3,339 matches
-
la înmormântarea sa l-au plâns și l-au regretat cu toții, fiind conștienți de marea pierdere ce li s-a pricinuit!... Cu alte cuvinte, noi creștinii ortodocși români și nu numai, am petrecut Vineri - 03 August anul 2007, în Catedrala Patriarhală din București - acolo (de) unde și-a desfășurat activitatea pastoral - misionară și culturală, și unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere - alături de alți trei mari înaintași, Patriarhi ai României - pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]
-
pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă: ”Mare și puternic ești Dumnezeul meu!” Apoi reveneam la firul poveștilor, atent să nu care cumva să-mi scape vreun amănunt din ceea ce făceau eroii, căci de cele mai multe ori îi însoțeam pe dragii
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă: ”Mare și puternic ești Dumnezeul meu!” Apoi reveneam la firul poveștilor, atent să nu care cumva să-mi scape vreun amănunt din ceea ce făceau eroii, căci de cele mai multe ori îi însoțeam pe dragii
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
trucată. Ultima parte a volumului cuprinde datini din Árdeal, “Colinzi din satul meu” - o încântătoare poezie tradiționalistă românească ce reînvie atmosfera sfântă a sărbătorilor de iarnă. Autorul își numește local nașterii “Sat celest” , “cu luna-n deal”, învăluit în “liniște patriarhală”: “Și-n liniștea patriarhală, / În greu miros de prună coaptă, / Viața și moartea, în urzeală, / Se-mbucă, îngânate-n șoaptă.// Curând, cea pace o să cadă / Pe satul meu secat de lume, / Uitarea-și face largi hotare / Peste ce-a fost
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
volumului cuprinde datini din Árdeal, “Colinzi din satul meu” - o încântătoare poezie tradiționalistă românească ce reînvie atmosfera sfântă a sărbătorilor de iarnă. Autorul își numește local nașterii “Sat celest” , “cu luna-n deal”, învăluit în “liniște patriarhală”: “Și-n liniștea patriarhală, / În greu miros de prună coaptă, / Viața și moartea, în urzeală, / Se-mbucă, îngânate-n șoaptă.// Curând, cea pace o să cadă / Pe satul meu secat de lume, / Uitarea-și face largi hotare / Peste ce-a fost odat' minune (Sat celest
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
cam exagerat să ne numim Biserică noastră Dacica, așa că vreau să vă menționez câteva rânduri din „Istoria bisericii române”, Pr.Ion Vicovan, vol,ÎI, pg.174, ed.Trinitas, Iași, 2002: „...patriarhul ecumenic Sofronie a convocat în aprilie 1865 Marele Sinod patriarhal, căruia i-a supus spre deliberare < cele trei proiecte de LEGI DACICE..>..declararea de către sine a Bisericii Dacice că independența... În același timp, Sinodul patriarhal a hotărât ca un delegat al Mării Biserici să fie trimis în ...” ---------------------------------------------- Dr. Napoleon SĂVESCU
DUMINICA FLORIILOR de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348684_a_350013]
-
174, ed.Trinitas, Iași, 2002: „...patriarhul ecumenic Sofronie a convocat în aprilie 1865 Marele Sinod patriarhal, căruia i-a supus spre deliberare < cele trei proiecte de LEGI DACICE..>..declararea de către sine a Bisericii Dacice că independența... În același timp, Sinodul patriarhal a hotărât ca un delegat al Mării Biserici să fie trimis în ...” ---------------------------------------------- Dr. Napoleon SĂVESCU New York, SUA 5 aprilie 205 Referință Bibliografica: Napoleon SĂVESCU - DUMINICĂ FLORIILOR / Napoleon Săvescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1557, Anul V, 06 aprilie 2015
DUMINICA FLORIILOR de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348684_a_350013]
-
din orașul Toplița, județul Harghita în 20 iulie anul 1994; În 25 septembrie 1994 a fost instalat Episcop al Covasnei și Harghitei, la Miercurea Ciuc. În ziua de 12 septembrie anul 2007 a fost unul din cei trei candidați la scaunul patriarhal al Bisericii Ortodoxe Române. Pe 23 februarie anul 2008 sinodul mitropolitan ortodox de la Iași l-a desemnat drept candidat pentru funcția de Mitropolit al Moldovei și Bucovinei. In urma ședinței Sfântului Sinod al Bisericcii Ortodoxe Române din luna iunie anul
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
de fuierași al comunei Ciocănești. La Festivalul Păstrăvului a interpretat trei cântece, compoziție proprie: „Pădurice, brad înalt”, „M-am născut în Ciocănești”, „Pe la noi prin sat”. Cântecul „Pădurice, brad înalt” este o confesiune în care autorul trăiește mulțumirea unei vieți patriarhale ce se desfășoară după un adevărat ritual: trezitul, spălatul pe față, ruga la icoane, plecatul cu turma la păscut, cântatul din fluier spre încântarea animalelor și a întregului sat, întorsul acasă, armonia cu familia, mulțumirea față de Dumnezeu, odihna: „Pădurice, brad
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
-o, oricine știe de ce alți factori. Cercetările antropologice au demonstrat că până și cele mai primitive dintre populațiile lumii au avut un cult oarecare în cadrul căruia au fost prezente permanent ideea de suflet și ideea unui mod de organizare. Societățile patriarhale sau matriarhale ale antichității preistorice cercetate până acum ne dovedesc că religia stă la baza oricărei forme de dezvoltare umană. Ea răspunde dealtfel unei necesități firești a omului din toate timpurile. Referindu-ne la creștinism, o instituție organizată a credinței
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]
-
ca în anul 1972 să-i fie echivalat și recunoscut doctoratul și la Institutul Teologic de grad Universitar din București! La sfârșitul anului 1970 și la începutul lui 1971 va fi numit, respectiv hirotonit de către același vrednic patriarh, Episcop Vicar Patriarhal cu titlul de Antonie Ploieșteanul, fiind însărcinat a conduce departamentul relații externe bisericești, participând în această calitate, la foarte multe conferințe și simpozioane în străinătate, fiind membru a numeroase delegații ale Bisericii și făcând parte din diferite comisii și organisme
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
arată conștiința ierarhilor ortodocși în fața situației care se aflau și atitudinea patriarhului Iustinian în fața încercărilor puterii comuniste de a modifica statu-quo-ul și de a impune Bisericii noi cedări. Un exemplu deosebit este dat de analiza lui Antim Nica, episcop vicar patriarhal, care face o radiografie completă asupra situației Bisericii. Ca să pătrundă mai adânc în conținutul adevărat al părerilor episcopului, sursa a încercat să aducă < > conducerii Bisericii, care cu toată propaganda antireligioasă a reușit să mențină bisericile deschise, la care Antim a
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
interne, către Direcția a VIII-a, anchete penale, din data de 23 iunie 1958, se cere să se scoată de la anchetați activitatea contrarevoluționară de la mănăstirile Cernica, Vâforâta și Tismana și rolurile jucate de Athanasie Glatcovschi, starețul mănăstirii Cernica, de vicarul patriarhal Antim Nica și de Bartolomeu Anania (Ibidem, vol. VIII, f. 191). Cazul Rugul Aprins și alte anchete ale Securității a convins puterea comunistă să ia măsuri dure împotriva mănăstirilor, concretizate prin decretul nr. 410 din anul 1959. 18 Vezi nota
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
prin decretul nr. 410 din anul 1959. 18 Vezi nota informativă din 27 octombrie 1951 unde se vorbește despre numărul imens de credincioși veniți pentru a se închina la moaștele Sf. Dimitrie Basarabov, în zilele de 26-27 octombrie, la catedrala patriarhală (A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 701, vol. III, f, 21). 19 Vezi adresa Direcției a III-a din M.A.I. către Direcția regională M.A.I. Ploiești din data de 18 martie 1958, prin care se cereau informații despre
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
nr. 701, vol. III, f, 21). 19 Vezi adresa Direcției a III-a din M.A.I. către Direcția regională M.A.I. Ploiești din data de 18 martie 1958, prin care se cereau informații despre legăturile lui Antim Nica, episcop vicar patriarhal, Bartolomeu Anania bibliotecar al Patriarhiei și „alte elemente legionare din cadrul Patriarhiei” (se menționează și numele lui Nicolae Popoviciu, fost episcop de Oradea, pensionat în anul 1950 la mănăstirea Cheia) cu monahii arestați la mănăstirea Vâforâta (A.C.N.S.A.S., fond informativ
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
fond informativ, dos. nr. 701, vol. I, f. 132; Tot despre problema desființării mănăstirii Hurez este și ultima parte din nota informativa, datată 20 octombrie 1961: „ (...) La mănăstirea Hurezi - Vâlcea, este mare confuzie. Departamentul Cultelor dorește desființarea dreptului de stavropighie patriarhală și trecerea mănăstirii în patrimoniul Episcopiei Râmnicului Vâlcii, [iar] patriarhul nu vrea să renunța la acest drept. În mănăstire domnește părerea că această trecere este tot una cu desființarea mănăstirii. Ca urmare, stareța mănăstirii a venit la București pentru lămuriri
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
interne, către Direcția a VIII-a, anchete penale, din data de 23 iunie 1958, se cere să se scoată de la anchetați activitatea contrarevoluționară de la mănăstirile Cernica, Vâforâta și Tismana și rolurile jucate de Athanasie Glatcovschi, starețul mănăstirii Cernica, de vicarul patriarhal Antim Nica și de Bartolomeu Anania (Ibidem, vol. VIII, f. 191). Cazul Rugul Aprins și alte anchete ale Securității a convins puterea comunistă să ia măsuri dure împotriva mănăstirilor, concretizate prin decretul nr. 410 din anul 1959. 18 Vezi nota
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
prin decretul nr. 410 din anul 1959. 18 Vezi nota informativă din 27 octombrie 1951 unde se vorbește despre numărul imens de credincioși veniți pentru a se închina la moaștele Sf. Dimitrie Basarabov, în zilele de 26-27 octombrie, la catedrala patriarhală (A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 701, vol. III, f, 21). 19 Vezi adresa Direcției a III-a din M.A.I. către Direcția regională M.A.I. Ploiești din data de 18 martie 1958, prin care se cereau informații despre
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
nr. 701, vol. III, f, 21). 19 Vezi adresa Direcției a III-a din M.A.I. către Direcția regională M.A.I. Ploiești din data de 18 martie 1958, prin care se cereau informații despre legăturile lui Antim Nica, episcop vicar patriarhal, Bartolomeu Anania bibliotecar al Patriarhiei și „alte elemente legionare din cadrul Patriarhiei” (se menționează și numele lui Nicolae Popoviciu, fost episcop de Oradea, pensionat în anul 1950 la mănăstirea Cheia) cu monahii arestați la mănăstirea Vâforâta (A.C.N.S.A.S., fond informativ
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
fond informativ, dos. nr. 701, vol. I, f. 132; Tot despre problema desființării mănăstirii Hurez este și ultima parte din nota informativa, datată 20 octombrie 1961: „ (...) La mănăstirea Hurezi - Vâlcea, este mare confuzie. Departamentul Cultelor dorește desființarea dreptului de stavropighie patriarhală și trecerea mănăstirii în patrimoniul Episcopiei Râmnicului Vâlcii, [iar] patriarhul nu vrea să renunța la acest drept. În mănăstire domnește părerea că această trecere este tot una cu desființarea mănăstirii. Ca urmare, stareța mănăstirii a venit la București pentru lămuriri
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
la Severin. Pe acești doi ierarhi greci îi găsește păstorind Mircea la urcarea lui în scaunul Țării Românești [17]. În toată această vreme mitropoliții Țării Româ¬nești, câteodată amândoi împreună, se înfățișează regulat la Constantinopol, iau parte la ședințele sinodului patriarhal, ale cărui hotarari poarta iscaliturile lor și ramân în capitala Imperiului Bizantin luni, ba chiar ani întregi. Astfel, între anii 1379-1383,12 acte sinodale poartă semnătura Mitropolitului Antim [18]. La anul 1389, din luna februarie până în luna martie, Antim este
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
țării și anume nu dintre greci, ci dintre români. Aceasta este situația bisericii române în veacul al XVI-lea până în epoca contemporană. Când și de către cine s-a făcut această mare reformă, care înseamnă independența scaunului muntean fața de cel patriarhal și în același timp romanizarea ierarhiei bisericești? [[iv]] După anul 1401, nu mai avem nici o dovadă despre prezența vreunui ierarh român în sinodul din Bizanț, dar aceasta nu este o dovadă peremptorie că de atunci datează reforma, pentru că actele patriarhiei
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Editura Enciclopedică, 2001, pag. 196. [13]. * * * Vâlcea. Monografie, București, Editura Sport - Turism, 1980, pag. 48. [14]. L. Stojanović, Vechile genealogii și cronici sârbești, Belgrad, 1927, pag. 224-225. [15]. P. P. Panaitescu, op. cit., pag. 403. [16] Toate pasagiile reproduse din tomosul patriarhal din 1359, Hurmuzaki, Documente, XIV-1, p.1-4 și din scrisoarea trimisă de patriarh cu acest prilej domnului Țării Românești, ibidem, p. 4-6. [17] Pentru începuturile bisericii Țării Românești, C. Marinescu, Înfiintarea mitropoliilor în Țara Românească și Moldova, AARMSI, s. Ill
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
este vorba de un nume monahal, nu putem conchide nimic în privința originii sale după nume. Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Române, I, p. 117, îl socoate un mitropolit de la începutul secolului al XVI-lea. [i] Ultima ediție a celor doua acte patriarhale din anul 1359 in FHDR, IV, volum întocmit de Haralambie Mihaescu, Radu Lazarescu, Nicolae-§erban Tanașoca, Tudor Teoteoi, București, 1982, p. 196-203. Înființarea primei Mitropolii Ortodoxe a Unglo-vlahiei, prin transferarea lui Iachint de la Vicina, s-a bucurat de o foarte
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
colaborarea dintre anumiți ierarhi ortodocși cu Mișcarea Ecumenică Internațională și Biserica Protestantă Norvegiană; 2. cel propus de Visarion Puiu și de legionarii rezidenți la Vatican; 3. proiectul Benedict Ghiuș de colaborare al ortodocșilor cu catolicii. Un document referitor la vicarul patriarhal Antim Nica arată următoarele: pastorul Richard Wurmbrand, șef al Misiunii Bisericii Norvegiene „Magne Solheim” a înființat și organizat în anul 1947 mai multe reuniuni interconfesionale care aveau loc la Brașov. La ceste reuniuni participau și preoții Gâldău Florian (ulterior plecat
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]