1,557 matches
-
amplificate, voința divină sau firea pământească a omului - „o, Iacov, fiul marilor părinți/ ești singur în noaptea din pustie/ cu pofta inimii mereu mai vie/ de case, de avere și arginți.” („Iacov”), fiind redate în detaliu și fără ambiguități inutile. Patosul cu care Petru Lascău scrie dovedește că are fascinația nostalgică și melancolică a identității colective. Deși un exilat aflat departe de țară, el păstrează în inimă valorile națiunii căreia îi aparține, prin naștere, și le cântă. Mai mult, sentimentul național
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
cu el simțeai o siguranță. Felul lui de a fi, te făcea să înțelegi că iubea ceea ce făcea și lupta că totul să-i iasă bine. Era spaniol de origine. Îmi aduc aminte când începea să vorbească, să gesticuleze, cu patos, trăind din plin totul. Uneori parcă atingea nivelul fanatismului în sensul bun vorbind. La data aceea era cel mai vechi de la firma unde lucrăm, si dorea că totul să se realizeze așa cum el dorea. Uneori avea dificultăți cu unii care
GREUTATEA NOPTII (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354830_a_356159]
-
Cu vocea sa expresivă, malaguezului Juan Breva îi reușește performanța de a înmuia inima Regelui Alfons XII, obținând grațierea unui prieten încarcerat. Despre un alt coleg de breaslă, Manuel Torre, se spune că ar fi interpretat o Seguyria cu atâta patos încât un spectator excitat s-ar fi urcat la el pe scenă și l-ar fi mușcat de obraz. Cel mai renumit dintre toți era însă Silverio Franconetti, intrat în istorie sub numele de „Rey de los cantaores”, posesor al
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
este să le ignori. Atunci când ți se oferă pe tavă o femeie să te facă fericit, nu uita de „calul troian” care-ți va aduce pieirea. Poți să le iei ochii cu vorbe alese. Nu costă nimic să vorbești cu patos, să plângi dacă e nevoie, și apoi să râzi de cei pe care i-ai dus cu preșul. Politica a fost și rămâne o artă a prefăcătoriei care, de cele mai multe ori, a întrecut șiretenia vulpii și perfidia șarpelui. Gandește ca
DIN AUZITE ŞI TRĂITE (VREI SĂ AI SUCCES ÎN VIAŢĂ?) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355257_a_356586]
-
Poetul își realizează, cu fiecare volum, dorința exprimată categoric de a fi toboșarul timpurilor noi, și de a intra masiv și greu în vreme / cu un car cât dealul de poeme... Opera poetică a lui Mihai Beniuc este străbătută de patosul marilor căutări, al luptei revoluționare pentru realizarea a unei himere, a dreptății sociale și a fericirii umane.El a fost în permanentă căutare a acelui cuvânt ”care să te facă să vezi și să auzi cuvântul plastic, cuvântul muzical, care
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
cum mai vreți voi să-i ziceți, da' tot mie mi se prăbușește cerul în cap, pentru că sînt conștient în sinea mea de valoarea mea esențială! Vascodagama vorbea rar, da' și cînd se pornea ... așa că Afrodita a scîncit, tulburată de patosul pe care îl punea el în cuvintele din care construia idei, și l-a potolit, bine, bine, mămicuțo! și în gura lui, de bărbat asprit de viață, această dulcegărie a sunat umilă și profundă și recunoscătoare, pentru că ea avea dreptate
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
pe strada ta dar și aiurea, în lume. Cu o putere de concentrare pe partea de psihologie a individului, autorul face literatură dezinvolt, fără forțare, și acest lucru îl daorează, în parte, jurnalismului. Îmbină cu afinitate certă, seriozitatea documentaristului cu patosul unui vântură-lume, în sensul frumos al cuvântului. Octavian Curpaș, el însuși este un om cu biografie în oglindă. Un om trăindu-și visul între America și România. Folosindu-se de amintirile lui nea Mitică, reușește un exercițiu perfect de readucere
FRAGMENTARIUM AL EXILULUI ROMÂNESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356985_a_358314]
-
studiile mele nu le-am îndreptat înspre artă (decât pentru un an, la Școala Municipală de Arte Frumoase Alcoy-Spania), ci înspre istorie pentru a-mi contura o imagine cât mai de ansamblu asupra lumii. În tot acest timp pictam cu patos. Expozițiile nu au întârziat să apară (centrul UNESCO-Alcoy sau centrul cultural „Ovidi Montllor”-Alcoy). O dată cu admiterea la masterul de Istorie Contemporană la UAM Madrid, m-am îndreptat spre capitala Spaniei cu tablourile în „spate” și mult entuziasm. Am expus printr-
TAINA SCRISULUI (27) – SCRIIND CU PENSULA de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355052_a_356381]
-
lui Mircea Ștefănescu - „Micul infern”. Moartea din 1954 a soțului său însă, marele actor Gheorghe Timică, față de care Silvia Dumitrescu-Timică a simțit o iubire situată dincolo de orice bariere pământești (în interviurile acordate Vioricăi Ghiță-Teodorescu, Silvia Dumitrescu-Timică mereu declara cu un patos nestăvilit: „Da, dar eu l-am iubit pe Timică!”), un sentiment rar ce se născuse între zidurile companiei teatrale a lui Leonard și care-i crescuse în suflet până în ultima zi a vieții sale singuratice, avea să o țină departe
110 ANI DE LA NAŞTERE) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355076_a_356405]
-
așa de frumos la minte și suflet și, numaidecât, să vă fie trupul sănătos, adică sipetul cel necesar zestrei care vă poartă NUMELE! *** „Scrierile lui Vlad Pohilă ne ajută să păstrăm aprinsă făclia românismului. Toate aceste scrieri sunt aureolate de patosul luptei pentru apărarea limbii române. Ele îi vor fixa numele în galeria marilor patrioți români din Basarabia”. (Valentin Mândâcanu) „Vlad Pohilă e un voievod, dar unul de travaliu asiduu, de efort continuu, e un latifundiar, dar unul cu sapa mereu
SCRIITORUL VLAD POHILĂ ANIVERSEAZĂ APOTEOTIC ŞASE DECENII DE VIAŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346045_a_347374]
-
deschide cu - am putea-o numi - artă poetică, poezia intitulată ,, Muzei mele “, în care poetul cere ,, Să-mi plouă-n vers cuvinte dulci”. Frământările interioare, glasul zbuciumului sufletesc transpar în versuri tensionate, în tonalități grave sau calde, jucăușe , pline de patos, iubire, dar și durere față de momentele tragice din istoria Ardealului. Tulburător mesaj al setei de libertate și dreptate pentru poporul român se desprinde din versurile poeziei ,, Zăbrelește”: ,, Cu libertatea încătușată-n lanțuri / Și ulii paznici la cuib de visuri, / S-a-ntors
MIRCEA GORDAN de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346096_a_347425]
-
murim. Să nu ne poată-atinge-nșelăciunea Ce mișuna prin lume că furnici La candela luminii rugăciunea Să o-mplinim taină cu pași mici. Tot răul lumii de noi să se mire Ce-atingem în iubire să schimbăm Să ne iubim cu patos în neștire Apoi trăind iubirea să-nvățăm. Altar pentru iubire să ne facem Într-un cătun din flori și din pământ În cântecul iubirii sfânt să zăcem La el să ne întoarcem din mormânt. Și nime' să ne știe, numai
VERSURI DE DRAGOSTE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346097_a_347426]
-
se varsă lin, Și pacea curge peste însângerata glie, Din nou coboară îngeri din cerul cristalin- Creștinii se adună la ceas de bucurie. Altarele sfințite în alb s-au îmbrăcat, Bisericile, toate, par torțe vii, aprinse, Ce ard cântând cu patos „Hristos a înviat,” În corul cel de îngeri cu glasuri necuprinse... vol. „Tăceri răscumpărate” Referință Bibliografica: E ceas de sărbătoare / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2292, Anul VII, 10 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Emilia
E CEAS DE SĂRBĂTOARE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368829_a_370158]
-
2016, „Inscripții abrupte,” Cluj, 2016, precum și edițiile bilingve româno-sârbe, în traducere proprie: Mihai Eminescu - „Patria vieții”, George Bacovia - „Lacustră”, Tudor Arghezi - „Poeme și psalmi”. Toate cărțile lansate au fost donate Casei Memoriale „Nichita Stănescu” din Ploiești. A vorbit cu mult patos despre felul în care l-a cunoscut și s-a împrietenit cu Nichita în 1969, despre clipe petrecute împreună, despre miracolul de a fi debutat în aceeași revistă „Vidici” (Horizonturi) în 1963, îndemnuri literare, despre autoportretele poetului român din care
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
stănci. Veneau de-a rostogolul de-i băgase în sperieți pe bunici și pe cei trei copii, credeau în sinea lor că o vrăjitoare a urnit -mișcat- un munte și le-a distrus dranița -șindrila- de pe casă, povesteau cu atâta patos de eu stăteam cu gura căscată crezând și înfricoșându-mă. Acuma bănuiesc că vecinii de mai de la deal au aruncat și dat de-a rostogolul bolovanii sau stâncile. Întrebând-o pe bunica acuma la vârsta de 86 de ani îmi
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
stănci. Veneau de-a rostogolul de-i băgase în sperieți pe bunici și pe cei trei copii, credeau în sinea lor că o vrăjitoare a urnit -mișcat- un munte și le-a distrus dranița -șindrila- de pe casă, povesteau cu atâta patos de eu stăteam cu gura căscată crezând și înfricoșându-mă. Acuma bănuiesc că vecinii de mai de la deal au aruncat și dat de-a rostogolul bolovanii sau stâncile. Întrebând-o pe bunica acuma la vârsta de 86 de ani îmi
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
și care au învățat de la străbunii lor că omenia, munca, respectul față de sine și față de ceilalți sunt caracteristicile ce stau la baza caracterului unui om adevărat.” Răpuși de dor, unii chiar s-au întors înapoi din exil. Declarația plină de patos a unuia dintre ei este mai elocventă decât orice demonstrație științifică: Când te apucă dorul de vătrar, de troaca în care frământă mama pâinea și de scârțâitul fântânii nu mai reziști și-atunci te întorci acasă . După cum remarcă autorul, trecutul
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369441_a_370770]
-
-un timp și anii nu-s, Refacem în memorie seama Și pașii ce nu i-am parcurs. Veni-vor ani înlănțuiți la pas, Cu patimi mici și tandră dăruire, Să luăm iubito, tot ce-a mai rămas La asfințit, din patosul numit iubire. Și-n anii grei cu saci povară, Cu pasul greu dar capul sus, Vom colinda ca-n luni de vară, Prin vămile călăuzite de Iisus. Autor: Gabriel Stănciulescu Referință Bibliografică: ELOGIU FIINȚEI IUBITE / Gabriel Stănciulescu : Confluențe Literare, ISSN
ELOGIU FIINȚEI IUBITE de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370633_a_371962]
-
etc, alături de alte cîteva zeci, poate sute, de organizații din țara și din străinătate. Dar, mai întîi de toate, se mîndrește a fi urmașă a școlii zamolsiene denumite Aula zamolsiană - Andronicon - prima universitate populară din lume (despre care vorbea, cu patos, preotul cercetător istoric Dumitru Bălașa), cu studenți care se reuneau la umbra unor copaci bătrîni în jurul învățaților vremii, precum și a Academiei Domnești de București, 1694. Desigur că le suntem datori Hestiei - care a predat Legile Belagine lui Zamolse înainte cu
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
privitoare la „limba-i maternă“, potrivit căreia «limba cea mai dulce», valaha / dacoromâna, „umblă“ «în dinți, pe picioroange, / mereu pe un fărădedrum» (p. 12), surprinde Distinsul Receptor - imediat după ce trage concluzia că «într-o doară înflorea liliacul» (p. 13) - cu „patosul pledoariei despre raportul lirosofic dintre poezia ermetică și darul beției“, „pledoarie“ dintr-o „insolit-ultimă instanță“, de la «masa barului „Semenic“», reșițeană, mai mult ca sigur, masă pe care „ratarea își unduise șoldul“ (eroul p[l]oematic fiind „permanent pândit“ de «vocea
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
Autorului Tata ne-a părăsit, dar viitorul sună bine. Da, atât timp cât reușim să prindem ideea din fiecare eveniment petrecut în viața noastră și să învățăm, viitorul are o șansă în plus de a străluci mai intens, mai frumos, mai cu patos, măi... Eram și noi o familie, una foarte frumoasă, cel puțin așa credeau ceilalți. Trăiam în burg, eram mereu veseli și fericiți. Divorțul părinților i-a șocat pe toți din jur. A venit fulgerător și a trecut la fel de repede. Rămasă
JURNAL DE DUMINICĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362714_a_364043]
-
zilelor noastre. Îmi aduc aminte că atunci când am publicat romanul „Tarantula”, o tânără ce se credea mare critic din noua generație m-a condamnat vehement pentru o scenă romantică în care un tânăr cavaler medieval își săruta iubita cu un patos mai temperat. Probabil că tânăra al cărui nume l-am și uitat, își dorea o îmbrățișare mai vârtoasă, care din nefericire nu avusese loc, pur și simplu din respect pentru solemnitatea momentului iubirii în context medieval. De aceea este bine
SMOCHINELE ADOLESCENŢEI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362730_a_364059]
-
boxe zdrențuite, face să se audă muzica românească. Și pentru că tinerii șantieriști nu se îndeamnă la joc este adus în rezervă și un viorist bun și cu voce. Reprezentantul de la regiune vrea un concurs de dans. Un tangou, interpretat cu patos de viorist, pare să mă îndemne la dans. Secretarul U.T.C. dansează țeapăn cu pontatoarea, nou venită pe șantier, la recomandarea unor tovarăși de la organizația județeană. Se dorește ca dansul lor să fie un bun exemplu pentru ceilalți. Au privirile
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
Mă lași în suferință mereu Să știu ce-i disperarea, Să-ți văd în ochi uitarea, S-aduci noaptea-n sufletul meu! Te voi visa că ești perfectă Și că la rându-ți mă dorești, Că ne iubim nebuni,cu patos, Nicicând să nu mă părăsești ... Și visul de iubire Născut din amintire Devine dintr-o dată real, Norocu-mi de-odinioară Revine mâine iară, Legați vom fi pe viață,total! Dan Mitrache,Bălcești,05.10.2014 .. Referință Bibliografică: VISARE / Dan Mitrache : Confluențe
VISARE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362745_a_364074]
-
înfrunți. Te zbați în așternut iar noaptea e cruntă ea lungă îți pare. Și doar un vis, câteodată, ți-alungă frământarea, te zmulge din zbucium. Un vis creat dintr-un gând fixat într-o aură, curat și fără pic de patos, pentr-o clipita te absoarbe din haos. Viața-i clădita din gânduri ce se nasc din scurtă trăire, puține sunt cele ce izvorăsc din Iubire. Autor... Eugen Baciu 24-feb-2015 Referință Bibliografica: Gânduri / Eugen Baciu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
GANDURI de EUGEN BACIU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353989_a_355318]