qui techniquement formeraient les bases de la vraie paix. Nous avons fait trop de politique internationale et pas assez de politique régionale, nous occupant de nous mêler des autres continents et oubliant les graves problèmes qui se posent chez nous, nulle part que dans cette ville magnifique d’une si belle ornementation, ne peuvent mieux à cette heure de responsabilité, se réunir les associations pour la Société des Nations. L’oeuvre des impondérables nous conduit tous aux accords tacites plus sûrs que
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
et, alors, ce qui paraît impossible, avec l’aide de Dieu sera possible. Savoir, vouloir le bien, et agir en conséquence, tout est là. Nos associations doivent être mobilisées, dans ce but; une coordination de nos efforts s’impose. Nulle part plus qu’ici, plus que dans ce pays, dans cette ville, chez ce peuple qui a mis en pratique un large esprit de tolérance, nous ne pourrons mieux trouver la compréhension et l’atmosphère qui soutiennent nos efforts. Genève, c
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
National des Femmes Roumaines n’a cessé de gagner en prestige et d’intensifier son action dans tous les domaines. Si nous n’avons pas encore obtenu la participation intégrale à la vie politique du pays, nous avons cependant pris part aux élections municipales de 1930, tout en refusant de nous inscrire dans les partis politiques existants, avant qu’ils n’aient pris l’engagement de nous accorder les droits d’élection et d’éligibilité au Parlement. Malgré cela, la Princesse
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
interscolaires de la F.I.D.A.C. șFederation Interalliée des Anciens Combattantsț sur l’oeuvre pacifiste de la S.D.N. contribuent à former la jeunesse dans un esprit de compréhension internationale. Nous continuons également l’oeuvre de la Petite Entente des Femmes et avons pris une part très active à toutes les conférences de l’Union Balcanique qui promet de devenir une grande force au service de la Paix dans les Balcans. Toute notre activité a une grande répercussion dans le pays, grâce à la Presse qui donne
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
appel à tous les Conseils afin de s’entr’aider dans cette oeuvre de connaissance réciproque qui peut donner de si féconds résultats. Le Cinema serait à cet égard un puissant auxiliaire. Aussi la présidente de cette section a-t-elle pris part aux Congrès de Rome, en 1932 et 1934. Plusieurs des members de la section ont fait des conférences accompagnées de films sur divers pays, à l’usage des écoles: Brésil, France, Egypte, Grèce etc. Aux Congrès des associations féminines de Brașov
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
has developed in isolation or has asserted itself without being in convergence with the other during history. And, while Judaism is the otherness of European Christianity, it is the minority ethnic groups that are the otherness of each nation in part. First-hand sources as well as selective research on the complex literature has furnished new viewpoints as to the history of the early modern age. The present study tries to discover unknown facets, mainly from the 18th century, a century that
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
sa trimite la astuția șarpelui edenic, iar Înrudirea apropiată cu marele preot Îi explică, Îi raționalizează oarecum gestul și comportamentul, dar Îl și descalifică moral de la bun Început. Iuda nu apare, așa cum e descris În evanghelii, ca un ucenic à part entière până la un punct, sincer devotat Domnului, ci ca un turnător de joasă speță, În solda Sinedriului, fără nici o legătură cu mesajul cristic. În fine, Evul Mediu va construi o adevărată biografie a lui Iuda, care merge de la naștere până la
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
În 1969. Replica se află Între paginile 353-371. Labourdette și-a permis apoi să reia Întreg dosarul polemic, fără consimțământul „adversarilor” iezuiți, Într-o plachetă autonomă, intitulată Dialogue théologique, cu subtitlul „Pièces du débat entre La Revue Thomiste d’une part et les R.R. P.P. de Lubac, Daniélou, Bouillard, Fessard, von Balthasar, d’autre part”. Subtitlul mi se pare extrem de sugestiv, pentru că el citează toate numele iezuiților importanți, socotiți ca făcând parte din „tabăra modernistă”. Inutil să spunem că teologii respectivi
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
for the Development of Security Studies (Luciana Alexandra Ghica & Marian Zulean)tc "I. National Security Policy\: An Agenda for the Development of Security Studies (Luciana Alexandra Ghica & Marian Zulean)" Governance, political decisions, national security policy and national defense are all part of a vocabulary one can hear often in contemporary Romania when it comes to security issues. Yet, hardly ever the participants in a dialogue attach the same meaning to such notions. One of the main reasons for this widespread elusiveness
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
of knowledgeable and relevant discussions on the topic. Beyond its educational goals, this first security studies handbook has the purpose of triggering such debates. Above all, this endeavor requires an examination of the basic concepts. For this purpose, the first part presents some of the fundamental notions for understanding the national security policy as a public policy. In the first chapter, Luciana Alexandra Ghica & Marian Zulean show that there are both a crisis and a knowledge shift in security studies everywhere
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
is increasingly accepted as a possible solution to end this deadlock. Strategic Studies (Daniel Bíro) This chapter provides a roadmap of the strategic studies in the larger frame of International Relations literature, emphasizing the multidimensional character of strategy. The first part briefly presents the development of strategic thinking, the establishment of the strategic studies as an academic discipline, and the ways in which these relate to security studies and the military analyses. The second part explores the question of defining strategy
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
can be achieved only if the new rights and powers granted to intelligence services are accompanied by a reinforcement of the mechanisms for their control. International Crisis and Conflict Management (Diego Checa Hidalgo & Luciana Alexandra Ghica) Crises and conflicts are part of the international landscape, irrespective of the form they take, the historical period in which they occur or the actors which they engage. With its new and increasingly complex security threats, the contemporary international context requires more than ever both
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
itself have been concerned with ethnopolitical conflicts for some time. This chapter presents the European Union’s evolving capabilities with respect to conflict prevention and crisis management, and offers an assessment of the current state of affairs. In the first part, the study briefly reviews the Union’s attempts to develop its own mechanisms and policies in this field, and examines their evolution in the aftermath of the Kosovoxe "Kosovo" conflict (1999). In the second part, the research investigates the European
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
era pe plajă, își ceru scuze și dispăru; nu mințea, căci în adevăr în birt gălăgia era în toi, se simțea lipsa patronului. Noi rămaserăm în turn, și, deodată, - de necrezut - contemplarăm veacurile civilizației până la mari depărtări, se vedea Regatul Parților, priveam spre Suza, Persepolis, Ecbatana, tu trezit ca din memorii insondabile îmi arătai cu degetul, în zare, drumul lui Alexandru Macedon, expediții la care tu însuți, spuneai, c-ai participat. Se refăceau timpuri, imperii, civilizații, se prăbușeau unele, se înălțau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
l-am reprezentat pe președintele român în 1972. Prima mea misiune diplomatică ROMULUS IOAN BUDURA* AMBASADOR (P) Summary On February 1945, at Yalta, I. V. Stalin and F. D. Roosevelt, reached the secret agreement that after the war China would be part of the American sphere of influence. While president Jiang Jieshi, under the pressure of the American Administration, agreed to make concessions, chairman Mao Zedong though apparently accepted Stalin's demands , but in fact organized the civil war and lead it
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]