546 matches
-
Benjamins, Amsterdam/Philadelphia, 1986 și "Conceptul de postmodernism: erorile "mimetice" și "teatrale"", în Cinci fețe ale modernității sau în M. Călinescu și Douwe Fokkema (ed.), Exploring Postmodernism, John Benjamins, Amsterdam/Philadelphia, 1987. 18 Matei Călinescu, "Postmodernismul și câteva paradoxuri ale periodizării", în Cinci fețe ale modernității, p. 315. 19 În cuvintele lui Matei Călinescu: "Termenii periodizanți și periodizarea, așa cum îi văd eu, nu sunt nici împărțiri arbitrare a ceea ce apare drept un continuum istoric, nici înțelegeri mai mult sau mai puțin
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sau în M. Călinescu și Douwe Fokkema (ed.), Exploring Postmodernism, John Benjamins, Amsterdam/Philadelphia, 1987. 18 Matei Călinescu, "Postmodernismul și câteva paradoxuri ale periodizării", în Cinci fețe ale modernității, p. 315. 19 În cuvintele lui Matei Călinescu: "Termenii periodizanți și periodizarea, așa cum îi văd eu, nu sunt nici împărțiri arbitrare a ceea ce apare drept un continuum istoric, nici înțelegeri mai mult sau mai puțin exacte sau elocvente ale articulațiilor "reale" ale procesului istoric. Ele sunt, aș putea spune, sau cel puțin
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
aproximativ aceiași promotori și autori n-au avut-o după aigust 1944, față de literatura română interbelică. Dacă scoatem din ecuație RS și-l Înlocuim cu P, fie la nivelul terminologiei, fie, și mai grav, În diverse optici și proiecte de periodizare a literaturii române, atunci ce ne facem cu mulțimea de practicieni și teoreticieni ai RS? Căci nici Ion Vitner, S.Damian, Ov.S.Crohmălniceanu, Savin Bratu, Radu Popescu, Mihail Petroveanu, Paul Georgescu și alții mulți n-au construit (și n-au
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și distribuția plăților informale 141 4. Măsuri pentru scăderea plăților informale și creșterea transparenței În sectorul de sănătate 149 Bibliografie 165 Rolul instituțiilor internaționale În reformarea politicilor publice pentru romii din România (Marcel Dediu) 167 1. Cadrul teoretic 170 2. Periodizarea politicilor publice pentru romii din România 174 3. Transferul de politici/idei În cazul romilor din România 187 4. Concluzii și perspective de viitor 196 Bibliografie 197 Dinamica formulării politicilor publice de gen În contextul integrării europene (Monica Munteanu) 201
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pentru romi În țările din Est, ai guvernelor (din România și din Occident) care sunt interesați de problemele romilor, ai societății civile rome etc. Toți acești actori au un interes comun, un limbaj comun și canale specifice de comunicare. 2. Periodizarea politicilor publice pentru romii din Româniatc "2. Periodizarea politicilor publice pentru romii din România" Politica instituțiilor europene și internaționale cu privire la romi a cunoscut o evoluție, de la Îngrijorările legate de migrația romilor și potențialul factor de destabilizare a statelor occidentale În urma
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
din România și din Occident) care sunt interesați de problemele romilor, ai societății civile rome etc. Toți acești actori au un interes comun, un limbaj comun și canale specifice de comunicare. 2. Periodizarea politicilor publice pentru romii din Româniatc "2. Periodizarea politicilor publice pentru romii din România" Politica instituțiilor europene și internaționale cu privire la romi a cunoscut o evoluție, de la Îngrijorările legate de migrația romilor și potențialul factor de destabilizare a statelor occidentale În urma acestor migrații (la Începutul anilor ’90) până la o
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ISD greenfield, în perioada analizată. Capitolul al treilea și-a propus cercetarea principalelor tendințe ale ISD din România, în perioada 1991-2012, având ca sursă de date și metodologii Registrul Comerțului privind noțiunea și metodele de calcul ale investițiilor străine directe. Periodizarea intervalului de timp 1991-2012, pe subperioade, a vizat etape importante de pregătire a procesului de aderare a României la Uniunea Europeană și de postaderare, după cum urmează: 1991 1995 - perioada de preasociere a României la Uniunea Europeană; 1996-2000 - perioada de asociere și începerea
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
politice. Și ar putea fi văzută, astfel, peste toate scrierile de omagiere a Zilei de 10 Mai, a personalităților regale, ori de cuprindere sociologică, chiar enciclopedică, a României moderne, precum și peste compendiile, manualele și cursurile universitare mult marcate de impasul „periodizărilor istoriei” și al recunoașterii Regatului În opera construcției naționale. Lucrurile, În privința istoriografiei constituirii Regatului, aveau să stea cu mult mai rău după 1945 și, decis, odată cu „manualul Roller” din 1947. Rechizitoriul sever făcut „soluției monarhice”, ca gir dat „alianței burghezomoșierești
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
importanței teoretice crescânde a conceptului de generație este, probabil, legat și de declinul influenței marxismului În câmpul științelor sociale, respectiv de declinul viziunii tradiționale asupra lumii sociale divizate În clase. În acest sens, A.A. Cournot (1988) a propus o periodizare seculară a istoriei, corespunzător unui ciclu de trei generații care se influențează unele pe altele: tinerii sunt educați de părinții aflați, la rândul lor, În contact cu generația anterioară, marcând, astfel, prin contact direct, două generații succesive. În acest mod
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lecție, de răspunsul ei la indicațiile coregrafului și antrenorului, de atracția sau dezinteresul față de anumite sarcini, de îndeplinirea numărului de repetări impus, precum și de calitățile ei individuale. I.4. Obiectivele cercetării constatative Analiza calendarului competițional a avut drept scop realizarea periodizării antrenamentului gimnastelor de categoria „junioare IV - nivelul I”, având la bază principalele competiții la care au participat gimnastele. Cercetarea documentelor de planificare de la mai multe cluburi de gimnastică din România a avut ca obiectiv stabilirea situației practice privind ponderea, conținutul
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
cercetării noastre a fost necesar să analizăm documentele de planificare de la cluburile sportive de gimnastică din țară (pe perioadele pregătitoare și competițională ale antrenamentului sportiv), de unde am putut desprinde ponderea și conținutul programelor de pregătire artistică desfășurate cu gimnastele. Realizarea periodizării antrenamentului, lucru necesar pentru realizarea experimentului nostru, a presupus studierea calendarului competițional pentru categoria junioare IV - nivelul I. Observația pedagogică. Observația pedagogică este o metodă directă de investigare a realității care în domeniul nostru de activitate se manifestă ca un
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
Fiind vorba despre un proces, continuitatea a fost o cerință intrinsecă, chiar dacă, În mod firesc, evoluția de ansamblu nu a putut exclude treptele, dar și perioadele de flux și reflux. Fără a ne propune o Înregistrare a tuturor Încercărilor de periodizare a emigrației române către America și Canada, amintim, bunăoară, că, la Începuturile celui de-al doilea deceniu al secolului XX, Ioan Podea considera că abia după 1880 putem vorbi despre evoluția emigrării ca un proces istoric. Însă, la acea dată
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
scăzut, cum era și de așteptat, dar caracterul general al emigrației nu a diferit de cel de dinainte de 1939. O abordare detaliată a acestui val de emigrare va impune, probabil, unele subdiviziuni cronologice, reclamate de rațiuni ce țin de orice periodizare, precum și eventuale nuanțări interpretative. Scopul demersului nostru nu este unul analitico-exhaustiv, ci numai de punere În temă, astfel Încît nu dorim să intrăm În detalii sau să avansăm eventuale judecăți de valoare. „The Third Wave”, cel În care se Încadrează
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Paris, Washington și, la data apariției cărții, New York, unde se afla În calitate de consilier cultural al ambasadorului Franței În SUA. Buhler expune, cinematografic, „creșterea și descreșterea” personajului ales, comunismul, cu ajutorul unor decupaje cronologice previzibile, delimitate de schimbarea deținătorilor vizibili ai puterii. Periodizarea pare ușor deductibilă din orice istorie a comunismului est-central-european: al Doilea Război Mondial, cucerirea puterii, stalinismul, comunismul național, modernizarea, implozia. SÎnt secvențe ce ar putea fi regăsite oriunde În fostul „lagăr socialist” dacă nu ar fi Însoțite de nominalizările poloneze
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care se va extinde parțial și în Caucazul de Nord, în regiunea Kuban și pe malul drept al Donului. Culturii Prohorovo îi urmează în mod direct, în stepele de la Volga, cultura Suslov (secolele I î.Hr.-I d.Hr.). Astfel, tabloul periodizării culturii sarmatice s-ar deschide cu cultura sauromata, datată la nivelul secolelor VII-IV î.Hr., fiind continuată de cultura Prohorovo (secolele IV-II î.Hr.), de cultura Suslov (secolele I î.Hr.-I d.Hr.) și încheindu-se cu etapa târzie a culturii sarmatice
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Jos a unor noi grupe sarmate asiatice, de evenimentele din anii 49-50 d.Hr. Conform aceleiași opinii, episoadele evocate se reflectă, în plan arheologic, în creșterea numărului de vestigii sarmatice corespunzătoare acestei perioade. Cu preocupri constante în studierea, clasificarea și periodizarea acestei categorii de antichități, V.I. Grosu a realizat și o inventariere completă a descoperirilor de până la sfârșitul anilor ’80, avansând ca sum totală cifra de 114 monumente sarmatice, conținând 415 morminte. La acestea se mai adaugă alte câteva descoperiri ulterioare
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
și argint cu efigiile regilor aorși (sau roxolani) Farzoios și Inismeus, bătute la Olbia, au fost găsite în alte puncte ale acestui teritoriu și - de asemenea - în pofida faptului că astfel de tezaure există în spațiul carpato-dunărean, de exemplu. În privința periodizării monumentelor sarmate din Basarabia, dincolo de controversele care persistă și în prezent, formula care apare până în acest moment ca fiind cea mai convingătoare și mai bine adaptată realităților din spațiul pruto-nistrean rezidă în clasificarea în cinci grupe, propusă de V.I.Grosu
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
istoric. Acest lucru este valabil și în cazul literaturii. Ideea de literatură avansează doar în interiorul unei legi proprii și este condusă de o autodeterminare specifică. Legat de istoria ideii de literatură s-au înregistrat multe prejudecăți, erori grave de datare, periodizări arbitrare sau simplificări uimitoare. Antichitatea și Evul Mediu sunt ignorate total, crezându-se că literatura a parcurs doar: Renașterea, romantismul și epoca modernă, că ideea de literatură ar începe să se constituie după Evul Mediu, sau chiar că identificarea acestei
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
de rapiditate pentru a lua inițiativa în joc. Acționarea rapidă și judicioasă în același timp necesită un bagaj tehnic, motric cât mai bogat cât mai variat, mijloacele tehnice fiind suporturile materiale ale tacticii, ale gândirii creatoare care orientează acțiunea jucătorului. Periodizarea anuală a pregătirii trebuie stabilită în raport cu cerințele complexe ale învățământului și în raport cu calendarul competițional al școlii sau liceului și municipiului și al județului. Capitolul 4. Determinarea modelului de joc al unei echipe reprezentative școlare de baschet selecționarea elevilor pentru formarea
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
14 la 25 de ani, iar UNESCO consideră tinerețea între 14 și 28 de ani. J. C. Teseco plasează tinerețea între 15 și 24 de ani, iar L. Rosenmary consideră tineri indivizii între 13 și 25 de ani. Din aceste periodizări rezultă patru tendințe. Prima este de contopire a adolescenței în copilărie; adolescenții sunt copii mai mari. A doua de contopire a adolescenței cu tinerețea; adolescentul este și adult în măsura în care îndeplinește muncile celui din urmă. A treia - de separare a adolescenței
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
altele, cu o dificultate analoagă, deși de semn contrar: o contextualizare istorică riguroasă și coerentă, dacă permite, de exemplu, plasarea pe terenul istorico-religios cel mai adecvat al unei religii Întemeiate, constrânge Însă la sacrificarea unității și continuității sale pe altarul periodizării cronologice. Cât despre criteriile istorico-religioase mai specifice, acestea comportă adesea riscul de a plăti un preț prea mare. De exemplu, alegerea criteriului, de altfel fundamental, „religii ale mântuirii” ca principiu clasificator și distinctiv se poate transforma Într-un pat al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
I Olimpice (vv. 1-2), distingea Între zei, eroi și oameni, iar Platon, În Cratylos (397 C399 C), Îi așeza pe locul al treilea, după zei și demoni, dar Înaintea oamenilor, Hesiod (Munci și zile, 156-160) Îi considera hemitheoi, semizei. În periodizarea lui, aceștia urmau după stirpea de aur, din care și-au tras originea daimonesxe "daimones", după cea de argint și cea de bronz și precedau imediat apariția oamenilor pe pământ, cu care nu aveau totuși legături de sânge. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Sfameni Gasparro" 1. COORDONATELE PROBLEMEI: TRADIȚIE ȘI INOVAȚIITC "1. COORDONATELE PROBLEMEI \: TRADIȚIE ȘI INOVAȚII" 1. Cadrul istorictc "1. Cadrul istoric" După celebra Istorie a elenismului a lui J.G. Droysen (1833-1843; 1877-18782) s-a consolidat folosirea acestui termen pentru calificarea unei periodizări a istoriei antice care, identificând În expedițiile lui Alexandru cel Mare (356-323 Î.Hr.) o cotitură memorabilă prin toate evenimentele politice și culturale petrecute În lumea din jurul Mării Mediterane, fixează În anul morții acestuia Începutul unei noi epoci istorice. Această
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
istorică, ceea ce îi dă cercetătorului posibilitatea de a extrage o serie de particularități ale prozodiei avute în atenție: originalitatea, factura elaborată, armonia. După o serie de studii privind originea italo-greacă a versificației românești, problemele generale ale prozodiei din zona dunăreana, periodizarea istoriei versului românesc, G. își sintetizează cercetările într-o amplă Introducere în istoria versului românesc (1971). Potrivit unei concepții proprii, autorul examinează versificația românească în contextul culturii europene, stăruind asupra realizării unei istorii comparate a versificației. Lucrarea debutează cu un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
înainte de Unirea din 1918 / 198 Tabel 20. Evoluția învățământului public primar în perioada interbelică / 201 Tabel 21. Rata promovabilității în educație primară în anul școlar 1928/1929 / 202 Tabel 22. Evoluția învățământului secundar teoretic în perioada interbelică / 202 Tabel 23. Periodizarea istoriei universale și a celei naționale / 234 Tabel 24. Evoluția modului de alocare a timpului de studiu aferent disciplinelor umaniste și științelor naturii în școlile secundare / 259 Tabel 25. Evoluția învățământ primar și gimnazial în perioada 1938-1961 / 260 Tabel 26
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]