465 matches
-
de femelă, căreia masculul îi aduce hrană. Din punct de vedere morfologic, ca în general la bufnițe, partea anterioară a capului are aspectul unei fețe, în formă de inimă. La picioare, care sunt lungi, unghia degetului mare este zimțată. Coloritul penajului de pe corp este ocru, cu striuri albăstrui, iar pe partea dorsală, și pe aripi, apare presărat cu puncte de culoare cafenie închisă. Coloritul și nuanțele penenajului păsărilor variază destul de mult de la individ la individ, fiind diferit chiar la puii care
Strigă () [Corola-website/Science/330986_a_332315]
-
și 65 cm și cântăresc între 727 și 1014 g. Femelele sunt, de obicei, mai mici și au în timpul reproducerii au smocul de pene mai mic decât masculii. Stârcii de noapte au un corp cu gâtul și picioarele mai scurte. Penajul exemplarelor adulte este gri, negru și alb. Boneta este neagră. Spatele și soldurile sunt, de asemenea, negre, burtă fiind gri deschis până la alb. În rest, trunchiul și aripile sunt gri- cenușii. Fruntea și față sunt albe, iar în locurile unde
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
lacurilor cu trestie sau cu papura. Subspecia "Nycticorax nycticorax hoactli "trăiește doar în insulele Hawaii, în afară de insula Lănaʻi. Subspecia "Nycticorax nycticorax falklandicus "se gaseste doar pe insulele Falkland, trăind în condiții climatice extreme. Ea este mai mică și cu un penaj mai întunecat decât al celorlalte subspecii ale stârcului de noapte. Stârcii de noapte sunt întregul an foarte sociali, găsindu-i impunea cu indivizii din aceeași specie, dar și cu alte specii de stârci. Iarnă stau majoritatea timpului împreună pe o
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
("Rhynochetos jubatus") este o pasăre din familia rinochetidelor ("Rhynochetidae") care trăiește în pădurile tropicale umede din insula Noua Caledonie din Oceanul Pacific. Este de mărimea unui corb, având o lungime de 55 cm și o greutate de 700-1100 g. Are un penaj cenușiu, iar pe cap o creastă mare de pene pe care o ridică și o coboară după voie. Ciocul și picioarele sunt portocalii. Ochii sunt bine dezvoltați, iar picioarele lungi. Este aproape incapabil să zboare din cauza penelor sale moi, însă
Kagu () [Corola-website/Science/331910_a_333239]
-
din familia muscicapidelor ("Muscicapidae") de dimensiuni mici (12 cm, cât o vrabie), răspândită în Europa, Africa și Asia. Trăiește în păduri luminoase și rare, parcuri, grădini. Iernează în Africa, la sud de Sahara. Are irisul cafeniu, ciocul și picioarele negre; penajul este cenușiu cu galben-ruginiu și striații longitudinale pe piept. Sexele se aseamănă între ele. Cuibul în formă de cupă și-l fac între crengi. Din luna mai depune 4-5 ouă albastre-verzui sau smântânii pătate cu maroniu, care sunt clocite numai
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
hrana și metodele de vânătoare; când temperatura este scăzută, păsările adună insectele de pe ramuri și frunzele de copaci și, uneori, coboară jos la pământ. Păsările năpârlesc de două ori pe an. Păsările tinere din partea de sud a Europei își schimbă penajul juvenil înainte de migrație (din 24 august până în prima decadă a lunii septembrie), însă, pot năpârli în timpul migrației. La păsările din nordul Europei năpârlirea are loc în timpul migrației sau în cartierele de iernare, deoarece puii din cuib pot zbura cu o
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
și iernează la sud în Europa (inclusiv în România și Republica Moldova), Asia și America de Nord. Sunt descrise 4 subspecii: Are o mărime de 50-66 cm, mai mare decât corbul. Greutatea: mascul 600-1380 g, femela 780-1660 g. Femela mai mare decât masculul. Penajul este pestriț brun cu alb pe spate și cap, mai închis pe piept. Abdomenul brun cu dungi albe. Exemplarele tinere care ajung în România au peste abdomen o bandă lată brună. Adulții, care vin mai rar în România, nu au
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
dovedesc însă, că numai păsări din aceeași specie se atrag reciproc. Masculul și femela joacă roluri diferite, ce se completează reciproc și au efect numai asupra sexului opus, din cadrul speciei respective. Înaintea perioadei de împerechere, masculii multor specii îmbracă un penaj pompos și fac totul pentru ca această podoabă multicoloră să le exprime clar sexul și apartenența la o anumită specie. Penajul multor specii mai puțin colorate, cum ar fi silviile și pitulicele, nu evidențiază diferențele între gen și sex. Aceste păsări
Dans nupțial () [Corola-website/Science/333890_a_335219]
-
reciproc și au efect numai asupra sexului opus, din cadrul speciei respective. Înaintea perioadei de împerechere, masculii multor specii îmbracă un penaj pompos și fac totul pentru ca această podoabă multicoloră să le exprime clar sexul și apartenența la o anumită specie. Penajul multor specii mai puțin colorate, cum ar fi silviile și pitulicele, nu evidențiază diferențele între gen și sex. Aceste păsări însă, se recunosc după cântecul caracteristic fiecărei specii în parte. Masculul "artist" În cadrul împerecherii masculul are rolul principal. Acesta își
Dans nupțial () [Corola-website/Science/333890_a_335219]
-
specii mai puțin colorate, cum ar fi silviile și pitulicele, nu evidențiază diferențele între gen și sex. Aceste păsări însă, se recunosc după cântecul caracteristic fiecărei specii în parte. Masculul "artist" În cadrul împerecherii masculul are rolul principal. Acesta își prezintă penajul în cadrul ritualului, femelei mai puțin colorate, care îl urmărește îndeaproape. În cazul vrabiei comune ,ce are aspect destul de modest, ritualul constă în faptul că masculul își arată pata neagră de pe piept. La masculii cu penajul viu colorat, frecvent putem fi
Dans nupțial () [Corola-website/Science/333890_a_335219]
-
rolul principal. Acesta își prezintă penajul în cadrul ritualului, femelei mai puțin colorate, care îl urmărește îndeaproape. În cazul vrabiei comune ,ce are aspect destul de modest, ritualul constă în faptul că masculul își arată pata neagră de pe piept. La masculii cu penajul viu colorat, frecvent putem fi martorii unui ritual nupțial fastuos. Dintre păsări, păunul prezintă ritualul cel mai colorat. Rățoii îmbracă de asemenea o haină viu colorată , pentu a face impresie bună femelelor. Masculul raței-mandarin,formează prin desfacerea aripilor adevărate ‚pânze
Dans nupțial () [Corola-website/Science/333890_a_335219]
-
partenerei crenguțe mai mari de copac, pe care le oferă aplecându-se repetat. Această formă de oferire a cadoului este parte componentă a ritualului nupțial și o dovadă emblematică a faptului că masculul este pregătit pentru întemeierea unei familii. alternant Penajul și coloritul aproape identic între sexe, înseamnă frecvent că partenerii au roluri aproximativ egale în timpul ritualului nupțial. Albatroșii prezintă un ritual complicat, ce seamănă cu un dans elegant. La început își ridică aripile, apoi dansează unul în jurul altuia sau fac
Dans nupțial () [Corola-website/Science/333890_a_335219]
-
se ajunge chiar și la înfruntări între cocoși. La apariția femelelor cocoșii incep să se manifeste și mai evident, iar în final dansează în jurul găinii alese pentru împerechere. Manifestări nupțiale în grup putem observa aproape mereu, la speciile la care penajul și dimensiunile celor două sexe diferă considerabil și la care masculul nu participă nici la construirea cuibului, nici la creșterea puilor.
Dans nupțial () [Corola-website/Science/333890_a_335219]
-
un cârlig (o unghie încârligată). Gâtul este lung, iar aripile de mărime mijlocie. Penele au o culoare închisă. Coada este lungă, rotunjită, formată din pene (rectrice) rigide, folosite drept cârmă la vânătoarea subacvatică. Nu au glande uropigiene, de aceea, când penajul se udă ușor după scufundări repetate, păsările se expun la soare cu aripile desfăcute, pentru a se usca. Glandele uropigiene sunt niște glande sebacee la baza cozii la multe păsări acvatice, cu a cărei grăsime acestea își ung penele cu
Falacrocoracide () [Corola-website/Science/332070_a_333399]
-
repetate, păsările se expun la soare cu aripile desfăcute, pentru a se usca. Glandele uropigiene sunt niște glande sebacee la baza cozii la multe păsări acvatice, cu a cărei grăsime acestea își ung penele cu ciocul pentru a-și impermeabiliza penajul. Au toate patru degetele de la picior unite prin membrane înotătoare ce formează o palmatură mare, iar primul deget este îndreptat lateral și nu înapoi. le întrunește circa 40 de specii răspândite aproape pe întreg globul pamântesc în zonele boreale, temperate
Falacrocoracide () [Corola-website/Science/332070_a_333399]