531 matches
-
Support Branch, Overseas Benefits Unit (Ministerul Dezvoltării Sociale, Biroul de Securitate Socială din Irlanda de Nord, Serviciul de Susținere a Rețelei, Unitatea de prestații externe), Block 2, Stormont Estate, Belfast, BT4 3SJ. Gibraltar: Department for Work and Pensions, The Pension Service, International Pension Centre (Ministerul Muncii și Pensiilor, Serviciul de Pensii, Centrul Internațional de Pensii), Tyneview Park, Newcastle upon Tyne NE98 1 BA." 5. Anexa 6 se modifică după cum urmează: Secțiunea "C. GERMANIA" se modifică după cum urmează: (a) la pct. 4 lit. (a), se
jrc6194as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91366_a_92153]
-
general government (d) Alte administrații publice (d) Other resident sectors Alte sectoare rezidente Total (e) Total (e) Other financial intermediaries + financial auxiliaries (S. 123 + S. 124) (f) Alți intermediari financiari + auxiliari financiari (S. 123 + S. 124) (f) Insurance corporations and pension funds (S. 125) (g) Societăți de asigurare și fonduri de pensii (S. 125) (g) Non-financial corporations (S. 11) (h) Societăți nefinanciare (S. 11) (h) Households + non-profit institutions serving households (S. 14 + S. 15) (i) Gospodăriile populației + instituțiile nonprofit ce deservesc
32006R1027-ro () [Corola-website/Law/295366_a_296695]
-
S.A. (în prezent ArcelorMittal Roman), Întreprinderea Mecanică Roman s-a divizat în Umaro S.A. și FONTAX S.A. (ulterior desființată), Întreprinderea de Fire și Fibre Poliamidice a devenit POLIROM S.A. și este în lichidare. S-au mai înființat de asemenea un "pension" de băieți, două pensioane de fete și o școală armenească. În secolul al XVII-lea, pe lângă mănăstirea „Sfinții Voievozi” s-a organiat o bolniță. Se mai construiește o policlinică stomatologică, un leagăn pentru copii, cinci dispensare urbane, un spital de
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
Roman), Întreprinderea Mecanică Roman s-a divizat în Umaro S.A. și FONTAX S.A. (ulterior desființată), Întreprinderea de Fire și Fibre Poliamidice a devenit POLIROM S.A. și este în lichidare. S-au mai înființat de asemenea un "pension" de băieți, două pensioane de fete și o școală armenească. În secolul al XVII-lea, pe lângă mănăstirea „Sfinții Voievozi” s-a organiat o bolniță. Se mai construiește o policlinică stomatologică, un leagăn pentru copii, cinci dispensare urbane, un spital de boli contagioase. Rețeaua de
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
pretutindeni în restul țării, investitorii și proprietarii severineni prosperi sunt deposedați de bunuri și de proprietăți. Mulți sunt deportați sau închiși ca "elemente de clasă exploatatoare orientate împotriva dictaturii proletariatului". Cu aceeași ocazie, Școlile particulare confesionale au fost închise iar Pensionul "Sf. Maria" pentru fete a călugărițelor din Ordinul "Mary Ward" a fost naționalizat (azi Grupul Școlar "Decebal"), călugărițele fiind expulzate în Germania. Cei mai mulți evrei, germanii care mai rămăseseră, greci și armeni severineni, au plecat din țară īn timpul fostului regim
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
A. C. Cuza (n. 8 noiembrie 1857, Iași — d. 3 noiembrie 1947, Sibiu) a fost un profesor de economie politică la Universitatea din Iași, om politic, militant antisemit și membru titular al Academiei Române din 1936. Studiile primare le-a făcut în pensionul lui Anton Frey, distins pedagog german din Iași (1867-1871). Între 1871 și 1877 își face studiile secundare la Dresda, Germania, după care pleacă la Paris, și studiază la Sorbona, unde își ia bacalaureatul în litere (1878-1881). Între 1882-1886 studiază la
Alexandru C. Cuza () [Corola-website/Science/299959_a_301288]
-
a treia fiică, Ioana, care nu va apuca să trăiască. Cele două fete au fost crescute de sora tatălui lor, Elena Șubin, la Vaslui și Slobozia. La vârsta de 8 ani, Aglaie este adusă de tatăl ei la Iași la pension iar la 12 ani va fi trimisă la Viena la institutul de domnișoare "van Demerzel", unde ajunge și sora ei mai mică, Natalia în 1848. În 1850 Aglaie s-a căsătorit cu ministrul de justiție Răducanu Rosetti, mai mare decât
Grigore Alexandru Ghica () [Corola-website/Science/299308_a_300637]
-
sa era o muziciană profesionistă, cântând la orga bisericii, iar tatăl său era un remarcabil profesor de matematică, care edita manuale și preda matematici liceale la Academia Phillips Exeter (din 1968 până la pensionarea din 1997). Academia Phillips Exeter este un pension exclusivist, care avea nevoie de profesori noi care să trăiască în campus pentru mai mulți ani, așa că Dan împreună cu fratele și sora sa au fost crescuți în școală. Mediul social la Exeter era în mare parte episcopal. Brown cânta în
Dan Brown () [Corola-website/Science/299305_a_300634]
-
unei vizite la casa lui Belihov, Dostoievski îi cunoaște pe Aleksandr Ivanovici Isaev, un funcționar public sărac și alcoolic, și pe consoarta acestuia, Maria Dmitrievna Isaeva (născută Constant), care va deveni prima lui soție. Fata unui refugiat francez, educată la pension, minte cultivată și fire amabilă, Maria Dmitrievna suferă din cauza unui mariaj nefericit și a unei tuberculoze în stadiu incipient. Este imediat interesată de viața lui Dostoievski. Wrangel remarcă: « Nu cred că îi purta o stimă deosebită - era mai mult o
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
sau Zizine, (*24 ianuarie 1829, Suceava - †1897, București), om politic și literat. Face studiile gimnaziale în celebrul pension al lui Rud Toepfer în Geneva, merge apoi la Paris, unde se ocupă mai ales de științele fizice și matematice, călătorește prin America. Devine la 1857 ministru, la 20 octombrie 1858 îl înlocuiește pe Ștefan Catargiu în căimăcămia de trei
I. A. Cantacuzino () [Corola-website/Science/299341_a_300670]
-
De aceasta s-a ocupat Nicolae oferindu-i educație și accesul la studii la Universitatea de Litere de la Paris. După studiile pe care le-a făcut în capitala Franței, Alexandrina s-a întors la București și a deschis un renumit pension de fete în acele vremuri. Grigorescu i-a pictat, de altfel, și un foarte frumos portret. Gheorghe era mai tânăr decât Elena, el a murit cu șase ani mai înaintea ei, în data de 31 august 1912. El s-a
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
în trecut Liceul „Sfinții Petru și Pavel”) este un liceu din orașul Ploiești, România. Aceasta a fost prima școală medie din orașul Ploiești, până la înființarea sa, cursuri secundare, îndeosebi de limbi străine, contabilitate, geografie, se predau la Ploiești numai la pensionul Eliade. La 3 noiembrie (stil vechi) 1864, se deschid cursurile „Gimnasiului de băeți din Ploiesci”, la început cu o clasă de 18 elevi, la care peste două săptămâni se mai adaugă o clasă de 18 elevi între care se afla
Colegiul Național Ion Luca Caragiale din Ploiești () [Corola-website/Science/297965_a_299294]
-
publică nr. 1, de lângă Biserica Vovidenia din Bârlad, între 1869-1872. Și-a continuat studiile, cu multe greutăți materiale, la Seminarul din Huși (1872-1876) și apoi la Seminarul "Veniamin Costache" din Iași (1876-1879). Revenit în Bârlad, a lucrat ca institutor la Pensionul profesorului Ioan Popescu (1879-1880). S-a căsătorit în anul 1880, având șase copii care au devenit profesori, magistrați sau pictori. După căsătorie, a fost hirotonit diacon (1880) și apoi preot (1881) pe seama Bisericii "Sf. Ilie" din Bârlad. A urmat apoi
Iacov Antonovici () [Corola-website/Science/307073_a_308402]
-
S-a născut într-o veche familie de boieri cărturari din Râmnicu Vâlcea la 1 iunie 1838. Cunoștințele elementare le-a căpătat în casa părintească de la un învățător angajat numai pentru el. A fost trimis la București să învețe la pensionul Schewitz, un liceu particular la care aveau acces copiii proveniți din familiile bogate. A fost trimis de părinții lui în Germania (1855) și a studiat la Heidelberg și la Școala Politehnică din Karlsruhe, unde a obținut diploma de inginer. După ce
George Ioan Lahovary () [Corola-website/Science/307206_a_308535]
-
a născut la data de 1 februarie 1838 în orașul Fălticeni, descendent al unei vechi familii boierești, fiind fiul postelnicului Matei Gane și al Ruxandrei Văsescu. A urmat școala primară la Fălticeni cu părintele Neofit Scriban, apoi se înscrie la pensionul francez al lui Louis Jordan din Iași, după care urmează științele juridice la Paris. După revenirea în țară, Nicolae Gane a fost angajat secretar-translator al directorului general al închisorilor din Moldova (1857). În același an este numit ca judecător la
Nicolae Gane () [Corola-website/Science/307216_a_308545]
-
un pianist renumit. Cea de a doua căsătorie a afectat însă viața de familie, fiica sa Cordelia înțelegându-se greu cu mama ei vitregă. Pentru a rezolva tensiunile, Anghel Demetriescu a fost nevoit să o trimită pe fiica sa la pension în Franța și în Germania. În 1896, după terminarea studiilor, Cordelia a ajuns domnișoară de onoare a reginei Elisabeta a României. În 1905, după moartea lui Anghel Demetriescu, s-a căsătorit cu profesorul Gheorghe Tașcă. În 1869 obține prin concurs
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
Scarlat Scheletti (1841 - 1913), militar de carieră care a participat la Războiul de Independență al României și a ocupat ulterior funcții importante în Ministerul de Război. Sora sa Maria a fost mama pictorului Alexandru Poitevin-Skeletti. Gheorghe Scheletti a studiat la pensionul lui Gheorghe Asachi din Iași și a luat lecții de pian avându-l ca profesor pe Schwarzenberg. Deși în 1852 refuzase să plece la studii în străinătate, Gheorghe Scheletti pleacă în final la Berlin pentru a urma cursurile unei școli
Gheorghe Scheletti () [Corola-website/Science/308712_a_310041]
-
Sărat. Mama se numea Maria, născută Popescu. Sora sa mai mare, Elena, s-a căsătorit cu Ion C. Grădișteanu. A copilărit în castelul și parcul construite de tatăl său pe moșia de la Sihla. Apoi a fost dat la școală la pensionul „Monty", după care a urmat cursurile la Colegiul „Sf. Sava" din București. A fost trimis la Liceul „Louis le Grand" din Paris, unde și-a luat bacalaureatul în 1853. În 1851, în timpul studiilor la Paris, a redactat, împreună cu colegii săi
Alexandru Sihleanu () [Corola-website/Science/308706_a_310035]
-
Henri Meilhac și Albert Millaud. Premiera, în trei acte, a avut loc la 26 ianuarie 1883 la "Théâtre des Variétés" din Paris. Subiectul operetei cuprinde multe aspecte luate chiar din viața compozitorului. Ridiculizează principiile și metodele de educație folosite în pensioanele de călugărițe, unde elevele primeau o educație artificială, ruptă de viață, departe de realitate dar plină predici religioase, de falsă pioșenie, transformându-le în mironosițe acre și speriate. Totodată satirizează obiceiurile rele deprinse de ofițeri care dădeau exemple negative subalternilor
Mam’zelle Nitouche () [Corola-website/Science/307651_a_308980]
-
teatru unde, sub numele de Floridor, repetă opereta sa “Babet și Cadet”. Colonelul Alfred Chateau - Gibus, fratele Maicii superioare a mânăstirii îi face o vizită acesteia, propunându-i să o mărite pe Denise de Flaviny, cea mai bună elevă a pensionului cu un locotenent din regimentul său, Fernand de Champlâtreux. În urma acestei căsătorii mânăstirea va primi o importantă donație. Denise, care iubește în taină teatrul, descoperă că Celestin este de fapt autor de operetă și dorește din tot sufletul să participe
Mam’zelle Nitouche () [Corola-website/Science/307651_a_308980]
-
ai unei case de modă. Pe 15 decembrie 1806 Corot obține o bursă națională, care îi asigură intrarea la liceul din Rouen în aprilie 1807. La 29 iunie 1812 părinții îl retrag de la colegiu pentru a-l înscrie într-un pension din Poissy. Elevul Corot, silitor în cursul primar, vădește uninteres tot mai scăzut pentru învățătură. În anul 1814 revine la Paris și este angajat funcționar în prăvălia negustorului Ratier. În 1815 trece în serviciul domnului Delalain, postăvar în strada St
Jean-Baptiste Camille Corot () [Corola-website/Science/302071_a_303400]
-
cu Titu Dinu, elev al lui Ovid Densusianu, la Facultatea de Litere din București. În 1910 absolvă liceul și devine student al Facultății de litere, la secția de filologie modernă. În primul an de facultate a lucrat ca pedagog la pensionul Schewitz-Thieren, având sarcina de a împărți elevilor mâncarea. A luat parte la cursurile ținute de Ovid Densusianu, Nicolae Iorga, Ion Bianu, Ion Bogdan, Mihail Dragomirescu. În anul al treilea de facultate a primit o bursă lunară în urma unui concurs, iar
Perpessicius () [Corola-website/Science/299023_a_300352]
-
reprezentant important al Simbolismului românesc. este numit director general al artelor în 1922. Născut la București, a copilărit la Slatina, de unde este originară mama sa. A urmat școala primară și gimnaziul la Pitești; a făcut bacalaureat în 1899 la un pension particular din București, „Brânză și Arghirescu”. În 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producții poetice ale lui Ion Minulescu, atunci încă elev la Pitești, în revista "Povestea vorbei". În 1898, sub semnătura I. Minulescu-Nirvan, tânărul poet publică în
Ion Minulescu () [Corola-website/Science/304575_a_305904]
-
Bitolia/Monastir în Macedonia. Provenea dintr-o familie macedoromână: tatăl ei a fost Sterie Ciumetti, inginer de poduri și șosele și profesor de liceu de matematică, iar mama, Anastasia Papahagi Ciumetti, era soră cu Pericle Papahagi A început liceul la pensionul Pompilian, dar din cauza Primului Război Mondial și a refugiului, a continuat liceul în Moldova, la Roman, absolvind liceul „Roman Vodă” (secția modernă) în 1920. S-a înscris apoi la Facultatea de Medicină din București pe care a absolvit-o în 1925. După
Florica Bagdasar () [Corola-website/Science/303847_a_305176]
-
Palat al Dumei, Palatul Mihailovski, azi muzeu (cu o colecție rară de artă rusă veche, arte decorative), Podul Antihkov, celebrul bulevard Nevski Prospeckt. Pe aici treceau caleștile aristocrate și își afirmau opulența noii îmbogățiți, adolescenți în uniformă și domnișoarele de pension în rochii vaporoase, manevrând grațioase umbreluțele dantelate și pășind agale până la vitrina unui magazin de lux de unde-și comandau noile toalete. În restaurante rafinate, elitele își beau ceaiul sau cafeaua, răsfoind presa și antrenând discuții politice sau monde-ne. Acele vremuri
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]