708 matches
-
zile) Se poate repeta, până la oprirea progresiei simptomelor. 9.3 Enterovirozele Enterovirusurile sunt virusuri mici, de tip ARN, din familia picornaviridae, care au capacitatea de a se multiplica în tractul gastro-intestinal. Contrar denumirii, gastroenterita nu constituie manifestarea principală a enterovirusurilor. Patogenia enterovirusurilor a fost înțeleasă în mare măsură datorită studiilor asupra poliomielitei. Epidemiologie Circulația enterovirusurilor în natură este mai frecventă vara și toamna. Sursa infecției este strict umană, reprezentată de persoane cu infecții simptomatice sau asimptomatice. Receptivitatea este generală, mai mare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
singur episod clinic, cu risc de evoluție fulminantă. FSuprainfecția cu VHD apare la un pacient deja infectat cu VHB, și se poate manifesta uneori printr-o formă fulminantă de hepatită sau prin accelerarea evoluției hepatite cronice cu VHB anterior inactive. Patogenia VHD constă în multiplicarea exclusiv în ficat, utilizând polimeraza ARN din hepatocitul gazdă. Durata replicării VHD depinde de durata replicării VHB și nu o poate depăși. Leziunile hepatice sunt determinate atât prin mecanism citopatic direct, cât și prin mecanism mediat
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Transfusion Transmitted Virus, VTT) este cea mai nouă prezență în constelația virusurilor primar hepatotrope, implicat în etiologia hepatitelor posttransfuzionale. Deși pare să determine infecții asimptomatice, virusul TT a fost deseori identificat la pacienți cu boli hepatice cronice. Replicarea virală și patogenia infecției cu VTT sunt insuficient cunoscute. 11 MENINGITELE ȘI ENCEFALITELE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să definească diferitele tipuri de infecții ale SNC Să explice patogenia meningitelor și encefalitelor infecțioase Să precizeze criteriile de diagnostic pentru meningite și encefalite Să diferențieze
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
virusul TT a fost deseori identificat la pacienți cu boli hepatice cronice. Replicarea virală și patogenia infecției cu VTT sunt insuficient cunoscute. 11 MENINGITELE ȘI ENCEFALITELE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să definească diferitele tipuri de infecții ale SNC Să explice patogenia meningitelor și encefalitelor infecțioase Să precizeze criteriile de diagnostic pentru meningite și encefalite Să diferențieze meningitele bacteriene și virale pe baza caracterelor LCR Să cunoască principiile de tratament pentru meningitele și encefalitele infecțioase. 11.1 Introducere Afecțiunile sistemului nervos central
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
encefalitică, în funcție de etiologie. Encefalitele se însoțesc deseori de meningită, etiologia lor fiind predominant virală. Virusurile herpetice sunt responsabile pentru cele mai multe encefalite sporadice la adult. Epidemiile de encefalite, în funcție de regiunea geografică, pot să fie cauzate de Flavivirusuri, Bunyavirusuri, Enterovirusuri. 11.4 Patogenia meningoencefalitelor Bariera hemato-encefalică (BHE) este o barieră naturală care protejează structural și funcțional SNC față de agresori (microbi, toxine, hormoni și medicamente). Bariera hematoencefalică este formată din meninge, vase de sânge, plexuri coroide și procese arahnoide. Patogenia infecțiilor meningoencefalice poate fi
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Bunyavirusuri, Enterovirusuri. 11.4 Patogenia meningoencefalitelor Bariera hemato-encefalică (BHE) este o barieră naturală care protejează structural și funcțional SNC față de agresori (microbi, toxine, hormoni și medicamente). Bariera hematoencefalică este formată din meninge, vase de sânge, plexuri coroide și procese arahnoide. Patogenia infecțiilor meningoencefalice poate fi explicată pe baza particularităților anatomice ale SNC. Protecția mecanică a SNC este asigurată de structurile osoase rigide, inexpandabile (cutia craniană). Rolul protector al lichidului cefalo-rahidian (LCR) acționează ca un „amortizor”, fiind distribuit în două compartimente, care
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
fi determinată prin culturi sau microscopie din prelevate biologice semnificative pentru infecții localizate. În cazul neprecizării agentului etiologic, diagnosticul și tratamentul se bazează pe raționamentul statistic și clinic, precum și pe experiența medicului care îngrijește un caz de sepsis. 12.3 Patogenie Patogenia sepsisului este rezultatul “competiției” dintre agresiunea agenților patogeni și mijloacele de apărare ale gazdei. Agenții patogeni sunt germeni sau a fragmente ale acestora (polizaharide LPS, acidul teichoic, enzime, toxine), care provin din tractul gastro intestinal, de pe tegumente sau care
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
determinată prin culturi sau microscopie din prelevate biologice semnificative pentru infecții localizate. În cazul neprecizării agentului etiologic, diagnosticul și tratamentul se bazează pe raționamentul statistic și clinic, precum și pe experiența medicului care îngrijește un caz de sepsis. 12.3 Patogenie Patogenia sepsisului este rezultatul “competiției” dintre agresiunea agenților patogeni și mijloacele de apărare ale gazdei. Agenții patogeni sunt germeni sau a fragmente ale acestora (polizaharide LPS, acidul teichoic, enzime, toxine), care provin din tractul gastro intestinal, de pe tegumente sau care sunt
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de intrare: Dentară: streptococi orali si negrupabili, HACEK* Cutanată: stafilococi Uro-genitală: BGN Digestivă: enterococi Cateter: stafilococi, BGN, fungi * HACEK: grup de bacterii gram negative cu creștere lentă, care aparțin florei normale, reprezentate de specii de Haemophillus, Actinobacillus, Cardiobacterium, Eikenella, Kingella. Patogenie Endocardul este o structură anatomică slab vascularizată. Germenii grefați pe leziunile endocardice sunt greu accesibili fagocitozei și penetrării antibioticelor, din cauza rețelei locale de fibrină. “Protejați” de fibrină, germenii se multiplică și se eliberează permanent în sânge, recoltarea hemoculturilor fiind indicată
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este reprezentată de mamifere sălbatice și domestice (rozătoare, porcine, bovine, cabaline, ovine, câini, pisici) bolnave sau purtătoare, care contaminează cu urină solul sau apa. Transmiterea se face pe cale cutanată, la nivelul escoriațiilor sau la nivelul mucoaselor conjunctivală, respiratorie sau digestivă. Patogenie După penetrarea cutanată sau mucoasă, leptospirele trec în circulația sanguină realizând o bacteriemie (leptospiremie), urmată de diseminarea organică, mai ales în ficat, rinichi, LCR. Endotoxina bacteriană conduce la leziuni celulare și eliberarea de citokine, care acționează după mecanismul patogenic general
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
care pot transmite borreliile la om, dintre care Ixodes ricinus și scapularis sunt cele mai cunoscute. Riscul de infecție umană este maxim primăvara-vara, la persoane care profesează ca agricultori, pădurari sau care se expun prin activități recreaționale (drumeții, picnicuri, campare). Patogenie În parcursul ciclului natural, borrelia exprimă pe suprafață două proteine antigenice, A (OspA) și C (OspC), care reprezintă factori de patogenitate. Transmiterea la mamifere este dependentă de legarea OspC de o proteină salivară a căpușei. Pentru a produce infecția mamiferelor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
transmiterea C. burnetti nu depinde de vectori, realizându-se prin inhalarea aerosolilor contaminați sau prin ingestia produselor lactate de la animale infectate (oi, capre, bovine). Alte specii animale care pot transmite boala la om sunt: iepurii sălbatici, porcii, pisicile și câinii. Patogenie Coxiella burnetti are capacitatea de a se multiplica în fagolizozomii macrofagelor, prin inhibarea fazei de maturizare a fagozomilor și adaptarea la mediul acid, scăzând capacitatea bactericidă a celulelor fagocitare. Mecanismele patogenice în forma acută sunt explicate de producția excesivă de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
protezare constituie o metodă utilă de prevenire a endocarditei. 13.5 Boala ghearelor de pisică Boala ghearelor de pisică este o zoonoză transmisă de la pisici la om prin inoculare transcutanată și este cauzată de Bartonella henselae, un BGN facultativ intracelular. Patogenia este diferită în funcție de competența imunologică. Mecanismul infecției la imuno-competenți este propagarea limfatică loco-regională, manifestată cu limfadenită regională subacută. La imunodeprimați, prezența acestei bacterii induce proliferarea anarhică pseudotumorală a capilarelor vasculare, specifice angiomatozei bacilare și peliozei hepatice. Tabloul clinic are forme
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
odată cu cruditățile sau apa contaminată sau contact direct cu pisica (2) Ingestia chiștilor tisulari (bradizoiți) prin consum de carne (vită, oaie, porc) crudă sau insuficient preparată termic (3) Trecerea transplacentară a trofozoiților în cursul primoinfecției materne apărută în cursul sarcinii. Patogenie În toxoplasmoza dobândită, primoinfecția este inițiată de pătrunderea bradizoiților sau sporozoiților în intestin, care se multiplică în celulele epiteliale intestinale și difuzează în ganglionii mezenterici, apoi în organe la distanță, pe cale limfatică sau sanguină. Răspunsul imun umoral și celular elimină
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pol și glicoproteinele de înveliș env. Genele reglatoare sunt tat, cu rol în activarea transcripției și rev cu rol în reglarea sintezei proteinelor structurale. Genele accesorii vif, vpr, vpu, nef intervin în expresia genolui viral de către celula gazdă. 14.4 Patogenie Celulele atacate de HIV conțin receptori de suprafață de tip CD4 și sunt reprezentate în majoritate de limfocite Th (CD4), dar și de celulele epiteliale, celule ale măduvei osoase sau ale sistemului nervos. Este reprezentat ciclul replicării virale, cu următoarele
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
I) transcripția ADN în ARNm translația ARNm și formarea proteinelor structurale, separate prin acțiunea proteazei (P) asamblarea componentelor virale și eliberarea particulei virale prin “înmugurire”. Descifrarea acestor etape a permis identificarea principalelor “ținte” pentru dezvoltarea terapiei antivirale. Cunoștințele actuale asupra patogeniei HIV sunt fundamentate de următoarele caracteristici: Capacitatea HIV de a transforma materialul genetic ARN în ADN, sub acțiunea unei enzime “cheie” (reverstranscriptaza), îi conferă atât capacitate citolitică, obișnuită pentru virusurile ARN, cât și capacitate de integrare și latență, comuna virusurilor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
afectează starea de conștiență și determină leziuni cerebrale definitive. Febra de etiologie necunoscută (FUO) este definită clasic de următoarele condiții: temperaturi >38,3°C (101°F), cu durata > 3 săptămâni și etiologie neprecizată după investigații spitalicești > 1 săptămână. 16.2 Patogenia febrei Temperatura corporală poate crește prin trei mecanisme: termogeneză excesivă (prin efort fizic), termoliză insuficientă (prin expunere la temperaturi ambientale crescute) sau alterarea termoreglării prin creșterea valorii de referință („set point”) la care este reglat “termostatul” hipotalamic. Dereglarea hipotalamică este
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
la nivelul limbajului și vorbirii - încearcă să se adapteze conform legii lui Schultz, a minimului de efort fiziologic la condițiile instrumentale, pe care le are la dispoziție, reducând sau amplificând rhinodislalia. 1.1. Delimitare terminologică și de esență În cadrul acestei patogenii, tulburările de vorbire au atras atenția încă din 1877, odată cu cea dintâi monografie modernă „Defectele de vorbire” a lui Adolf Kussmaul (1884) și Albert și Herman Gutzman (1924). Toți au semnalat fenomenele tipice rhinolaliei arătând predominanța lor în despicăturile congenitale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Analiza limbajului sonor în laboratoarele de fizică, mecanică, electronică, psiholingvistică, matematică, fonetică, elucidează o serie de aspecte ale patologiei, ale diferențierii simptomatologiei, precum și ale reabilitării fonetice. Acestea se realizează prin noile tehnici de explorare radiografice, electronice, radio-cinematografice, sonografice, aprofundându-se patogenia tulburărilor fonetice și lingvistice cu etiologie diferită. Pentru a aborda domeniul atât de spinos al tulburărilor instrumentale de origine rhinolalică, trebuie să luăm în considerație datele fiziologice și fiziopatologice ale vorbirii în raport cu achizițiile progresului de azi în disciplinele mai sus
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cauze de deces. Progresele medicale revoluționare din secolul XIX, reprezentate de introducerea conceptului de dezinfecție chimică de către Alcock și Lister, fundamentarea științifică a microbiologiei de către Pasteur și formularea postulatelor lui Koch pentru diagnosticul bolilor infecțioase au permis înțelegerea transmiterii și patogeniei bolilor infecțioase. Secolul XX a revoluționat tratamentul și controlul infecțiilor, odată cu descoperirea Penicilinei de către Flaming. Pe măsura dezvoltării antibioticelor, decesele cauzate de infecții au scăzut, inclusiv în cazul infecțiilor dentare. Etiologia infecțioasă a cariilor dentare a fost lansată în urmă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
21 7.2 TABLOU CLINIC GENERAL ...............................................................122 7.3 DIAGNOSTIC ...............................................................................124 7.4 TRATAMENT ...............................................................................126 7.5 PARTICULARITĂȚI ETIOLOGICE ALE HEPATITELOR ACUTE VIRALE .............127 8 INFECȚIILE SISTEMICE .................................................................. 141 8.1 DEFINIȚII ...................................................................................1 41 8.2 ETIOLOGIE .................................................................................14 3 8.3 PATOGENIE ................................................................................14 5 8.4 DIAGNOSTIC ...............................................................................146 8.5 TRATAMENT ...............................................................................148 8.6 ENDOCARDITA INFECȚIOASĂ ..........................................................152 9 INFECȚIA HIV/SIDA ...................................................................... 157 9.1 DEFINIȚII ...................................................................................1 57 9.2 EPIDEMIOLOGIE ..........................................................................157 9.3 ETIOLOGIE .................................................................................15 9 9.4 PATOGENIE ................................................................................16 1 9
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
3 8.3 PATOGENIE ................................................................................14 5 8.4 DIAGNOSTIC ...............................................................................146 8.5 TRATAMENT ...............................................................................148 8.6 ENDOCARDITA INFECȚIOASĂ ..........................................................152 9 INFECȚIA HIV/SIDA ...................................................................... 157 9.1 DEFINIȚII ...................................................................................1 57 9.2 EPIDEMIOLOGIE ..........................................................................157 9.3 ETIOLOGIE .................................................................................15 9 9.4 PATOGENIE ................................................................................16 1 9.5 TABLOU CLINIC ...........................................................................164 9.6 DIAGNOSTIC ...............................................................................174 9.7 TRATAMENT ...............................................................................177 9.8 PROFILAXIE ................................................................................17 9 10 INFECȚIILE NOSOCOMIALE .......................................................... 181 10.1 DEFINIȚIE ..................................................................................1 81 10.2 FACTORI FAVORIZANȚI ..................................................................181 10.3 CLASIFICARE ...............................................................................182 10.4
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
apare la un pacient deja infectat cu VHB, și se poate manifesta uneori printro formă fulminantă de hepatită sau prin accelerarea evoluției hepatite cronice cu VHB anterior inactive (figura 7.5). Hepatitele acute virale 134 Fig. 7.4 Coinfecția VHB-VHD Patogenia VHD constă în multiplicarea exclusiv în ficat, utilizând polimeraza ARN din hepatocitul gazdă. Durata replicării VHD depinde de durata replicării VHB și nu o poate depăși. Leziunile hepatice sunt determinate atât prin mecanism citopatic direct, cât și prin mecanism mediat
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Transfusion Transmitted Virus, VTT) este cea mai nouă prezență în constelația virusurilor primar hepatotrope, implicat în etiologia hepatitelor posttransfuzionale. Deși pare să determine infecții asimptomatice, virusul TT a fost deseori identificat la pacienți cu boli hepatice cronice. Replicarea virală și patogenia infecției cu VTT sunt insuficient cunoscute. Infecțiile sistemice 141 8 INFECȚIILE SISTEMICE Infecțiile bacteriene sistemice constituie un domeniu de mare interes medical, atât din cauza severității și mortalității ridicate, cât și din cauza controverselor legate de diagnostic și tratament. Noțiunile clasice de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
culturi sau microscopie din prelevate biologice semnificative pentru infecții localizate. Infecțiile sistemice 145 În cazul neprecizării agentului etiologic, diagnosticul și tratamentul se bazează pe raționamentul statistic și clinic, precum și pe experiența medicului care îngrijește un caz de sepsis. 8.3 Patogenie Patogenia sepsisului este rezultatul “competiției” dintre agresiunea agenților patogeni și mijloacele de apărare ale gazdei (Figura 8.2). Fig. 8.2 Patogenia sepsisului Agenții patogeni sunt germeni sau a fragmente ale acestora (polizaharide LPS, acidul teichoic, enzime, toxine), care provin
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]