8,290 matches
-
adesori pământul cu cerul știe să privească în sus. Umple cu lumină goluri din inimi, poartă Universul pe umeri ca și cum ar duce un sac de grăunțe la moară, are ochii umezi, blând melancolici, sufletul ascunzătoare de fluturi și flori, raiul patimilor pe drumul Golgotei. Nu simte greutatea Crucii, doar sete și-o foame cumplită de iubire, cuvintele au roit în inima sa. După o perdea țesută din licurici clopotele vestesc o vecernie între sihăstrii. Citește mai mult Amestecând adesori pământul cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
adesori pământul cu cerulștie să privească în sus.Umple cu lumină goluri din inimi,poartă Universul pe umerica și cum ar duce un sac de grăunțe la moară,are ochii umezi, blând melancolici,sufletul ascunzătoare de fluturi și flori,raiul patimilor pe drumul Golgotei.Nu simte greutatea Crucii, doarsete și-o foame cumplită de iubire,cuvintele au roit în inima sa.După o perdea țesută din licurici clopotele vestesc o vecernie între sihăstrii.... VIII. GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)- “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
n am lucrat în viața toată nimic bun și nimic sfânt. Am trăit în lume singur și am făcut doar voia mea, ce îmi trebuie o cruce care este mult prea grea? M am întors plin de păcate bolnav de patimi, de ură. Laude, cântări, psalmi Zilnic să îmi pui în gură. Viața mea e a Ta întreagă, și inima din piept toată, ce am fost odată, Doamne, să nu mai fiu niciodată. Căci Tu dai la fiecare doar cât poate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
cer și la pământ,n am lucrat în viața toatănimic bun și nimic sfânt.Am trăit în lume singurși am făcut doar voia mea,ce îmi trebuie o crucecare este mult prea grea?M am întors plin de păcatebolnav de patimi, de ură.Laude, cântări, psalmiZilnic să îmi pui în gură.Viața mea e a Ta întreagă,și inima din piept toată,ce am fost odată, Doamne,să nu mai fiu niciodată.Căci Tu dai la fiecaredoar cât poate îndura.Fiecare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
ce-ai de spus!" Și eu, repet într-una:"Doamne-am păcătuit! Primește-mă la Tine,pe toți Tu i-ai primit, Pe desfrânați, pe vameși, pe toți ce au cerut, Iertarea Ta divină,cu toții au avut! Sunt prins de patimi Doamne, iar asta ne divide Tu, răstignire pentru mine,Ai vrut ca să primești Iar când eu bat și ușa se deschide Tu , răutatea, cu iubire-mi răsplătești! Mi-e mare neputința și o mărturisesc Dar ce folos,ca-n noapte
ÎN MAREA-MI NEPUTINȚĂ! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380736_a_382065]
-
ospețe și îndestulare, Vi-s sufletele reci,ca ieslea-n care M-am născut "! Se naște Domnul și mult dar ne-aduce, El vrea să dăruiască mântuirea,cui o vrea! Dar ce păcat că avem mințile uituce, Și că prin patimi,Îl trimitem iar pe Cruce, Pe Cel ce ne-a răscumpărat,prin moartea Sa! Se naște Domnul și ar vrea să ne găsească , Că-L așteptăm cu toți-n casa Lui cea Sfântă! Cântând și preamărind,pe Cel ce a
SE NAȘTE DOMNUL! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380755_a_382084]
-
în: Ediția nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Binevoiește Doamne! Binevoiește Doamne și mă spală Cu sfânt isop și sufletul mi-l curățește, Zdrobește pe vrăjmașii ce asupra mea se scoală, Ca nu cumva cuprins de-a patimilor boală, Voia vicleanului să fac,ce viața-mi amăgește! Păstrează-mi sufletul curat,fără prihană, Tu,Cel ce nu vrei moartea,ci mântuirea tuturor! Hrănește-mă,cu-a Ta dumnezeiască hrană , Trupul și sângele primind,ca pe-o cerească mană
BINEVOIEȘTE DOAMNE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380766_a_382095]
-
și obrazul celalalt! Să vă-ntrebați,când veți fi puși la încercare: Oare Iisus,Domnul din cer,durere n-a avut? Când răutatea celorlalți, veți crede că vă doare, Să vă gândiți la cuiele din mâini și din picioare, La patimile lui Hristos,ce răstignit fiind,cerea iertare: "Tată,să-i ierți,că nu știu ce-au făcut!" Referință Bibliografică: Iubește și iartă! / Constantin Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2111, Anul VI, 11 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
IUBEȘTE ȘI IARTĂ! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380751_a_382080]
-
ascunde moartea, Și arde tot păcatul,cu-ale Vieții limbi de foc! Atingeți haina de păcatul lumii, Spală-ne ochii,cu un leac făcut din tină, Și ne învață iar abecedarul rugăciunii, Ca să aflăm la suflet,Calea spre Lumină! Din patimile multe,ne ridică, Nu ne lăsa,că diavolul răcnește, Umblând în lung și-n lat,ca să înghită, Pe cei,ce cu viclene curse,amăgește! Tu,Cel ce știi,ce mare-i neputința firii, Ce vindecare își găsește doar prin moarte
GLASUL MEU AUZI-L,DOAMNE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380767_a_382096]
-
capăt vieții noastre,a venit! Ne facem planuri și ne amăgim cu vise, Trecem prin viață,plini griji și obosiți! Uitând că-n cer,este Hristos,cu brațele deschise: "Veniți la Mine ,cei împovărați și osteniți!" Suntem bolnavi,cuprinși de patimi și orbire, Locașul sufletelor,nu ni l-am păstrat curat! Avem urgent nevoie de...perfuzii cu iubire, Și inimi noi,care trăiesc,nu numai bat! Referință Bibliografică: PERFUZII...CU IUBIRE! / Constantin Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2318, Anul
PERFUZII...CU IUBIRE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380772_a_382101]
-
de instaurare a ispitei și a păcatului comodității, a triumfalismului și a autosuficienței, toate fiind mânate de păcatul orgoliilor personale, adică a mândriei și a slavei deșarte!... Energia rămasă după toată răvășirea noastră moral-duhovnicească, o epuizăm prin provocarea și alimentarea patimii curiozității, a vanității, a satisfacerii plăcerilor și a păcatelor de tot felul, după care ajungem la deznădejdea celui prins cu geanta de droguri, ori la cea a sinucigașului - toate acestea din cauza diavolului care a reușit să ne înrobească, din punct
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
curge, ci...doar ecouri stranii îmi răspund. Iar amintiri, când mi se-ntorc mirate, mă-ntreabă ce-am făcut cu-atâta cer ascuns cândva în suflet drept comoară, cu visul stând alături, grănicer. Eu le răspund: l-am risipit în patimi pe drumul meu timid câtre apus. Mi-au mai rămas: o lacrimă de piatră, un trist cuvânt pe care nu l-am spus, un boț de lut să-mi fie mâine trupul, un suflet mai secat ca o fântână, o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
Pornind de la Patul lui Procust. Ca să nu mai spunem de intuiția calităților notelor de subsol, "de cîteva ori mai bune decît textul de sus." Și de lauda artei de a fi frivol. Și ele "frivolități", articolele lui Aderca fac, fără patimi care să țină mai mult decît trece de la un număr de revistă la altul, dublate, în volum, de consistenta secțiune finală de note și explicații mai mult decît bine venite, împrăștie, într-o vreme a tomurilor și a proiectelor, ca
Cronicarul în vremea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10245_a_11570]
-
legăturile cu contextul muzical al perioadei scrierii romanului, animă tonul ludic al cărții, tonul introdus încă de la început, în Jurnalul ca un prolog, de Ruxandra Cesereanu. Woland și întregul lui alai coboară pe pămînt, la Moscova, în miercurea din Săptămîna Patimilor. Să dau totul peste cap pînă în sîmbăta de dinaintea Învierii... Ovidiu Pecican reface toposul cărții la Cluj. Și parcul moscovit Patriarșie Prudî poate fi Parcul Municipal, și chioșcul cu firma "Bere și apă minerală", și Sadovoe Kolțo sînt ușor de
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
ludică, rămâne cu o altă mască, gravă. După ce și-a scos "hainele zdrențăroase de pehlivan", se preschimbă într-un "cavaler violet, sumbru, cu chipul mohorât care nu zâmbea niciodată". Violetul, ne atrage atenția dl Vartic, e culoarea cristică din timpul Patimilor și, concomitent, semnifică misterul nevăzut al reîncarnării. Așadar "paiața", "arlechinul", "Cadrilatul Coroviev" rămâne un depozitar al secretului nedecriptat. Cât privește maestrul, acesta e, până la un punct, un autoportret al lui Bulgakov însuși, ceea ce autorul ține a scoate în relief printr-
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
nevinovați, bătrâni iluștri, femei remarcabile..." Acuzatorul, senatorul Curtius Montanus, este dispus la indulgență pentru cei care au făcut acte de delațiune pentru a scăpa de pericole, dar nu-i acceptă în niciun fel pe cei care au făcut-o din patima privilegiilor. Curtius Montanus își încheie discursul cu avertismentul: Păstrați-l senatori și menajați-l pe acest individ atât de prompt în a da sfaturi, pentru ca fiecare generație să-și aibe modelele ei... Gândiți cumva că Nero a fost ultimul tiran
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
pot permite să mai vină În România? La ce se gândesc autoritățile de la București când dau astfel de legi? Integrarea În Uniunea Europeană Înseamnă să-l ții pe fratele tău la ușă?” A fost un duș rece (făcut cu calm, fără patimă) pentru noi cei care ne gândeam, când euforic la apropierea de Uniunea Europeană, când cu stress la coșniță de zi cu zi. “Acuma, la ultimul recensământ, făcut În Ucraina, au apărut și romani și moldoveni. În Bucovina suntem romani, iar În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
reține numai cunoștințele pe care selecția politică sau religioasă le-a considerat importante. Cîte polemici și cîte dezbateri teoretice nu au existat și s-au stins atît de complet încît de pe urma lor nu s-a mai păstrat nimic! Sau invers, patimi teoretice care altădată au degenerat în certuri, crime sau chiar schisme le privim astăzi cu o indiferență senină, și nu putem înțelege de ce odată s-a putut muri pentru ele. Această selecție a ideilor filozofice după criterii nefilozofice face ca
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
pe seama declinului ei. Cine compară ce a fost odată filozofia cu ceea ce este ea astăzi va fi încercat de senzația stînjenitoare că asistă la o înmormîntare. O stingere necurmată și implacabilă i-a fost destinul: prestigiul i s-a destrămat, patima teoretică i-a scăzut, nostalgicii s-au împuținat, iar problemele ce-i alcătuiau o dată tematica au intrat în conul de umbră al indiferenței generale. Nuanțele ei supraviețuiesc în aulele facultăților și în sălile de seminar, forme moderne de conservare muzeală
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
politicii. Ultima, presărată cu șoapte de alcov, îi prilejuiește lui Argetoianu portrete scăpărătoare, trase cu acuratețea unui tînăr care vede întîiași dată lumea mare și cu puterea de esențializare a unui cinic bătrîn. Bunăoară, Kogălniceanu: "Mihai Kogălniceanu a avut trei patimi în viața sa: țara lui, femeile altora și obiectele de artă." Anecdote cu pelin, din care nu lipsesc încurcăturile ŕ la Caragiale (că doar sîntem pînă-n 1888...): "D-na Bîscoveanu, divorțată de un Manu, era o văduvă blondă și frumoasă
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
IPS Bartolomeu Anania s-a ridicat la Ceruri și acum se află cu certitudine undeva, în apropierea lui Dumnezeu, acolo unde puțini pământeni pot ajunge. În ciuda patimilor, chinurilor și persecuțiilor prin care a trecut, viața pe pamant i-a fost lungă și plină de înfăptuiri. L-am cunoscut din copilăria mea, l-am admirat și l-am iubit din tot sufletul. Tristețea și regretul că nu mi-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să-l găsesc singur. (Va continua) Nu mai aștept lumină din afara O alta-n mine tainic s-a aprins Și arde-n fund pojarnica ei pară, Văpaie noaptea, ziua stâlp de fum - Cu ochii-ntorși spre ea pornesc la drum. Patimile lui Vasile Voiculescu (1884-1963) - medic de profesie, „doctorul fără arginti”, poet și prozator, destin literar sub semnul tragicului nimb de martir - nu pot fi despărțite de Ruga ciunea inimii: „Doamne Isuse Hristoase, milu iește-mă pe mine păcătosul” - ce a însuflețit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ordinii sociale prin agitație publică”, s-a apărat doar cu dorința de a i se lua totul - carieră, libertatea, familia, avutul - dar să i se cruțe cărțile, fiind vorba de cele 6000 de volume în care-și întrupase esență vieții Patimile lui Vasile Voiculescu și destinul său tragic - de martir al dreptei credințe mărturisitoare în spațiul românesc - stau sub semnul emoției înălțătoare a pildei morale - de ucenic al lui Hristos. În ultimii ani, am întâlnit o mulțime de oameni pe care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
descurce cum poate! Să devii din nou Copil este singura soluție de evadare spre Adevăr, singura soluție de supraviețuire în matricea sistemului social. Să privești viața cu înțelepciunea și veselia ochilor de copil, să dai și să primești iubire cu patimă unui copil este, poate, TAINĂ de început și RĂSPUNSUL FINAL. Iubirea! Dora Groza DOR DE AMĂRĂȘTI poetului Alex Cetățeanu Motto: triști și negri mai sunt norii pe la Amărăști. tu, pe unde, Alexandre, pașii ți-i târăști?... lume...d-aia-mi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Negruzzi, directorul Convorbirilor literare de la Iași, de definire a epocii în vederea proiectului românesc Naturi Catilinare, cu determinări la diferite nivele ontologice în planul artei și al societății) până la “monoloagele” lui Philippide, viziunile într-un dincolo ale lui Mircea Ciobanu din Patimile și descripțiile într-un aparent dincoace ale lui Marin Sorescu din La lilieci, sau atitudinea lui A. E. Baconsky, din Declinul metaforei (1961) și Poeți și poezie (1963). Firește, referitor la prima situație, linia descărcării de metaforizare însoțește poezia din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]