933 matches
-
în plan semantic: „Făr-a te ști decât din presimțire, Din mărturii și nemărturisire M-am pomenit gândindu-mă la tine Și - m-am simțit cu sufletul mai bine.” (T. Arghezi, 366) Când se realizează prin alte forme verbal-nominale (gerunziu sau participiu) sau prin adjective, identitatea specifică a circumstanțialului concesiv se marchează prin adverbele chiar, și, nici, chiar și: Nici bolnav nu voi rămâne în casă. Observații: Când se realizează prin gerunziu, circumstanțialul se poate lipsi de adverb: „Cine ești tu, acel
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ceea ce mă privește, nimeni nu m-a obligat să o aleg, deci n-are de ce să-mi pară rău de felul cum mi-am trăit-o.” (P. Sălcudeanu, 187) sau chiar acțiunea exprimată prin verbul-predicat; circumstanța se realizează atunci prin participiul aceluiași verb: „Ce s-a gândit Mielu: de slugărit n-o să-l slugărească pe dl. Bică o viață-ntreagă.” (E. Barbu, 213) Observații: Subiectul gramatical este adesea reliefat prin pronumele nehotărât unul: „Eu unul mă duc să deschid.” (I. Creangă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
expresiei prin flexiune, elemente de relație și articol. Flexiunea Flexiunea se subordonează fie principiului acordului, fie principiului recțiunii, în funcție de unitățile lexico-gramaticale prin care se realizează atributul. Acordul orientează flexiunea când atributul se realizează prin adjectiv calificativ, adjectiv pronominal și prin participiu; acordul în gen și număr al acestor unități lexico-gramaticale cu substantivul (pronumele) regent se impune ca marcă distinctivă a identității lor sintactice de atribut: „Și cum vin cu drum de fier / Toate cântecele pier Zboară păsările toate / De neagra străinătate
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se realizează prin: • adjective: „Nicu, fricos, nu mai așteptă glasul mămicăi și se retrase grabnic după portiță.” (L. Rebreanu, 290) • substantiv: „Eu, cu vârsta mea, sunt sau nu sunt contemporan cu un tânăr?” (G.Călinescu, C.O., 290) • forme verbal-nominale (participiu): „Cucoșul, supărat de asta, nu se lasă ci se ia după trăsură.” (I. Creangă, 45) b. dezvoltat: „Costică, cu gândul la soarta lui Niculae (...), își reaminti pesemne, cu amănunte, ce pățiseră ei atunci...” (M. Preda, M. Sg., I, 16) c
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbaltc "Complementul predicativ verbal" a. simplu; se realizează prin forme verbal-nominale: • gerunziu: „Cine l-ar fi văzut mângâindu-și copiii murdari n-ar fi recunoscut în el pe veselul cântăreț care spune la ziuă glume fără perdea.” (E. Barbu, 384) • participiu: „Se simțea urmărit și încetinise pasul, așteptând din clipă în clipă să se audă strigat din spate.” (M. Eliade, 409), „S-a luat după el, așa pe departe ca să-l urmărească nebăgat în seamă, apoi să se apropie...” (I. Slavici
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai intervin elementele de relație și articolul. Dintre cele două variante, complementul predicativ nominal se caracterizează prin identitatea cea mai marcată. Flexiunea Flexiunea este orientată de acord și, mai rar, de recțiune. Când se realizează prin nume (pronume) sau prin participiu (în structuri simple, multiple infrapropoziționale sau analitice), complementul predicativ (mai ales nominal, dar și verbal) se acordă în gen și număr cu regentul nominal (pronominal): „Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus și rupse lanțurile, lungindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Deci, natura umană face parte din natură, intercondiționându-se cu aceasta. Prin conceptul de "natural" în comportamentul uman înțelegem firescul, comportamentul în acord cu legile și normele exterioare în care omul își duce destinul. Cuvântul natură provine din nascor, natus, (participiul trecut al verbului latin)și se referă la ideea de naștere și chiar de viață, prin opoziție cu ceea ce este doar fabricat sau ceea ce putem dobândi pur și simplu". (Vezi Dominique Lecourt-co., Dicționar de istoria și filosofia științelor, Editura Polirom
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
care o contrazic: mai rar, dintre poate fi corect după substantive nearticulate (această distanță dintre..., unele relații dintre...), iar, mai des, între este corect sau măcar tolerat după substantive articulate de tipul delimitarea, distincția, corelația, pe lângă care se subînțelege un participiu ca făcută, operată, produsă etc. (distincția între bine și rău). Atenție la contextele cu un substantiv articulat dependent de un verb ca a face, a obține, a realiza, a stabili în care între poate introduce corect un complement: S-a
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
tot în legătură cu un nume "simetric", prepoziția între. Construcțiile verbale care ne interesează au fie structura Vb + N1 + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl, ca în exemplul S-a încheiat un contract între cele două țări, fie structura N1 + Vb (participiu adjectivizat) + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl, ca în exemplul Contractul încheiat între România și Bulgaria a avut succes. În structurile pe care le analizăm, N1 reprezintă un predicat semantic cu două locuri/argumente, corespunzătoare lui N1 și N2
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
GPrep introdus prin între este mediată de un verb exprimat sau neexprimat, vom considera că, în contextele analizate, cele două elemente se asociază direct atunci când verbul (din structurile Vb + N1 + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl ori N1 + Vb (participiu adjectivizat) + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl) este antepus numelui "simetric" ori este eliptic. Adoptăm această soluție pentru a confrunta exemplele din corpusul nostru cu regula enunțată la începutul articolului (vezi supra, 1.) care pune în legătură utilizarea prepozițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
în concurență cu prepoziția dintre. Așa cum arată Avram 2001 (vezi supra, 1), apariția prepoziției între se datorează și prezenței în context a unui verb sau a subînțelegerii unui verb. Multe dintre exemplele noastre, pe care le subordonăm structurilor N1 + Vb (participiu adjectivizat) + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl și Vb + N1 + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl, susțin afirmația cercetătoarei. Astfel, când N1 articulat hotărât este urmat de un participiu adjectivizat (chiar subînțeles) ori de o relativă ce conține
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
exemplele noastre, pe care le subordonăm structurilor N1 + Vb (participiu adjectivizat) + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl și Vb + N1 + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl, susțin afirmația cercetătoarei. Astfel, când N1 articulat hotărât este urmat de un participiu adjectivizat (chiar subînțeles) ori de o relativă ce conține un verb, prepoziția selectată este, de regulă, între: contractul încheiat între Ministerul Administrației și Internelor și concernul german EADS (EZ, 27.II.2006) Din recuzita lichelei face parte ambiguitatea întreținută între
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
numai bună pentru o acțiune repetată care Înghite verbul În modalitate: iar și iar n-are nevoie de niciun verb, deși poate modula o mulțime de verbe care nu fac decît să repete o acțiune. Verbul poate fi folosit la participiul trecut care este deja un adjectiv: poarta este mereu redeschisă. Care poartă? Aceea trîntită. Pentru haiku recuzita este gata: vînt, rafale, poartă, redeschisă, trîntită - omul dispărut din peisaj, lăsînd În urmă doar o relicvă: poarta. Nu este notată nicio tresărire
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
clarifica unele aspecte legate de frecvența unui anumit tip de acord. ABREVIERI ABS - absolutiv Ac - acuzativ D - dativ DEF - articol definit / definit ERG - ergativ f. - feminin G - genitiv GAcord GAcordO - grupul acordului verbului cu obiectul GAcordPart - grupul acordului verbului cu participiul GAcordS - grupul acordului verbului cu subiectul GAdj - grup adjectival GAdv - grup adverbial GCompl - grup complementizator GConj - grup conjuncțional GD - grup determinant GFlex - grup flexiune GN - grup nominal GP - grup prepozițional GV - grup verbal GX - proiecție maximală, al cărei tip nu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Acord Obiect). Structura unei propoziții prototipice se considera a fi următoarea 13: (26) GAcordS 14 subiect GAcord' GAcordo GTimp Timp' Timpo GAcordO AcordO' AcordOo GV GAcordS și GAcordO nu sunt singurele proiecții ale acordului propuse în studiile minimaliste. Pentru acordul participiilor trecute din franceză și italiană a fost avansată ideea existenței proiecției GAcordPart, prezentă în preajma participiului. Nominalul declanșează acordul la trecerea sa prin poziția de specificator a GAcordPart 15. Prin urmare, între AcordO și GV intervin mai multe proiecții funcționale, printre
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
subiect GAcord' GAcordo GTimp Timp' Timpo GAcordO AcordO' AcordOo GV GAcordS și GAcordO nu sunt singurele proiecții ale acordului propuse în studiile minimaliste. Pentru acordul participiilor trecute din franceză și italiană a fost avansată ideea existenței proiecției GAcordPart, prezentă în preajma participiului. Nominalul declanșează acordul la trecerea sa prin poziția de specificator a GAcordPart 15. Prin urmare, între AcordO și GV intervin mai multe proiecții funcționale, printre care GAcordPart: (27) ... GAcordO AcordO' AcordOo GAux Aux' Auxo GAcordPart AcordPart' AcordParto ... ... GV Ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Guvernul s-a reunit ieri în ședință. Aceștia au avut pe ordinea de zi... (="Guvernanții au avut pe ordinea de zi...") - substantivele care au o neconcordanță între genul formal și cel referențial impun un acord formal atât adjectivului, cât și participiului: (41) a. Ordonanța a fost ucisă de inamici. b. Vedeta a fost asaltată de fani. c. Starul american a fost intervievat de reporterul nostru. În exemplele de mai sus (cu colective și cu neconcordanțe de gen), dacă vrem să păstrăm
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
generalizarea că acordul predicativ se face pe baza trăsăturilor INDEX, trebuie să explicăm de ce acordul extern grupului nominal nu se face semantic, referențial. Pentru exemplele de la (41), se poate păstra ipoteza CONCORD - INDEX dacă adoptăm ipoteza că adjectivul predicativ și participiul din structura pasivului se acordă tot CONCORD, nu INDEX. S-ar unifica astfel acordul adjectivului din poziții interne grupului nominal cu cel din poziții externe grupului nominal. Am putea face generalizarea că adjectivul se acordă formal, CONCORD, indiferent de poziția
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
celelalte coordonate ale acordului, ar însemna că: (i) în acordul hibrid, trăsăturile adjectivelor și determinanților din interiorul grupului nominal sunt verificate sau valorizate de trăsăturile formale, morfosintactice, de tip CONCORD, ale numelui, iar trăsăturile verbului-predicat, ale adjectivului predicativ și ale participiului din structura pasivului pot fi verificate de trăsăturile CONCORD (ca în română) sau de trăsăturile de tip INDEX (astfel, în engleză sau în sârbo-croată, unde verbul se acordă "semantic", trăsăturile verbale sunt verificate de trăsăturile INDEX ale numelui); (ii) pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
datorită caracterului verbal al acestuia. O explicație bună a acestui fenomen găsim la Gruiță (1981). Frecvent, adjectivul participial are și compliniri de tip verbal (complement de agent, cirumstanțiale temporale, locale etc.), care "slăbesc sudura grupului nominal, în sensul că sustrag participiul de sub controlul substantivului, segmentează sintagma, creând un al doilea centru sintactic, în care participiul e regent [...]. În plus, el poate fi tratat ca nucleu al unei foste atributive, care mai păstrează relativa autonomie a subordonatei, manifestată prin rezistența la acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
1981). Frecvent, adjectivul participial are și compliniri de tip verbal (complement de agent, cirumstanțiale temporale, locale etc.), care "slăbesc sudura grupului nominal, în sensul că sustrag participiul de sub controlul substantivului, segmentează sintagma, creând un al doilea centru sintactic, în care participiul e regent [...]. În plus, el poate fi tratat ca nucleu al unei foste atributive, care mai păstrează relativa autonomie a subordonatei, manifestată prin rezistența la acordul cazual" Gruiță (1981: 125). 2.3. Persoana În domeniul nominal sunt două elemente care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu este exclus nici acordul semantic: (3) a. Manechinul a fost fotografiat pe plajă. b. ??Manechinul a fost fotografiată pe plajă 41. [în afara unui context mai larg] Exemplele de mai sus arată acordul semantic în gen al adjectivului sau al participiului acordat. În anumite condiții, și verbul se poate acorda semantic, referențial: (4) %O parte din guvern au votat împotriva planului de rederesare. (vezi cap. 4. Acordul sintagmelor binominale) [acord în număr] (5) Subsemnații vă aducem la cunoștință... [acord în persoană
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
t imagine [*he attending lectures twice a week]. (cf. L. Avram, 2003: 75) Spre deosebire de engleză, în limba română formele verbale nepersonale pot avea un subiect în cazul nominativ. Este vorba de formele de infinitiv, cele de gerunziu și cele de participiu; subiectul supinului este controlat obligatoriu de regent: (8) a. A-ți trimite copilul la grădiniță sau la școală fără mic-dejun sau a pleca tu la serviciu în acest fel este similar cu a încerca să folosești un aparat electric fără
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
toponimele terminate în consoană sau în vocala -u sunt tratate ca masculine sau neutre, singular (Brașov, Sibiu, Bacău), cele terminate în -a sau -ea sunt de tratate ca feminine (Tulcea, Constanța) etc. Acordul în gen al adjectivelor predicative și al participiului pasiv se poate face formal sau conceptual în funcție de substantivul comun ce denumește conceptul în care se încadrează toponimul (oraș, țară, insulă, munte etc.). (59) a. Tulcea este foarte frumoasă, merită vizitată. - acord formal a'. Tulcea este foarte frumos, merită vizitat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
exemplare. - "revista SCL..." b. *SCL sunt vândute... Abrevierile pot fi recategorizate morfologic, devenind substantive cu trăsături independente de trăsăturile substantivului centru din grupul nominal de bază. Recategorizarea se manifestă sintactic prin posibilitatea de a atașa articolul definit și prin acordul participiului și al adjectivului. Articolul definit nu are forma impusă de substantivul centru din componența grupului nominal, ci forma impusă de substantivul abreviere, de singular, masculin (TVA-ul, RMN-ul, ECG-ul, SCL-ul etc.): (75) a. TVA-ul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]