15,863 matches
-
casei părintești (unde l-a dus duminica trecută pe prietenul său Valuev). Și atunci totuși cine este acest coțcar socialist-capitalist care tulbură apele în Basarabia pentru ca Rusia să prindă mai lesne peștișorul basarabean? O coadă de topor, un ivan fără patrie, fără neam. ---------------------------- Valeriu DULGHERU Chișinău, 1 Mai 2017 Referință Bibliografică: Valeriu DULGHERU - SOCIALISTUL CAPITALIST DODON LA “SĂRBĂTOAREA OAMENILOR MUNCII”! / Valeriu Dulgheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2315, Anul VII, 03 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Valeriu Dulgheru
SOCIALISTUL CAPITALIST DODON LA “SĂRBĂTOAREA OAMENILOR MUNCII”! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380644_a_381973]
-
revoltă interioară în versuri, întrebând: cum va fi viitorul? Poeții, prin versurile lor cântă precum privighetorile în primăvară. Lor le cântă sufletul. Pietrele și pomii dansează în versurile poetului. Versul lui Gani Pllana este viu. El ”sărută” cu iubire sânul patriei. În acest timp aritmetic, poetul cântă despre Kosova sa frumoasă, acest boboc de trandafir spălat cu sânge și sacrificii prin secole, pentru a fi liber și neatârnat, pentru a fi o Doamnă demnă în vatra gliei albaneze, o ”mireasă” frumoasă
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
fi o Doamnă demnă în vatra gliei albaneze, o ”mireasă” frumoasă în inima Europei. Poetul se exprimă clar, cu versuri care izvoresc din inimă, cu titluri plin de sens, dar și cu lava sufletului său, ca un foc nestins pentru Patrie. În poemele domniei sale defilează emoții, forță și demnitate, precum în poemul ”Kosova, apă cirstalină”: ” Aici florile au aromă,/ Aici apa este cristalină,/ Aici stejarii străpung cerul,/ Aici vulturii își fac cuibul./ Aici ziua este noapte/ Și noaptea este zi,/ Aici
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
o rană nevindecabilă în sânul societății albaneze. Lui îi plânge sufletul, simte durere în inimă. Poetul privește ziua de mâine ca o cornișă cu geamul spart. Autorul îi stigmatizează pe ”afaceriștii nesimțiți” și visează ca viitorul să aducă bogăție în patria sa. În poemul ”Mamele noastre”, ne întâmpinăm cu mesaje pline de viață și metafore frumoase cu brațele mamelor care poartă speranțele ca vulturii când zboară peste zăpada munților: ”Zâne de munte/ Mai puternice decât piatra și amnarul/ Apărau pragul casei
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
Apărau pragul casei/ Iubind faima Albaniei”. Versurile acestui volum radiază speranța de viață, perspectivă și mândrie. În fine, merită adăugat faptul că în versurile lui Gani Pllana se simte mireasma zilelor și nopților de primăvară, iar sufletul său arde pentru patria natală. Sunt mesaje clare, pline de sens și cutremurătoare, pentru azi și pentru mâine. Xhevahir Cirongu (Publicist, poet, scriitor din Albania) BIOBIBLIOGRAFIE SCURTĂ Poetul kosovar Gani S. Pllana s-a născut în Kçiq të Madh din Mitrovița (Republica Kosova). La
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
de nenumărate ori că nu poate realiza coalizarea forțelor de dreapta!) care împreună cu un grup din personalități marcante ale societății civile, ale formațiunilor social politice (Sfatul Șării, FDRM, Alianța 2012, BUN), al organizațiilor de tineret „Tinerii Moldovei”, „Onoare, Demnitate și Patrie” să elaboreze strategia de reunificare a forțelor, să elaboreze modalitatea de constituire a unei singure formațiuni politice de dreapta. La baza acestor negocieri trebuie să fie pus adevărul că niciunul din partidele existente nu este mai puternic, mai important decât
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > POEZIE ALBANEZĂ DIN ELVEȚIA SHEFQET DIBRANI Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului (În românește de Baki Ymeri) CU FAȚA SPRE PATRIE (Me fytyrë kah atdheu) Pe unde merg și mă topesc Țin fața spre Pat-Rie Tatăl curios m-a privit Din duioșie mi s-a părut Că poartă sânge de profet Apoi Țărâna mi-a zis: Nu-mi aduc aminte de
POEZIE ALBANEZĂ DIN ELVEȚIA SHEFQET DIBRANI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380677_a_382006]
-
deslușesc cu nostalgie // Te-am căutat pe vârf de munte, / Dar m-am oprit privind cum vântul / La cântul păsărilor mute / A-nfășurat tăcut pământul”. Sentimente patriotice răzbat din multe poezii, provenite din spiritul strămoșilor noștri care mureau zâmbind, în apărarea patriei.” Amintiri despre daci”:„Din întâmplările trecute / Îmi amitnesc un peisaj montan / Unde trăiau, fără redute / Dacii cu sica și cu buzdugan // Stăpâneau codrii de stejar / Roteau pe dealuri herghelii de cai / Cușma de miel, tolba cu-amnar / Doinindu-și viața
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
continui să visez / Învăț să nu mă tem pe drumul interzis / Îmi apăr temerar credința de proscris” (Învăț). Și asta este condiția celui rătăcitor în lume: „Rătăcind ca o nălucă / Gândul doare și usucă / Te trezești singur pe lume / Fără patrie și nume // (...) // Rătăcind prin țări străine / N-ai nici casă, n-ai nici mâine, / Fie cald, fie furtună / Visezi la țara străbună!” (Rătăcind). Se pare că aceasta este soarta celui care trăiește în diaspora. De altfel, poetul este un rătăcitor
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
farfurii din aluminiu și linguri...) începea brusc, ca o avalanșă oprită vremelnic... (pag. 91-92). Pagini întregi, antologice, de stupizenii, automatisme și diabolice metode de disciplinare și de învățare a soldatului cu greutățile vieții militare fac deliciul scriitorului mobilizat întru apărarea patriei: „Dezechipaaaareeea! Iarăși bățul de chibrit aprins, iarăși centurile aruncate, iarăși graba de a se termina odată și odată coșmarul. Și se găseau suficiente motive să se poată repeta jocul, până când satisfacția caporalului era deplină” (pag. 93). Arta portretului la Gheorghe
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
strălucirea, vitalitatea, bogăția și diversitatea ei, au celebrat-o în creațiile lor. Vasile Alecsandri spunea că limba noastră este: „tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute”. Poetul Nichita Stănescu mărturisea: „Patria mea e limba română", iar harul poporului nostru a scos la lumină multe proverbe și zicători pline de învățăminte din bătrâni. La loc de cinste stă făuritorul limbii române moderne, genialul nostru poet național, Mihai Eminescu, al cărui grai a
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
MARIUS FINCĂ Iliada, cel mai vechi poem al literaturii grecești ne spune că patria lui Typhon se afla în țara arimilor. Forma arimi corespunde lui rimi. Acești arimi, după cum ne spune Hesiod locuiau la marginea de miazănoapte a pământului cunoscut de greci (Theog., V, 304-306). Strabon localizează arimii în Asia Mică (XII. 8. 19
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
locul unde legendarul balaur Typhon a fost aruncat într-o peșteră. Mai târziu, la Claudiu, aceste „Feratae Portae” erau ale geților. La Hesiod (Theog. v. 295) nimfa nemuritoare și veșnic tânără Echidna sa retras sub pământ în ținutul arimilor și patria Echidnei fost Țara Arimilor (Theog. v. 304). Poetul epic Aristeas, care după unii autori antici ar fi trăit încă înainte de Homer, a scris un poem numit Arimaspea, unde scria despre legendarul și bravul popor arimasp: „oameni voinici fără de număr, cu
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
și găteala zilei de martie o poartă domnișoarele și cucoanele cu seninătatea artisticei ignoranțe"), cîtă vreme "cum o să fie el sau cum n-are să fie, o săptămînă întreagă toată lumea serioasă și gravă a umblat după mărțișoare, cel puțin în București, patria adevărată, pe cît se pare, a micului birlic de metal și sticlă, legănat între sîni." În iureșul bucureștean care-ncuscrește griji mari și bucurii mărunte dar, încă, îndestulătoare, se amestecă, din mersul unui călător cu zăbavă, bătrîne aproape vrăjitoare, care
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
a lu' Dom' Președinte Băsescu ? mă întreabă Haralampy. - Puiuț, de ce nu te culci un picuț ?, îl întreabă nevastă-sa Claustrina rupându-se cu greu de la o imagine cu flebețea ei, Primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, aflat în trecere prin patrie spre Paris, venind de la Beijing pe care îl făcuse frate de cruce cu Bucureștiul, spre îndestularea, opulența și fericirea urmașilor lui Bucur... Cotul nevesti-mii, Coryntina, îmi comunică, în zona flămânzării, să nu mă mai amestec în viața familială a prietenului
După sommet... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10229_a_11554]
-
era răspunsul. Gurile rele răspândeau zvonul că, în realitate, aceste țigări nu conțineau tutun, fiind confecționate din frunze de sfeclă nicotinizate. Dar este posibil ca acest colportaj să fi fost, până la urmă, o componentă a sabotajului forțelor germane de pe întinsul patriei, de către grupele de partizani comuniști. Când și când îmi mai cădeau în mână excelentele țigări Mareșal Antonescu, cu numele conducătorului statului semnat de-a lungul foiței. în noaptea de 23 august 1944 august am fumat pentru întâia oară în fața părinților
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
despre literatură și filozofie pe care le aveam cu Căpitanul. Deși era foarte apreciat ca specialist și militar, politrucii momentului „nu-l Înghițeau” nici cu un vapor de lămâi: „e cu capul În nori,,, dacă scrie, de ce nu scrie despre patrie, partid și mărețele realizări ale construcției socialiste”, ce găsește el bun În „cultura occidentală, În acel ulcior stătut când izvorul creației trebuia să fie realitatea socialistă a momentului” și „mai ales de ce e contemplativ și nu e combativ și nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
deschidere cu atât mai demnă de stimă cu cât Ana Blandiana nu aparține câtuși de puțin speciei de poeți mesianici, purtători ai unei cauze publice, ci, indiscutabil, introvertiților, celor ce se regăsesc în spațiul lor lăuntric ca într-o veritabilă patrie, cum zicea Blaga. Un comandament al datoriei cetățenești i-a dirijat viața în direcția unei "completări" umaniste, dar și în cea a unui necesar corectiv istoric: " Am suferit prea mulți ani de exasperarea că nu putem face nimic sau aproape
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
o parodia ludens, film eroicomic amintind de scenariile truculente ale lui Brecht: o colecție orgiastică de travestiuri sângeroase, grand guignol al ficțiunii, satiră a militarismului funest și patriotard, înfierare a violenței troglodiților, dar și a sacrificiilor inutile pe altarul unei patrii și istorii care nu se iau în seamă decât pe ele însele. Evocarea anilor de formare și educație sentimentală, deși făcută cu aplomb și în răspăr, se alimentează simultan din prea multe surse pentru ca fluxul epic să mai poată fi
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
către destinații vilegiaturistice, avem și partea a doua a răspunsului la depopularea galopantă a litoralului românesc. Cu prețuri aproape de nimic, micile companii specializate în curse charter au reușit să dea românului senzația că Europa a deveni azi a doua lui patrie. Într-adevăr, trebuie să fii masochist în ultimul grad să preferi unui avion comod bătălia cu șanse precare de supraviețuire de pe drumurile desfundate ale României. Dacă ai decis - cum mi s-a întâmplat de curând - să călătorești cu mașina de la
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
construct social și creații culturale ale modernității, planificate pentru o epocă a revoluțiilor și a mobilizării de masă". Perenialismul consideră că națiunea este "o comunitate politică etnoculturala", de descendentă comună, persistentă și imemoriala, înrădăcinată în spațiu și timp, într-o patrie istorică, o comunitate a poporului, oglindind nevoile și aspirațiile acestuia, un tot unitar, cu caracter și voință unică, apartenența la aceasta fiind "o stare de a fi". Principiile națiunii sunt considerate a fi cele ale "legăturilor ancestrale și culturii autentice
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și nici substanță. Am fi, singuri în lume, un mare zero; sau poate chiar insula minus într-un ocean de realizări. Să presupunem, prin absurd, că așa ar sta lucrurile: ce ar reprezenta, atunci, severii noștri monitori ieșiți din humusul patriei? Am conturat această polaritate nu pentru a-l încadra neapărat pe Radu Pavel Gheo într-una din cele două tabere, ci pentru a indica din start limitele cărții sale, Românii e deștepți. Semnătura încă tânărului autor - mențiune ironică în context
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
mențiune ironică în context, întrucât îl irită faptul că, la aproape patruzeci de ani, un scriitor din România e numit "tânăr de perspectivă" - a fost pusă, până acum, pe volume de science-fiction (critice și prozastice), pe remarcabila carte-confesiune Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a (2003) și pe destul de multe file publicistice, scrise și cu scopul (mărturisit acum) de a obține o creștere a vizibilității. Fără a fi chiar "un scriitor strălucit, ce va marca o
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
cu un plus de universalitate a sarcasmului - materia de bază a creației marelui său compatriot Eugen Ionescu, dacă ne gîndim la piese ca Scaunele, Regele moare sau Rinocerii. Sursa de inspirație a lui Eugen Ionescu: scena lumii, inclusiv, firește, a patriei de adopțiune. Căci acolo, în Franța imediat postbelică, prosovietismul și comunismul (neimpus din afară ca în țările Europei răsăritene), cu încărcătura lor șablonardă, abstract schematică, desprinsă din contingent, aveau o asemenea vogă în rîndurile elitei intelectuale de stînga, încît nici un
Universul clișeelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/10551_a_11876]
-
sigur că n-ar pierde prilejul de a înșira câteva rânduri spinoase despre cei trei logofeți (,poartă condei la ureche ca să-i zicem logofete"), care, dibuind acest subiect gras, antimonarhic, taman în preajma zilei de 23 august, când se prăznuia "eliberarea patriei noastre" prin ocuparea ei de către trupele sovietice, cu ajutorul cărora s-a instituționalizat și la noi terorismul de stat, n-au pierdut prilejul de a-și unge buzele vorbindu-l și degetele scriindu-l. Dar nu-l voi lăsa în voia
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]