36,774 matches
-
Horia Gârbea De la Ha Noi la Ha Long Orezul pentru pește este ca un copil pentru mama lui! Proverb vietnamez Aproape în fiecare an, începînd cu 2001, o delegație a Uniunii Scriitorilor din România a vizitat Republica Socialistă Vietnam la invitația Uniunii Scriitorilor din Vietnam. Astfel, din 2001 pînă azi, peste
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
Hipólito, Tonecas Arenă s-a trezit pe primul etaj al unei schele de la un imobil în curs de zugrăvire, răsturnând o cutie cu vopsea roz pe costumul Prince-de-Galles nou-nouț al lui Joca Înțolitu, asta după ce a trecut prin tejgheaua cu pește a lui Zeca Trampa, făcând să țâșnească în toate părțile sborși și calamari, pălăria și-a luat la rândul ei zborul și a intrat pe fereastra de la etajul doi a Donei Ermelinda, Beșici-Nebune, pe care Angelo aproape că l-a
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
să susțină libertatea cuvântului, vitală pentru un creator: "Sunt un înfocat susținător al acestei libertăți și îmi închipui că, dacă unui scriitor i-ar trece prin cap să demonstreze că n-are nevoie de ea, el ar semăna cu un pește care ar vrea să convingă lumea că poate trăi fără apă". Propoziții care, ele singure, ne putem închipui că sunau ca o blasfemie în auzul autorităților ideologice. Să adăugăm, pentru a realiza dimensiunile scandalului, scepticismul său față de eficiența "procesului revoluționar
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
Christine conduce pe autostradă și împreună cu pasagerul ei observă un peștișor într-o pungă pe capota unei mașini, care se luptă să rămînă în apă, chiar dacă nivelul acesteia variază în funcție de mișcările automobilului. Tatăl și fetița din respectivul vehicul au cumpărat peștele de la magazin, dar, cu toate cumpărăturile l-au uitat pe capotă. E doar o chestiune de timp pînă cînd va cădea și punga se va sparge - vouă vă sună comic?!
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
de clar te zăresc în acest început / care se devora pe șine / și tot așa prisosește” („Semiotica”). Toate volumele de poezii durabile trebuiau să poarte un titlu. Și acesta al lui Virgil Dumitrescu poartă un titlu. Acesta rămâne învingător și pește celelalte nișe tematice pe care le-am consemnat. La cercetări în retorta, se poate dovedi că acestea intra în rezonanță cu supratitlul, dar că fiecare în parte are altă construcție și alt lexic. Semn clar de unitate în diversitate. Ba
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
transmite mai de parte. A posedă trecutul e o formă de bogăție care ne împiedică să pierdem sau să ne stricam vii torul”. Capcană: viitorul vine, legic, peste puterile noastre de a întrerupe comunicarea temporalităților. Viitorul osmozează, treptat, cu trecutul, pește capetele noastre - prin legea cosmică a Samsarei indice. Numai un ignorant și un om lipsit complet de spirit de observație, nu-și da seama că volumul „Amintiri din Samsara” se aseamănă, într-un anume sens, cu...” Amintiri despre viitor”, al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
așeze pe frunte, păduri de corali, purpura lor dintre stânci perle din scoici pe umerii goi. Ea-l cheamă la mal, mângâieri și-alge proaspete-i aduce cu jocuri gingașe făptura ei caldă delfinul atinge, alunecă-alături, pe spate o duce, pești colorați îi oferă în dar Să vină-n cetatea cu porți de cleștar recifi de corali o așteaptă-n zadar ea nu poate ajunge. Visul frumos rămâne-o năluca mareele urca, tot urca..... În împletirea de mister Pe brațul tău
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
coaja Precum stânjeneii Plantați pe linia orizontului descrescător. În nume propriu Dau alertă maximă Și ...vin contrabandiștii de aur Cu podiumul de premiere la subsioara. Nu dau replică În ziarele cu fiare ucise în lupta inegala! În perechi perfect comestibile Peștii cinei de taină fac volute Prin burtă corabiei militare. Tragem linii franțe În cretă asfaltului. Desenăm din memorie Nuntă universală și... Alaiul asta ne urmărește pas cu pas, Inima lângă inima, Prin toată palestra grecească. Și ...ploua! Ploua cu alti
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pensiile oamenilor, iar restul să-i investească în dezvoltarea economică, în crearea de noi întreprinderi și locuri de muncă. Ei bine România ca să aibă acești 15 miliarde de euro, care transformați în lei ar veni, la actuala rata de schimb, pește 62 de miliarde de lei,. nu se mai duce la FMI să ne împrumutăm acești 62 de miliarde de lei. NU! Bancă Națională face următoarea operațiune, tipărește niște Bani paraleli, pe care îi numim Bonuri valorice naționale (circulația și utilizarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
românii și, mai degrabă a americanilor cu românii decât a românilor cu românii. Asta nu vede el, nu vede nici Lucinski și nici alți canadieni de la Chișinău, care se trag din tribul pieilor foarte roșii. Așa că, până una-alta, de pește Prut, eu vă transmit tradiționalul salut: ou-oa, ou-oa, ou-oa, ouoa, ouoa-oaoa! (chiuie că indienii). Scuzați...M-am bătut cu palma peste gură, ca indienii de la noi din bătătura, fiindcă-mi vine să vă spun o poveste canadiană. Au avut cană
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
vă transmit tradiționalul salut: ou-oa, ou-oa, ou-oa, ouoa, ouoa-oaoa! (chiuie că indienii). Scuzați...M-am bătut cu palma peste gură, ca indienii de la noi din bătătura, fiindcă-mi vine să vă spun o poveste canadiană. Au avut cană dienii-ăia de pește Prut, pardon: Niagara, un prim ministru frumos, necăsătorit, care a făcut amor secret cu o rusoaica de la cominform și sia dezamăgit alegătoarele. Iar ele nu mai votau, dar îi cântau, nu stiu daca pi franțuzești sau pi englezești, dar îi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Crucea înroșește ouă Care-ascund era creștină. Ziua crește dintr-o rază, Soarele din ea se naște, Moartea piere-n prag de Paste Când Hristosul înviază. Răsăritul iar vopsește Ceru-n sângele Luminii, Hăituiți mereu, creștinii Îl ascund sub șolzi de pește! EU, POETUL Eu sunt poetul care Bea pelinul, Adus de vrăjitoare, Din tainul Păstrat pentru impudice fecioare. Mă-mpleticesc în proza Dar am versul - O salvatoare doză - Pentru mersul Pe sârma-ntinsă lumii sub hipnoză. Și scot nervos o spadă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de clar te zăresc în acest început / care se devora pe șine / și tot așa prisosește” („Semiotica”). Toate volumele de poezii durabile trebuiau să poarte un titlu. Și acesta al lui Virgil Dumitrescu poartă un titlu. Acesta rămâne învingător și pește celelalte nișe tematice pe care le-am consemnat. La cercetări în retorta, se poate dovedi că acestea intra în rezonanță cu supratitlul, dar că fiecare în parte are altă construcție și alt lexic. Semn clar de unitate în diversitate. Ba
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
transmite mai de parte. A posedă trecutul e o formă de bogăție care ne împiedică să pierdem sau să ne stricam vii torul”. Capcană: viitorul vine, legic, peste puterile noastre de a întrerupe comunicarea temporalităților. Viitorul osmozează, treptat, cu trecutul, pește capetele noastre - prin legea cosmică a Samsarei indice. Numai un ignorant și un om lipsit complet de spirit de observație, nu-și da seama că volumul „Amintiri din Samsara” se aseamănă, într-un anume sens, cu...” Amintiri despre viitor”, al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
așeze pe frunte, păduri de corali, purpura lor dintre stânci perle din scoici pe umerii goi. Ea-l cheamă la mal, mângâieri și-alge proaspete-i aduce cu jocuri gingașe făptura ei caldă delfinul atinge, alunecă-alături, pe spate o duce, pești colorați îi oferă în dar Să vină-n cetatea cu porți de cleștar recifi de corali o așteaptă-n zadar ea nu poate ajunge. Visul frumos rămâne-o năluca mareele urca, tot urca..... În împletirea de mister Pe brațul tău
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
coaja Precum stânjeneii Plantați pe linia orizontului descrescător. În nume propriu Dau alertă maximă Și ...vin contrabandiștii de aur Cu podiumul de premiere la subsioara. Nu dau replică În ziarele cu fiare ucise în lupta inegala! În perechi perfect comestibile Peștii cinei de taină fac volute Prin burtă corabiei militare. Tragem linii franțe În cretă asfaltului. Desenăm din memorie Nuntă universală și... Alaiul asta ne urmărește pas cu pas, Inima lângă inima, Prin toată palestra grecească. Și ...ploua! Ploua cu alti
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pensiile oamenilor, iar restul să-i investească în dezvoltarea economică, în crearea de noi întreprinderi și locuri de muncă. Ei bine România ca să aibă acești 15 miliarde de euro, care transformați în lei ar veni, la actuala rata de schimb, pește 62 de miliarde de lei,. nu se mai duce la FMI să ne împrumutăm acești 62 de miliarde de lei. NU! Bancă Națională face următoarea operațiune, tipărește niște Bani paraleli, pe care îi numim Bonuri valorice naționale (circulația și utilizarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
românii și, mai degrabă a americanilor cu românii decât a românilor cu românii. Asta nu vede el, nu vede nici Lucinski și nici alți canadieni de la Chișinău, care se trag din tribul pieilor foarte roșii. Așa că, până una-alta, de pește Prut, eu vă transmit tradiționalul salut: ou-oa, ou-oa, ou-oa, ouoa, ouoa-oaoa! (chiuie că indienii). Scuzați...M-am bătut cu palma peste gură, ca indienii de la noi din bătătura, fiindcă-mi vine să vă spun o poveste canadiană. Au avut cană
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
vă transmit tradiționalul salut: ou-oa, ou-oa, ou-oa, ouoa, ouoa-oaoa! (chiuie că indienii). Scuzați...M-am bătut cu palma peste gură, ca indienii de la noi din bătătura, fiindcă-mi vine să vă spun o poveste canadiană. Au avut cană dienii-ăia de pește Prut, pardon: Niagara, un prim ministru frumos, necăsătorit, care a făcut amor secret cu o rusoaica de la cominform și sia dezamăgit alegătoarele. Iar ele nu mai votau, dar îi cântau, nu stiu daca pi franțuzești sau pi englezești, dar îi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Crucea înroșește ouă Care-ascund era creștină. Ziua crește dintr-o rază, Soarele din ea se naște, Moartea piere-n prag de Paste Când Hristosul înviază. Răsăritul iar vopsește Ceru-n sângele Luminii, Hăituiți mereu, creștinii Îl ascund sub șolzi de pește! EU, POETUL Eu sunt poetul care Bea pelinul, Adus de vrăjitoare, Din tainul Păstrat pentru impudice fecioare. Mă-mpleticesc în proza Dar am versul - O salvatoare doză - Pentru mersul Pe sârma-ntinsă lumii sub hipnoză. Și scot nervos o spadă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
rescriere a scherzo-ului din Simfonia nr. 2 de Mahler, «Învierea», scrisă între 1887 și 1894. Acest scherzo de Mahler era deja o rescriere și elaborare a unui lied scris de către compozitor în 1893, „«Predica Sfântului Antonie de Padova către pești».”<footnote Ramaut-Chevassus, op. cit., p. 51: „Ce movement est un réécriture du scherzo de la Deuxiéme symphonie de Mahler, «Réssurection», écrite entre 1887 et 1894. Ce scherzo de Mahler était déjà une réécriture et un développement d’un lied écrit par le
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Liviu Turcu. Ca unul care cunosc foarte bine împrejurările evocate și în citatul de mai sus, n-am nici un dubiu că și atunci când și-a lansat faimoasa-i listă securistul Turcu a fost la fel de exact. Dar, lacuri să avem, pentru că pești sunt destui!
Partituri și roluri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10094_a_11419]
-
potrivite replici latent poetice din Caragiale - că se poate croșeta poezie din orice fel de lînuri. Jivine cu solzi și pene sînt scornite pe hîrtie, într-o invocație care adună cărțile: "Hiare cuminți/ cu ghiare, cu dinți,/ cu coadă de pește,/ cu pieliți la dește,/ cu unghe de țap/ în creștet de cap,/ cu blana ca sfecla,/ cu ochii ca stecla/ cum ochii de vîlc,/ fiare cu tîlc,/ cu duhori suave:/ gŕdini filosoafe.../ (Ave!)". Modelul, aici, e cel al poeziei populare
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
altfel, nu-i cu cale!),/ carnea care toapsecă/ măduvile tale, -/ amin." Filadelful, depărtat strămoș acvatic, e pus într-o poezie care combină rime și ritmuri eminesciene cu armonii matematice: Cît mai fi-vei, în sodomul/ apei, neam cu omul,/ dulfe,/ pește glasnic și neorb, - / dă, tu, curs chemărilor/ noastre, cînd afund ne sorb/ ochiurile mărilor!" La fel, de citit - și de citat integral, de-aș mai avea loc... - e blestemul șăgalnic pentru "cine-o supăra o barză", atenționare care, în popor
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
despre semnificația pe care o are, aici, moartea copilului). Simbolul fundamental se află în centrul scenei de la început, limpezește sensul ultim al romanului și transformă, treptat, spectacolul într-o soteriologie teatrală: într-un vas mare, transparent, plutește în apă un pește. Or, motivul peștelui, circular în roman, este, în mod voit, o ideogramă cristică, accentuată, în spectacol, de prezența, printre ceilalți ,apostoli" bolșevici, a celui poreclit aici ,fiul pescarului" (și care, în carte, este Sașa Dvanov). Scena finală e profund platonoviană
Chéreau, Dodin și ,teatragiul" român by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/10051_a_11376]