895 matches
-
al străzilor întunecate? Pe cine am disprețuit? Pe cine am urât? Pe cine am vrut să omor? Pe mine însumi !?" Defectul acestei proze de o tulburătoare frumusețe constă în supralicitarea explicativă a îndoielii funciare care ne însoțește în vanele noastre peregrinări prin Lume: "Soarta i-a pus față n față, vorovit-au despre viață, despre moarte și iubire, despre rost și omenire, despre tot ce-i pe pământ de la leagăn la mormânt. (...) S-au jurat, s-au înjurat, jur împrejur s-
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
a se sinucide, ca supremă afirmare a libertății umane. Filip, împăciuitor, pledează pentru viață, care se cuvine acceptată așa cum e. La început, dialogul are loc în spațiul închis al celor patru pereți ai camerei. Apoi continuă în spațiul deschis al peregrinărilor pe ulițele orașului. Capitolul suprem realizat artistic este cel care povestește cum, obosiți, urcă în birja fantomatică condusă de muscalul scapet." O direcție incertă, utopică, cu destinație improbabilă și inexistentă poate geografic. Dar caii păreau că nu ezită. Păreau că
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
întrebarea ce ne stătea pe buze, ne-a informat că în ce privește dormitul, să nu ne facem probleme: el va dormi pe banca de lemn, lăsându-ne nouă patul. Seara, după ce ne cam ajunsese miezul nopții cu istoriile domnului Speranță din peregrinările sale ca suplinitor prin mai multe școli, ne-am hotărât că e cazul să ne odihnim. Ne-am întins de-a’n picioarelea în pat, rezemându-ne capul pe câte o pernă umplută tot cu pănuși de porumb, și am
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
plămadă ca și O moarte care nu dovedește nimic. Mai mult chiar: Sandu, intelectualul inchizitor din ultimul roman al dlui Anton Holban nu este altul decât Mirel, adolescentul, răutăcios, șicanator, dotat cu bogat spirit de observație, avid de lectură și peregrinări, nestatornic în afecțiunile lui și de o cruzime, de atâtea ori, monstruoasă. Mirel este un mic monstru și tot monstru este și Sandu, numai că de la o vârstă la alta dl Anton Holban a adaos eroului său, unul și de
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
însăși putința lui de a supraviețui. Lipsit fiind de organe și funcții vitale independente, care i ar fi putut oferi supraviețuirea, Bătrânul ca un făt în gestație refuza instinctiv să părăsească pântecul comod al însingurării. De altfel, de-a lungul peregrinărilor sale, întâlnise doar personaje solitare, plutind sau înecându-se în propriile lor secreții, dar niciodată strigând după ajutor. înțelepți sau agresivi, senini sau damnați, domestici sau nomazi, rebeli sau docili, nobili sau ocnași se lăsau consumați de frământări deșarte sau
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
al străzilor întunecate? Pe cine am disprețuit? Pe cine am urât? Pe cine am vrut să omor? Pe mine însumi !?" Defectul acestei proze de o tulburătoare frumusețe constă în supralicitarea explicativă a îndoielii funciare care ne însoțește în vanele noastre peregrinări prin Lume: "Soarta i-a pus față n față, vorovit-au despre viață, despre moarte și iubire, despre rost și omenire, despre tot ce-i pe pământ de la leagăn la mormânt. (...) S-au jurat, s-au înjurat, jur împrejur s-
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
a se sinucide, ca supremă afirmare a libertății umane. Filip, împăciuitor, pledează pentru viață, care se cuvine acceptată așa cum e. La început, dialogul are loc în spațiul închis al celor patru pereți ai camerei. Apoi continuă în spațiul deschis al peregrinărilor pe ulițele orașului. Capitolul suprem realizat artistic este cel care povestește cum, obosiți, urcă în birja fantomatică condusă de muscalul scapet." O direcție incertă, utopică, cu destinație improbabilă și inexistentă poate geografic. Dar caii păreau că nu ezită. Păreau că
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
dus la ea. M-a întîmpinat în mijlocul ogrăzii. În haina albă, încinsă cu o panglică albastră, era tot ce e o femeie încîntătoare, dar mai cu seamă era tinerețea. - Unde ai trecut așa de misterios adinioarea?I-am dezvelit misterul peregrinărilor mele: - La poștă. - Da! confirmă ea imediat, ca de obicei, fără strictă necesitate, un "da" scurt, de o copilărească grație, pronunțat aproape "ta"....Apropo de poștă, azi am primit de-acasă un caiet de note... Am să-ți fac întîi
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
mi-a mai luat brațul. Și, grăbiți și atenți la mers prin întunericul care creștea în pădure, n-am mai vorbit nimic. 1Cu sensul de: concret (lat.). 2Dragă maestre... Maestre drag. (fr.). În mănăstire a dat un raport spiritual despre peregrinările noastre, omagiind pe "alpinistul încercat" și pe ghidul ei. "Ghidul meu"... "Meu"... După masă ne-am întors acasă pe lună. Am voit să stau pe capră, căci în trăsură nu puteam încăpea, relativ comod, decât trei. Adela a hotărât că
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
puțin mai În spate. Vă rog priviți...! Albe, albastre, portocalii, vișină putredă, o varietate de culori care va Încânta În mod sigur privirea unei bune cunoscătoare...” Tony Pavone niciodată nu simțise nimic deosebit pentru aceste frumoase dar plăpânde flori. În peregrinările sale, nu-și mai aducea aminte să se fi prezentat vreo dată În fața unor femei or În anturaje de familie cu un buchet de flori. După părerea sa, o sticlă de băutură selecționată ori câteva prăjituri de bună calitate de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
acuzat, ce putea spune În plus avocaților...? La un moment dat, Tony Pavone exasperat de chinuitoarele deplasări la tribunal spuse avocaților să nu-l mai solicite, rugându-se Cerului să fie condamnat pentru a scăpa de bătaia de joc a peregrinărilor inutile...! În cele din urmă se resemnă suportând supliciul, bazat pe Încurajările Șefului de Șantier venite din afară cu ajutorul omului de legătură, mai ales afirmațiile Atenei care-i descrise o logică fundamentală: „Ca să poți acuza, trebue să dovedești vinovăția...!” Niciodată
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
am participat și la standul de cărți cu 20 de volume de memorialistică diplomatică, găsite prin biblioteca personală. Este vorba de cărți publicate în ultimii 2-3 ani de diplomați români, aflați la pensie. Evident că, la loc central, se aflau Peregrinările unui diplomat, volum personal de memorialistică, și primele două volume ale Paginilor din diplomația României, publicate sub egida Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră. Personal, am făcut și o donație de carte, astfel încât volumul Peregrinările unui diplomat a ajuns, atât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
la loc central, se aflau Peregrinările unui diplomat, volum personal de memorialistică, și primele două volume ale Paginilor din diplomația României, publicate sub egida Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră. Personal, am făcut și o donație de carte, astfel încât volumul Peregrinările unui diplomat a ajuns, atât la personalitățile române prezente la seminar, cât și la bibliotecile universităților de unde proveneau studenții străini. Corupția o amenințare serioasă pentru democrație și statul de drept DR. IOAN V. MAXIM* AMBASADOR (P) Sommaire Intitulée "La corruption
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
-și face socotelile la capătul unei lungi călătorii. Dar oare nu asta fac: ce am câștigat, ce am pierdut, ce Îi voi spune Creditorului suprem? Mi-a dat cu împrumut patruzeci de ani, pe care i-am risipit după voia peregrinărilor: înțelepciunea mea a trăit la Roma, pasiunea la Cairo, neliniștea la Fès, iar la Granada încă mai viețuiește nevinovăția mea. I Cartea de la Granada ANUL SALMEI - HORRA 894 de la hegira 1 (5 decembrie 1488 24 noiembrie 1489) În anul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
naufragii. Devastarea Romei după pedepsirea orașului Cairo, focul de la Tombuctu după căderea orașului Granada: oare nenorocirea e cea care mă cheamă sau eu sunt cel care chem nenorocirea? O dată mai mult, fiule, sunt dus de marea asta, martoră a tuturor peregrinărilor mele și care te duce acum și pe tine spre prima ta pribegie. La Roma, erai „fiul Africanului“; în Africa, vei fi „odraslă de rumi“. Oriunde ai fi, unii vor dori să-ți cerceteze pielea și rugăciunile. Ferește-te să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
întinse o mână și luă sacul lui Valerius. Îl deschise și scoase, pe rând, instrumentele chirurgicale, micile vase sigilate, fașele, săculeții de pânză cu plante mărunțite, carnețelul în care Valerius nota noutățile din arta medicală pe care le afla în peregrinările sale prin Europa. La urmă dădu peste panglica albă a Velundei. O puse pe masă, privind-o gânditor, și o desfășură. O netezi delicat cu două degete. Deodată, expresia chipului său se schimbă. Antonius avu impresia că rămăsese singur în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
la început imperceptibilă, se accentua rapid. Dar în dimineața asta își alungase intenționat din minte ambele lucruri. Voia informații de la domnul Jones. Cu cât afla mai repede ce anume reprezentau insula Calf și muntele ei, ca să nu mai vorbim despre peregrinările Prepelicarului și ale lui Sispy, cu atât mai degrabă putea pleca pe drumul său solitar, lăsând cuplul singuratic să-și vadă de treburile lui. Virgil Jones îl duse undeva departe de colibă, către marginea pădurii. Se așezară lângă o fântână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
circ. Mimând o furie oarbă, se posta În fața oglinzii, trăgându-și palme peste față. Amanții totuși existau... Noimann dădea tot timpul nas În nas cu ei. El Îi numea pretendenți, admiratori sau pețitori. Oare Ulise, când se Întorsese, după atâtea peregrinări prin lume, acasă, nu găsise În fața ușii lui o ceată Întreagă de pețitori, de care a scăpat apelând la tăișul sabiei?! Armele lui Noimann erau noblețea, toleranța și diplomația... Totuși, uneori coarda plesnea. Și numărul de circ lua o turnură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Gelu, zis Meșteru, iar fata chicoti scurt, fără să pară că vrea să acorde vreo semnificație sunetului scos de ea. Curiozitatea adevărată a pedagogului Grințu nu privea câtuși de puțin modul În care acei oameni bătrâni Întâlniți de Popescu În peregrinarea lui de două săptămâni povesteau despre război. Nici vorbă. Îl interesa, de fapt, ce spuneau ei despre posibilii părinți ai lui Gelu, ce aflase acesta și ce simțise el când aflase, dacă aflase, ceva În legătură cu ascendenții săi. Elevul, la rându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
MĂRTURII În urma ta, răscolitor, Din întrebări se-avântă gândul, Purtat de-adâncul unui dor Nepotolit, copleșitor, Născut odată cu pământul Acestui neam și-acestei țări, Ce sunt viața și mormântul; Departe, spre cernite zări Și-a timpului peregrinări, Drept mărturie, stă cuvântul; Oricare piatră, stâncă, munte, Oricare ștei, oricare val, Ne-au fost o trecătoare punte Ce pasu-a reușit s-onfrunte Din cataclism, către normal; Atrași de aurul țărânii, Mulți vrut-au ca să cucerească, Luptând cu brazii și gorunii
M?RTURII by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83831_a_85156]
-
o scenă din actul al III-lea, profesorul nostru de Română, Avram Todor, care citea foarte frumos, ca puțini profesori, delegat de Barbă cu regia, porni în căutarea interpreților. S-a oprit la clasa a VII-a modernă, după multe peregrinări și încercări făcute în celelalte clase, unde era dascăl. A venit cu piesa și ne-a pus să citim pe câțiva dintre noi ca să ne-aleagă rolurile. Și s-a hotărât ca pe Zeus să-l interpreteze Ionaș Moscu, pe
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
invocăm bătând în masă și în tăblițele Quija. Dar această zeiță pare foarte reală. Întrupată din argila spălată de ape. Îi trece prin minte că poate a creat-o chiar el, a sculptat-o în nopțile sale de nesomn și peregrinările prin deșert. Probabil, chibzuiește el, dacă-ți lipsește ceva foarte tare, ajungi, prin puterea gândului, să-l forțezi să apară. Femeia face un pas spre el și începe să-i descheie nasturii cămășii și, uite așa, îi simte degetele atingându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
său melancolic. Cititorul atent va descoperi în versurile sale și o parte din sufletul lui bântuit de dorințe, iluzii deziluzii, amintiri, speranțe, totul o luptă continuă a vieții în aceste vremuri tulburi. De multe ori împreună poet - cititor își continuă peregrinările , cercetând și lăsându-se cercetat, trecând din ce în ce mai des de la starea de reverie la plonjarea în real, amplificând un cuvânt, o privire, un gest, rătăcind la nesfârșit în căutarea fericirii. Unul dintre cei mai avizați colegi ai poetului criticul literar Mihai
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
lui nu era o simplă greblă, iar un cal, un simplu cal. Punerea sub semnul întrebării a plugului sau a vitei, a gardului și a bătăturii sale, capătă deodată un caracter tragic. Întrucât asta e mai puțin tragic decât tristele peregrinări ale lui Swann și căsătoria lui nedorită cu o demimondenă? DESPRE "INTRUSUL" Intrusul a fost scris în vara anului 1967, imediat după Moromeții, voi. II, și fără să se fi născut din vreun embrion mai vechi, cum mi s-a
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Însoțirilor dintre bărbați și femei numai În cadrul tribului, se nășteau prea mulți copii tâmpiți, schilozi ori amândouă. De multă vreme avea relații comerciale cu unele triburi de la care, de pildă, cumpăra unelte În schimbul a câteva grămezi de pește uscat. În peregrinările sale comerciale, Urmașul nu putuse să nu tragă cu ochiul la femeile ălora pe care Îi vizita. Se bucura văzând pe una mai Înaltă, mai cu țâțe bogate, lată-n cur, cu păr mai puțin pe piele, cu dinți mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]