1,024 matches
-
frecventa, valoarea și dificultatea încasării debitelor prin executare silită; - îndeplinirea corecta și la timp a activității programate, calitatea serviciilor prestate, gradul de lichidare a debitelor primite spre încasare prin executare silită, conducerea corecta și la zi a evidentelor; - gradul de periculozitate și de dificultate a acțiunilor de stabilire, de urmărire sau de executare silită la care participa salariații respectivi; - competența profesională dovedită și disponibilitatea la sarcini în îndeplinirea atribuțiilor; - contribuția la buna organizare și funcționare a activității proprii, la aplicarea mecanismelor
HOTĂRÂRE nr. 591 din 29 septembrie 1997 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la acordarea de stimulente, potrivit Legii bugetului de stat pe anul 1997 nr. 72/1997 , personalului din aparatul propriu al Ministerului Finanţelor şi din unităţile subordonate acestuia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119223_a_120552]
-
a plantelor clasificate că foarte toxice (Ț+) și toxice (Ț), numai utilizatorilor autorizați să lucreze cu astfel de produse, potrivit prevederilor prezenței ordonanțe; ... b) celelalte produse de protecție a plantelor clasificate că nocive (Xn), iritante (Xi) sau fără clasificare de periculozitate, la toți utilizatorii, persoane juridice sau fizice, numai pentru utilizare proprie, fiind interzisă recomercializarea acestora. ... -------------- Art. 18 a fost modificat de pct. 8 al art. 7 din ORDONANȚĂ nr. 41 din 22 august 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 592
ORDONANŢĂ nr. 4 din 20 ianuarie 1995 (*actualizată*) privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultura şi silvicultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111713_a_113042]
-
sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de protecție a plantelor clasificate că nocive (Xn), iritante (Xi) sau fără clasificare de periculozitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii. ... -------------- Alin. (2) al art. 19 a fost modificat de pct. 8 al art. 7 din ORDONANȚĂ nr. 41 din
ORDONANŢĂ nr. 4 din 20 ianuarie 1995 (*actualizată*) privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultura şi silvicultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111713_a_113042]
-
a delincvenței creează posibilitatea înțelegerii fenomenului la diferite nivele: dimensiunea statistică evidențiază amploarea și evoluția fenomenului (în procente, medii, analize factoriale) în corelație cu diverși indicatori sociali (economici, culturali, geografici); dimensiunea juridică evidențiază tipuri de norme încălcate, gravitatea prejudiciilor aduse, periculozitatea lor socială, tipurile de sancțiuni aplicate și modalitățile de resocializare; dimensiunea sociologică pune delincvența în raport cu multiplele fenomene de dezorganizare socială, de inadaptare și marginalizare; dimensiunea psihologică evidențiază structura personalității delincvente, motivațiile, mobilurile comiterii delictului, atitudinea delincventului în raport cu fapta comisă (discernământ
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
nedoriți, bolnavi sau instituționalizați rezultați din măsurile coercitive din 1966 cu privire la interzicerea avortului și diminuarea drastică a motivelor de divorț familial; perioada de dupa 1989 și până în prezent când, din punct de vedere cantitativ dar și “calitativ“, a crescut gradul de periculozitate a unor delicte comise prin violență de tineri și a scăzut sensibil vârsta de la care un minor devine delincvent. Pe de altă parte, modelele criminale oferite tinerilor au devenit tot mai răspândite și vizibile, iar oportunitățile de asociere cu delincvenți
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
posibilitățile reale de recuperare și reinserție socială, pe baza analizelor statistice și etiologice se poate realiza și o tipologie a diverselor comportamente delincvente juvenile: minori cu comportamente delincvente ocazionale, accidentale și nestructurate, care comit delicte cu un grad redus de periculozitate socială. De regulă, această categorie provine din familii legal constituite, dar în care există deficiențe de socializare, motiv pentru care minorii fug de acasă și de la școală, intrand sub influența unor anturaje nefaste, în compania cărora încep să comită acte
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
libertate, evitându-se astfel pericolele ”etichetării” sau ”stigmatizării” lor de către comunitate, dar și cele ale ”învățării negative” a tehnicilor delincvente în cazul resocializarii în instituțiile de profil; minorii cu comportamente delincvente structurate, care comit delicte cu un grad ridicat de periculozitate socială, care provin, de regulă, din familii disociate structural și funcțional și cu o situație economică precară, având, totodată, performanțe scăzute școlare și profesionale. Evoluția ”carierei” lor delincvente relevă comiterea, încă de la o varstă fragedă, a unor acte predelincvente (furturi
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
școlar, consum de alcool și chiar droguri, agresiuni fizice), pentru ca ulterior să treacă la realizarea unor fapte penale mult mai grave (tâlhărie, viol, furt, agresiuni fizice). minori cu comportamente delincvente recurente și reiterative, care comit fapte penale cu o deosebită periculozitate socială, concretizate în delicte de omor, vătămări corporale, violuri și tâlhării, consum și trafic de stupefiante. De regulă, acești minori provin din acele medii de ”socializare negativă“, medii ”marginale” sau chiar ”patogene“, unde sunt socializați și ”învățaȚi ”într-un spirit
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
nu la dezechilibrul de putere din sistem, ci la dezechilibrele de amenințare cu care se confruntă. Aceste dezechilibre de amenințare apar îndeosebi când există un stat sau o coaliție de mai multe state care prezintă un grad foarte mare de periculozitate, constituind o sursă de amenințare pentru întregul sistem, pentru regulile după care el funcționează și pentru valorile pe care le promovează. Gradul de amenințare pe care un stat îl are în sistem reprezintă o sumă de elemente de capacitate militară
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
nevoită să valorifice lucrurile furate. Molly a intrat în cârdășie cu hoți, cu falsificatori de bani, cu spărgători, pe aceștia din urmă i-a evitat. Avea deja cincizeci de ani. Se ferea de hoți și de spărgători, evalua gradul de periculozitate. Primejdia o pândea mereu, mulți hoți erau prinși de autorități, ea însă reușea să scape de autorități. Se controla atent, se îmbrăca elegant când fura, să nu dea de bănuit, umbla uneori în travesti, simula cu dibăcie nevinovăția. În cele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
deși inițial cei doi au fost condamnați tot la pedeapsa capitală, s-a reușit schimbarea pedepsei și evitarea, astfel, a unei ireparabile erori judiciare. După cum se va vedea din cuprinsul cărții, asemenea schimbări de încadrări juridice sau de evaluare a periculozității sociale, pentru diverse infracțiuni instrumentate de către organele de cercetare ale securității, au mai existat de-a lungul anilor, toate dictate „de sus” și reprezentând reflectări fidele ale evoluției viziunii lui Nicolae Ceaușescu în legătură cu infracționalitatea din domeniul securității statului, viziune ce
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
de ce bărbații produc mai multe acte criminale decît femeile și de ce femeile delincvente sînt privite deseori ca victime. Din acest punct de vedere, repartizarea infracțiunilor pe sexe este un indicator important al civilizației carcerale, deoarece impune tratarea diferită și estimarea periculozității sociale. Problema criminalității feminine a început să-i preocupe în mod deosebit pe specialiștii în penologie, deoarece femeile au, la data încarcerării, cel puțin un copil minor dependent de ele, iar creșterea copiilor departe de mamele lor sau în mediul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai numeroase infracțiuni făcute de femei au fost îndreptate împotriva unor persoane aproapiate (soț, concubin, copil, părinți, socri, frați), fiind considerate crime pasionale, fără nici un pericol la adresa societății. Deoarece studiile au constatat la femeile arestate cel mai scăzut grad de periculozitate instituțională, tratamentul aplicat lor tinde să devină mai relaxant și permisiv. De la regimul bazat pe o pază severă, pe inactivitate sau muncă necalificată, s-a trecut tot mai accentuat la programe de educație ce ating teme precum: planificarea familială, contracepție
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cînd faptele sînt dovedite, ca să nu aibă posibilitatea să facă tot felul de aranjamente pentru a scăpa de vigilența justiției. Temeiul pentru care oamenii care au probleme penale sînt arestați preventiv, și nu eliberați pe cauțiune nu e legat de periculozitatea acestora, ci de prezumția de vinovăție. Există opinia clar conturată că cei arestați de poliție sînt vinovați, iar judecarea lor în libertate le-ar favoriza găsirea probelor de nevinovăție, zădărnicind astfel munca polițiștilor. Această viziune trădează o lipsă de respect
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fură lucruri vechi, cu valoare sentimentală, care pot fi revîndute cel mai adesea în tîrgurile de vechituri. Diferența ține așadar de civilizație. Din acest motiv există temeri întemeiate că acceptarea esticilor în Uniunea Europeană va aduce cu sine o creștere a periculozității în spațiul intim, privat, familial, puțin violat pînă acum de hoții occidentali. Observînd comportamentul infractorilor est-europeni din Franța, Hervé Vieillard-Baron constata că "brutalitatea marchează în realitate raporturile lor sociale... reacțiile lor sînt adesea de o impulsivitate extremă... viața părînd a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prin comparație, în SUA 70% din victime au fost ucise cu o armă de foc). Date fiind pedepsele mari și frica inspirată celorlalți deținuți, criminalii beneficiază în închisori de un regim aparte. Cei mai mulți dintre ei sînt considerați deținuți periculoși, deși periculozitatea unui individ în închisoare se stabilește în funcție de comportamentul în relație cu ceilalți, și nu în funcție de fapta comisă. Criminalii se adaptează cel mai bine mediului penitenciar, datorită resemnării în fața pedepselor lungi. Ei ajung rapid la o totală dependență de instituția închisorii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Finlanda, Austria, Irlanda, Marea Britanie etc. Specialiștii occidentali au ajuns la concluzia că individul nu trebuie să se obișnuiască cu mediul penitenciar, deoarece recuperarea lui va fi mai greoaie. Pentru cele mai multe infracțiuni (dar nu și pentru cele foarte grave și cu periculozitate mare) se preferă arestul pentru o perioadă scurtă, de cîteva luni, urmat de pedepse neprivative de libertate. În sistemul punitiv românesc, și pedepsele cuprinse între 1 și 3 ani sînt considerate blînde și se acordă de două ori mai rar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în închisori de maximă siguranță, sporind și mai mult nemulțumirile și tensiunile interne și justificînd astfel în ochii autorităților necesitatea sporirii măsurilor de securitate. Este evident că măsurile de securitate exagerate din închisorile statelor foste comuniste sînt impuse nu de periculozitatea deținuților, ci de viziunea despre pedeapsă a autorităților și de corupția acestora. Poate că nu este exagerat a spune că investițiile în securitate sînt făcute mai puțin pentru a apăra societatea de deținuți, cît pentru a apăra autoritățile de opinia
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nu vocilor interioare (de conștiință, profesionale sau religioase). Selecția negativă a personalului este în mare măsură responsabilă de imaginea acestuia în exterior. Deseori angajații se plîng de faptul că societatea nu le apreciază munca și nu le recunoaște valoarea, exagerînd periculozitatea la care se expun permanent. Dar refuză să-și arate valoarea în asociațiile și breslele profesionale și trec sub tăcere faptul că periculozitatea le este recompensată financiar, în condițiile în care ea nu este dovedită, căci agresiunile fizice împotriva lor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
angajații se plîng de faptul că societatea nu le apreciază munca și nu le recunoaște valoarea, exagerînd periculozitatea la care se expun permanent. Dar refuză să-și arate valoarea în asociațiile și breslele profesionale și trec sub tăcere faptul că periculozitatea le este recompensată financiar, în condițiile în care ea nu este dovedită, căci agresiunile fizice împotriva lor sînt practic inexistente. De mulți ani nu s-a înregistrat oficial nici un atac împotriva vreunui angajat. Imaginea negativă a personalului este dată de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
se reduce treptat, fie că sînt mai puțini locatari într-o cameră, fie că sînt scoși la muncă. Această gradare a pedepsei este aplicată tuturor arestaților, indiferent de fapta comisă, anulînd astfel principiul individualizării pedepsei. În plus, considerarea gradului de periculozitate a unui condamnat în funcție de infracțiunea făcută, și nu de comportamentul avut în penitenciar (căci există oameni care au fost arestați pentru fapte făcute cu violență, dar care au în închisoare un comportament pozitiv) produce situații nedrepte, "periculoșii" nefiind scoși la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
celui din ateliere, România înregistrînd cele mai mici rate din Europa la aceste două categorii de personal. Creșterea bruscă a angajaților în aparatul administrației centrale și a veniturilor alocate lor (în mod aberant, funcționarii din DGP beneficiază de spor de periculozitate) a adus în angrenajul penal o mulțime de oameni fără experiență. În același timp, au fost excluși din sistem sau stimulați să-l părăsească cei mai cunoscuți profesioniști, care s-au afirmat în breslele științifice naționale și internaționale cu articole
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai importante case de detenție din Europa și Turcia 251, Mihai Șuțu a hotărît ca arestații să poată fi eliberați pe garanție, cu condiția să fie trimiși mai întîi la spătărie pentru a-i supune unei cercetări privind gradul de periculozitate publică, cei care garantau pentru ei urmînd să răspundă cu libertatea lor de purtarea liberatului pe viitor 252. Tot datorită lui s-au amenajat infirmerii în cele mai mari închisori, unde erau tratați bolnavii cu afecțiuni ușoare, pentru cei grav
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
colectiv era norma supremă, deținuții nu aveau decît o singură ieșire din această condiție: să devină ei înșiși puncte de generare a acestui malefic mecanism în alte grupuri umane. Acordînd responsabilitate mai mare unui delincvent cu cît gradul lui de periculozitate era mai ridicat, se obținea o subordonare necondiționată față de scopurile autorităților. Supuși terorii și spălării creierelor, deținuții erau apoi mutați în alte pușcării, devenind ei înșiși surse de teroare apte să declanșeze noi cicluri ale suferinței și răzbunării. Teoria lui
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
refugiaților și a celor care trec clandestin granița care vor fi tot mai numeroși după integrarea României în Uniunea Europeană. Este evident că închisoarea nu va dispărea curînd, pentru că ea va fi singurul remediu pentru izolarea persoanelor cu grad ridicat de periculozitate. Nu a dispărut din nici o țară civilizată. Dar numărul încarceraților se va reduce tot mai mult de la an la an, iar pușcăria va deveni o instituție custodială civilă, plasată pe o piață penală concurențială. Cu celule individuale, dotate decent, cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]