1,092 matches
-
politice, rezultate din proiectele politice aflate în competiție electorală europeană. Practic, este vorba de a face din votul popular punctul de plecare al programului acțiunii Uniunii Europene și de a permite cetățenilor de a se reorienta periodic, de o manieră perceptibilă și transparentă, pe linia politicii comunitare. Potrivit teoriei funcționaliste, susținută de federaliști, se pune problema unificării politice a Europei, care trebuia să înceapă odată cu negocierile Tratatului privind Comunitatea Europeană de Apărare (C.E.A.). Cu Jean Monnet în frunte, liderii statelor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Se pare că mintea e un instrument care poate rezolva orice contradicție autogenerată creînd noi contradicții în altă parte. Modul de gândire dogmatic dă frâu liber aceastei tendințe deoarece, după cum am văzut, principiile sale au un contact minim cu fenomenele perceptibile. în ciuda întregului efort dedicat rezolvării contradicțiilor interne, modul de gândire dogmatic nu favorizează prea mult dezvoltarea cunoașterii. Nu poate admite observația directă ca dovadă pentru că în cazul unui conflict autoritatea dogmei ar fi subminată. Trebuie să se limiteze la aplicarea
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
energie prin stilul educațional. 4.6.6. Stilul educaționaltc " 4.6.6. Stilul educa]ional" Ca o concluzie, putem insera faptul că stilul este un set de constante asociate comportamentului, care sunt situate la regiunea de contact cu CPP și perceptibile direct, fără o mediație internă. Câteva explicații pentru opiniile noastre raportate la formarea stilului au ca bază de plecare un punct de vedere opus celor care susțin că tipologiile comportamentale individuale sunt dificil de schimbat. Behavioriștii, augmentând marca acțional-comportamentală a
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
educațional, la nivelul preocupărilor noastre de ordin managerial, constituie o permanență și o necesitate, argumentul fiind în special efectele negative ale unui management defectuos al clasei, răsfrânte asupra climatului educațional. Climatul reprezintă, la nivelul clasei de elevi, realitatea intuitivă, direct perceptibilă pentru cei care iau contact cu structura sa organizatorică, este o pecete specifică a grupului școlar respectiv. Elementele care caracterizează climatul educațional sunt: - caracteristicile relațiilor sociale din clasă; - comportamentele elevilor în diferite situații școlare și extrașcolare; - tipul de autoritate exercitat
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
dăm seama că, pentru o greutate etalon de 200 de grame, ar trebui plasată în cealaltă mână o greutate de 220 de grame, pentru ca subiectul să simtă diferența ș.a.m.d. Doar o variație de 30 de grame va fi perceptibilă în raport cu o greutate etalon de 300 de grame, una de 40 de grame pentru o greutate de 400 de grame etc. Weber arăta astfel că nu suntem sensibili la un decalaj absolut, ci la unul diferențial, în relație cu o
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
hrană până la reproducere). De exemplu, albinele dintr-un stup primesc ordine de la regină, care emite anumite mirosuri cu rol de semnal. Faptul că există o mie de receptori este impresionant, dar acest număr nu acoperă cele 10 000 de mirosuri perceptibile de către om; așadar, trebuie să presupunem că un miros corespunde excitației mai multor centri receptori. Făcând harta glomerulelor activate în bulb, creierul ar desena, într-un fel, profilul unui miros. Concluzie La fel ca în cazul gustului, sensibilitățile variază enorm
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
1 Perioadă a ciclului Timp Descompunerea în fundamentală și armonice Vert.: Presiune (W/cm2) Fundamentală Armonice Oriz.: 1 Perioadă a ciclului Timp Unda sonoră este ca un val complex care se analizează în „valuri” elementare: fundamentala și armonicele Limitele medii perceptibile sunt cuprinse cu aproximație de la 20 Hz (Hz = număr de vibrații pe secundă), adică sunetele foarte grave ale orgii, până la 20 000 Hz, adică sunetele cele mai ascuțite. Iată câteva exemple: vocile bărbaților au între 100 și 200 Hz; ale
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de vocale: vocala o atinge în jur de 150 Hz, în timp ce i urcă până la 2 500 Hz. Instrumentele muzicale acoperă o gamă de sunete mult mai extinsă: pianul de la 27 Hz la 4 150 Hz, în timp ce orga acoperă toată gama perceptibilă de ființa umană, de la 16 Hz pentru sunetele cele mai grave (tuburile cele mai groase) până la 16 700 Hz, adică notele cele mai stridente pentru majoritatea oamenilor. Căci, într-adevăr, senzația de strident apare foarte repede, din moment ce o cântăreață de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
tare Stradă aglomerată Conversație Apartament Deșert AXĂ, DE SUS ÎN JOS: Dureroase Periculoase Obositoare Deranjante Ușoare Dar percepția sunetelor în funcție de frecvența lor depinde și de intensitatea sonoră. Astfel, așa cum se observă într-o audiogramă, pragul auditiv (cea mai mică intensitate perceptibilă) nu este decât de câțiva decibeli pentru frecvențele medii (cum ar fi vocea umană), în timp ce, pentru a auzi frecvențele extreme - foarte grave (20 Hz) sau foarte ascuțite (peste 4 000 Hz) -, sonorul trebuie dat foarte tare (aproape de 100 dB). Datorită
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
anunță posibilitatea unei bucurii misterioase. În vecinătatea lui se află doar acea „cămară de misteri” la care suavul Bolintineanu nu obosește să viseze... Pereche, sînii ascund o vale făgăduitoare de mari delicii. Tresărind, ei comunică emoția interioară. Mișcarea grațioasă, abia perceptibilă, a sinilor este semnul că simțurile urcă spre beție, iar poezia spre senzualitate. „Deschiderea” sinului are consecințe profunde: universul material delirează, Îndrăgostitul intră În starea de răsfăț și, sub puterea ei, se hotărăște pentru actul suprem: răpirea, căci: „Îți deschid
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Ibidem, p. 143. footnote>. Alcătuind un scurt rezumat, putem specifica câteva dintre cele mai importante caracteristici ale luminii la Simeon: această lumină nu este lumina naturală a intelectului, ci lumina necreată, dumnezeiască, a Sfintei Treimi; ea este imaterială și este perceptibilă mai ales prin ochii duhovnicești ai intelectului (νοῦς); ea este formă, fiind cu totul dincolo de categoria umană de formă; ea transfigurează persoana umană, incluzând intelectul, sufletul și trupul; fața lui Dumnezeu este văzută în lumină, dar într-un mod spiritual
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
și că în zadar se veselesc în nădejdi deșarte socotind că vor vedea lumina Ta după sfârșit (moarte). Pentru că încă de aici arvuna, pecetea ei se dăruiește negreșit<footnote Idem, Erosurile imnelor dumnezeiești, 1, p. 53. footnote>. Vederea Dumnezeirii devenite perceptibilă în lumina necreată, în harul ei îndumnezeitor, este taina celei de a opta zile, ea aparține veacului viitor. Totuși, cei vrednici ajung să vadă Împărăția lui Dumnezeu venit în puterea lui încă din această viață, așa cum cei trei apostoli au
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
mult nu putu scoate de la el arhitectul. Când ajunseră cu camionul la cimitir, Ioanide sări în sus de ciudă. - Ce-i cu statuia, cine a pus-o de-a-ndărătelea? Pe fața lui Botticelli se produse iar o revoluție musculară, mai puțin perceptibilă. - Eu! zise el. - Pentru ce, omule? Pentru ce?Un surâs de nesiguranță morală strânse gura lui Botticelli. - Ca s-o vadă lumea când trece! Am crezut că e mai bine. G. Călinescu - Pe cine s-o vadă? - Pe răposata! - Ce-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sunt observate la indivizii policarențați. Riboflavina, ca atare, stimulează secreția de HCL a mucoasei gastrice și de factor intrinsec, iar în procesul vederii transformă indirect (prin intermediul coenzimelor la structurarea cărora participă) lungimile de undă scurte în lungimi de undă lungi, perceptibile, pentru care ochiul omenesc are o sensibilitate mai mare [Oeriu, 1974]. Surse vegetale: frunzele și florile de păducel (Crataegus monogyna), rizomii de pir (Agropyron repens), fructele de cătina albă (Hippophaë rhamnoides) etc. Vitamina B6 Piridoxina (Funk, 1911), pentru care sursa
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
Anestezia dureroasă constă în apariția durerii în aria sau regiunea, unde există anestezie. Allodinia reprezintă durerea la stimuli, care în mod normal nu determină durere (tactili). Pragul la durere Clinic s-a definit pragul dureros, ca fiind prima senzație dureroasă perceptibilă provocată de un stimul minim, pe care orice individ o poate semnaliza verbal [Beecher, 1957] Stimulii algogeni Durerea rezultă dintr-o stimulare multimodală, în care factorii sunt de natură fizică (mecanică, termică ș.a.) și chimică. Stimulii electrici au fost utilizați
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
Studiu de caz Instituția Prefectului în contextul reformei Abstract / Résumé / CUVÂNT ÎNAINTE Mutațiile majore din cadrul unei națiuni, cum sunt cele trăite de societatea românească la cumpăna dintre secolele XX și XXI, se reflectă nu numai in fenomenele politice, economice, sociaIe, perceptibile în viața de toate zilele, ci, într-un mod mai subtil, dar cu atat mai definitoriu, în acel mijloc esențtial de comunicare care este limba. În acest sens, apariția și impunerea în limba română a termenilor de manager și management
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
un punct de referință în domeniu. Doru TOMPEA Capitolul I ȘTIINȚĂ MANAGEMENTULUI Mutațiile majore din cadrul unei națiuni, cum sunt cele trăite de societatea românească la cumpăna dintre secolele XX și XXI, se reflectă nu numai in fenomenele politice, economice, sociale, perceptibile în viața de toate zilele, ci, într-un mod mai subtil, dar cu atat mai definitoriu, în acel mijloc esențial de comunicare care este limba. În acest sens, apariția și impunerea în limba română a termenilor de manager și management
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
la transformările economice actuale. În mulțimea de economiști, sociologii încearcă încetul cu încetul să elaboreze reflecții care să integreze așa-zisa mondializare 72, nu doar asupra unor obiecte precum munca ale cărei raporturi cu piața mondială sunt dintre cele mai perceptibile -, ci și asupra altora, care ar putea părea mai îndepărtate, precum religiosul 73. Politologii au fost cei dintâi care au surprins schimbările actuale referitoare la legăturile dintre globalizare și natura statului, oferind perspective generale de analiză al căror interes depășește
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
regimurilor autorității în folosul forțelor și puterilor, în fine, labilitatea sporită a modurilor de subzistență și de muncă se conjugă pentru a fragiliza autonomia actorilor individuali și colectivi și a grupurilor sociale. De aceea, aceasta din urmă se dovedește mai perceptibilă în construcțiile imaginare și noile forme ale idiomurilor de simbolizare în care se află singularitatea capitalului lor simbolic: aceste caleidoscoape variate dezvăluie rețelele nesfârșite dintre încorporarea dominațiilor locale și globale, exilurile imaginare, alienările, refulările și deplasările constrângerilor. În al doilea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
vom prezenta în acest articol decât rezultatele șederii noastre la Okelataka. Care a fost atitudinea noastră generală față de aceste sate? Este oare vorba de monografii? Da, într-un anumit sens, dar satul nu este considerat de la început ca obiect științific perceptibil. Am urmărit o concretizare maximă a oamenilor și a lucrurilor. Ajungem astfel la un fel de descriere a vieții cotidiene în care se situează observatorul însuși. Poate părea surprinzător faptul că am adoptat această perspectivă de anchetă în cadrul unui studiu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în privința formulei artistice chemate să pună în valoare tema fantastică. Intervine apelul direct la schema prototipului mitic originar, caracterul explicit al formulei utilizate în marele basm nuvelistic care este, totuși, Kir Ianulea, cedează acum locul insinuării, ambigue și sugestive, greu perceptibilă. Este un procedeu care în La hanul lui Mânjoală de exemplu, atinge performanțe extraordinare, dar a cărui prezență în La conac nu este deloc neglijabilă. Spre deosebire de Acrivița, ,,omul sașiu’’ din La conac nu își dă nici o clipă arama pe față
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
acest caz, Seglas descrie trei variante: 2.1. halucinații verbale kinestezice simple: caz în care bolnavul are numai senzația cuvântului pronunțat, fără perceperea mișcării buzelor, limbii; 2.2. halucinații verbale propriu-zise: care se însoțesc de mișcări articulare ale aparatului fonator perceptibile; 2.3. halucinații verbale impulsive: în care cuvintele sunt net și clar exprimate, articulate. În unele cazuri sunt percepute ca venind din exterior cineva vorbește prin vocea lui (de exemplu: Dumnezeu vorbește prin el în delirul profetic. Alteori bolnavul simte
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
rămâne așa. Înălțimile pe care le urci, adâncurile în care te prăbușești, distanța pe care ai apucat să o străbați - nu sânt toate, nimic altceva decât reflexe ale neclintitului centru. În timp cade doar clipa descoperirii lui, o pâlpâire abia perceptibilă care face vizibilă promisiunea certitudinii luminii - altceva nimic. Însoțirea mâinilor reprezintă punctul ferm ce duce spre centru, spre ceea ce a existat necontenit, există și va exista necontenit, o adiere a inaccesibilului, o atingere a de-neatinsului, o previziune a ceea ce
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mării nu putea fi cunoscută decât prin străbaterea ei, mai însemna oare atunci că limita ei era dată? Oare nu era ea mereu de atins? Inclusă în sistemul proiectiv al atingerii, limita nu mai era die vorhandene Grenze, proprie corpurilor perceptibile nemijlocit și simultan, care lâncezesc în imperiul limitelor date și care, pentru cei ce se complac în preajma lor, generează, corespunzător, o mare lene a spiritului. În orice călătorie "planetară" (planao, "a rătăci din țărm în țărm"), în care era vorba
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și să facă. În acest univers închis, în care spiritul este cel mai amenințat, cultura devine o modalitate de transgresare și, prin însuși acest fapt, ea capătă o semnificație politică. Ea este nu numai un scenariu alternativ, ci rezistența abia perceptibilă la izolarea totală, la ruptură, la discontinuitate și la masificare. Ea este memoria valorilor distruse și posibilitate a reconstrucției lor viitoare. Când toate mijloacele de participare la destinul comunității sânt suprimate, cultura rămâne participare din umbră și pregătire a unei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]