935 matches
-
activitatea scoțându-i pe elevi din concentrarea asupra scrierii. Important este ca aceste exerciții să urmărească realizarea valențelor formativ-informative, ceea ce depinde, în mare măsură, de respectarea unor cerințe specifice : să se desfășoare într-un climat afectiv favorabil, într-o atmosferă permisivă, ferind școlarii de teamă, tensiuni și inhibiții nejustificate; să se axeze pe noțiuni, reguli, cunoștințe anterior însușite și să reia, pentru sistematizare, aceste capacități; să fie concepută și structurată gradual, atât din punct de vedere al conținuturilor, cât și sub
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
insuficienta solicitare a proceselor intelectuale, exceptând memoria ( de cele mai multe ori de tip mecanic); „expedierea” exercițiilor de scriere corectă în extensia lecțiilor, nicidecum în lecții cu destinație specială; slaba verificare a conținuturilor lecțiilor curente; lipsa unui climat de muncă adecvat, serios, permisiv și angajant; corectarea superficială și la intervale mari a temelor scrise și a sarcinilor de activitate independentă; exigența diminuată în corectarea greșelilor de scriere, acestor cauze adăugându-li-se și altele, de tipul: superficialitate, comoditate intelectuală, învățare mecanică; influența negativă
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
zone diferite de pe glob, în culturi și grupuri socio-economice variate. Se degajă câteva idei principale pentru stilul în comunicarea părinți/copii, pentru înțelegerea profundă a perioadei adolescenței: Pentru adolescent este apreciată ca benefică supravegherea democratică. Este de preferat o abordare permisivă, egalitară a adolescentului față de una autoritară, de respingere;. Comportamentul părinților caracterizat prin căldura afectivă, răsplata acordată pentru merite, are consecințe favorabile în achiziționarea de către adolescent a unor itemi structurali ai personalității lui, ai independenței de a avea o identitate, ai
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
întregului capitul general, ei au reușit să câștige cauza, și anume abolirea privilegiului acordat de papă referitor la acceptarea banilor prin intermediul procuratorilor, ca și interpretarea Regulii, dată de papa Inocențiu al IV-lea, în acele aspecte în care era mai permisivă decât cea a lui Grigore al IX-lea. 56. Tot fratele Ioan de Kethene a intervenit în fața tuturor definitorilor, în același capitul general, în favoarea reconcilierii cu fratele Elia și a obținut angajamentul că-i va fi trimisă acestuia o admonestare
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vârstă sunt de asemenea semnificative. Gradul de acord cu aceste tehnologii este mai mare în Constanța și mai scăzut în Iași și Craiova (Kruskal-Wallis H = 38,67, df = 7, p = 0 < 0,001). Grupa de vârstă 25-29 este cea mai permisivă cu privire la noile metode, iar pe măsură ce se înaintează spre 60 de ani, gradul de acord scade semnificativ (Kruskal-Wallis H = 20,10, df = 7, p = 0 < 0,001). În opinia respondenților, tehnologiile de reproducere ar trebui folosite în principal de persoanele căsătorite
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
7 100 Tabelul 75. Variabilitatea pe sexe a acceptării relațiilor sexuale în afara cuplului Testul de semnificație Pearson χ2, χ2 = 113,250, df = 1, Sig. < 0,001, indică o diferență semnificativă între bărbați și femei, în sensul că bărbații sunt mai permisivi (31,9%) decât femeile (11,8%) cu privire la întreținerea de relații sexuale în afara cuplului. În eșantionul nostru observăm că la nivel regional gradul de permisivitate (proporția de răspunsuri Da) diferă de la o localitate la alta (χ2 = 25,013, df = 7, Sig
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cea a femeilor. Diferența între bărbați și femei este statistic semnificativă, conform testului de semnificație Pearson χ2. La nivel regional, avem de asemenea diferențe semnificative între localități (χ2 = 16,715, df = 7, Sig. = 0,019 < 0,05). În orașele mai permisive, cum sunt București și Timișoara, se observă și cele mai mari proporții de cazuri în care s-au raportat relații sexuale în afara cuplului Din când în când sau Des (Tabelul 77). În raport cu grupa de vârstă, se poate observa că relațiile
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
unui organism sănătos. 5. Infidelitatea 5.1. Relațiile sexuale în afara cuplului La întrebarea " Sunteți de acord cu relațiile sexuale în afara cuplului?" 78,3% din totalul subiecților au răspuns că nu sunt de acord cu astfel de relații. Bărbații sunt mai permisivi decât femeile la întreținerea relațiilor sexuale în afara cuplului (31,9%, fată de 11,8%). La nivel regional, în eșantionul nostru, cea mai mare permisivitate, peste media eșantionului, se observă în București (32,6%) și Timișoara (24,9%), cea mai mică
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
au răspuns că au avut asemenea relații Des. Proporția bărbaților care au avut relații sexuale în afara cuplului este de 5 ori mai mare decât cea a femeilor. La nivel regional, avem de asemenea diferențe semnificative între localități, în orașele mai permisive cum sunt București și Timișoara observându-se și cele mai mari proporții de cazuri în care s-au raportat relații sexuale în afara cuplului Din când în când sau Des. În raport cu grupa de vârstă, se poate observa că relațiile în afara cuplului
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
să fi putut influența vama de la Curtici? Silviu Brucan e un excelent povestitor. El prezintă un Gorbaciov prudent, la acest sfârșit de noiembrie 1989, într-un fel de complicitate cu partenerii săi de la Londra și Washington, adept al unei linii permisive în privința țărilor surori. Brucan povestește cu o mulțime de detalii conversația sa cu Gorbaciov dar acesta nu a confirmat că l-ar fi primit pe Brucan în timpul șederii sale la Moscova: Brucan i-ar fi transmis doar un memorandum. Alexandru
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cunoașterea intercondiționării diversilor factori ai acestui proces. Oricît de talentată (factor înnăscut) este o persoană, sub aspectul potențialului creativ, ea nu se va putea manifesta dacă nu are cunoaștere teoretică, tehnică și organizatorică, dobândită sau dacă nu există un mediu permisiv, apt să-I primescă și să-I utilizeze ideile (factor social). Multitudinea de factori, potrivit studiilor diverșilor autori se grupează în: a. factori individuali (interni sau endogeni), intelectuali și nonintelectuali, ce definesc potențialul unei persoane și b. factori externi (exogeni
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
boală-pedeapsă", "pedeapsă împotriva dezmățului sexual"; în celălalt, este considerată extrem de contagioasă, dincolo de ce este rațional admisibil. "Marková și Wilkie au dezvăluit astfel în presă expresii în care SIDA este dată, așa cum a fost înainte sifilisul, ca efect al unei societăți permisive, o condamnare a "conduitelor degenerate", pedeapsă pentru "iresponsabilitatea sexuală", flagel de care "bunii creștini, care nici nu se gîndesc să se comporte cum nu se cuvine" sînt feriți. Cercetătoarele observă, în paralel, o întoarcere spre valorile familiale tradiționale, ca garant
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a consonanței și de atribuire cauzală este calificată drept "raționalizare". Într-o astfel de grilă, comportamentele sînt cele care dau naștere opiniilor. Mulți cercetători se raliază acestei teoretizări (Flament, op. cit, Guimelli, 1999, Rouquette și Rateau, 1998). Contextul liberal sau permisiv al societăților moderne întărește o astfel de tendință, difuzînd o RS a individului autonom. Actorii unei societăți se identifică cu pasiune acestui tip de reprezentare, deși ea poate proveni din influențe sociale complexe (cf. J.-L. Beauvois, Traité de servitude
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
corectei discerneri între aceste forme de reprezentare a sacrului se arată a fi unul extrem de complicat, instituțiile religioase ale prezentului fiind nevoite, din nefericire, datorită posibilităților financiare limitate, a ofertei artistice neconvingătoare sau a altor cauze, să devină tot mai permisive. Din aceste motive, într-unele din spațiile de cult actuale se regăsesc reprezentări "nedemne" de calitatea impusă de standardele artei sacre, fapt despre care academicianul Răzvan Theodorescu, declarase că, "astăzi, noi, în această materie, suntem eretici cum nu se mai
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
în acest caz, destinatarul alături de care râde, și nu cel pe seama căruia se râde), împărtășind cu acesta coduri și convenții comune (morale, spirituale, estetice, sociale). Trebuie semnalat că această complicitate, în funcție de contextul politic, poate avea un caracter exoteric, în regimurile permisive locutorul mizând, deschis și oficial, pe colaborarea receptorului, sau un caracter esoteric, în care complicitatea devine o aventură "în doi sau mai mulți" în fața terorii, ca unic mod convenabil de a-și deghiza revolta. Una din concluziile la care ajunge
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
state între care există diferențe sesizabile de natură economică, politică sau culturală. Apare astfel discrepanța dintre statele sau grupurile de state care impun anumite valori și cele care doar le receptează. Cele din urmă sunt, în opinia mea, cele mai permisive la renașterea, în cadrul societăților lor, a tendințelor naționaliste sau fundamentaliste. Mă concentrez, apoi, asupra dinamicii interne a procesului globalizării, o "sinteză" care conține și transcende, în același timp, o serie întreagă de diade opozabile, precum unitate și diversitate, integrare și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
politică sau culturală. Apare astfel discrepanța între statele sau grupurile de state care impun anumite valori și cele care se constituie în receptori ai acestor valori. Cele din urmă sunt, așa cum voi argumenta în cele ce urmează, statele cele mai permisive la renașterea, în cadrul lor, a tendințelor etnonaționaliste sau fundamentaliste. Din punctul meu de vedere, o astfel de distincție ne ajută să evităm înțelegerea interdependențelor globale în termenii imperialismului, fie acesta economic, politic ori socio-cultural. Din acest unghi, spre exemplu, globalizarea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acută realizează creșterea secreției de aldosteron. Fenomenele de predominanță simpatică activează, de asemenea, secreția de renină prin intermediul receptorilor beta-adrenergici și formarea de angiotensină aldosteronoeliberatoare. Blocantele beta-adrenergice deprimă nu numai secreția de renină, ci și pe cea de aldosteron. Un efect permisiv asupra secreției de aldosteron exercită și ACTH hipofizar. Prezența sa în cantități mici este indispensabilă inițierii biosintezei acestuia și creșterii eficienței factorilor reglatori menționați. În absența ACTH se produce o atrofie parțială a zonei glomerulate și totală a zonelor fasciculată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cortizolul intensifică degradarea proteinelor tisulare inclusiv musculare, până la stadiul de aminoacizi a căror concentrație plasmatică crește, favorizând gluconeogeneza. Lipoliza este, de asemenea, activată, contribuind la mobilizarea acizilor grași și intensificarea proceselor metabolice alternative de creștere a glucozei sanguine. O acțiune permisivă a cortizolului față de efectele vasoconstrictoare ale catecolaminelor poate apare în cazurile de deficit marcat sau lipsă a acestuia. Persoanele cu lipsă sau insuficiență pronunțată de cortizol în timpul stresului, prezintă șoc circulator ca urmare a alterării efectelor vasoconstrictoare ale catecolaminelor. În
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
literar. Dacă pentru poezia scriitorului născut în Sibiu și format în New Orleans câteva aproximații comparative ne stau oricând la îndemână, nu îmi imaginez cum putem capta, cu repere autohtone, sensurile acestui volum. Reportaj nu e, decât în cel mai permisiv dintre înțelesuri. Scenariu nu e, dintr-un simplu calcul cronologic, fiind ulterior filmului. Roman nu e, pentru că libertatea totală conferită personajelor ar submina eventuala instanță narativă. Să ne mulțumim momentan cu varianta - curată ideatic - a suplimentului contextual. În ce fel
Autor pe drum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8350_a_9675]
-
sunt: procesele comunicării interși intrapersonale; procese afective, cu accent pe emoțiile superioare; învățare independentă și în grupuri; gândire pozitivă și creativă. c) Atmosfera de lucru (fizică, psihologică, socială). Caracteristici ale ambianței psihologice: transparența și comunicarea empatică; conduită cooperantă; condiții destinse, permisive de susținere; 31 încurajarea exprimării originale, a gândirii divergente; acceptarea/ respectarea diferențelor și deosebirilor dintre persoane d) Parcurgerea curriculum-ului „Medierea conflictelor” are ca finalizare dezvoltarea unor capacități individuale ce se pot exprima în: proiecte și produse. 3. Gestiunea resurselor
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
cimentului etc. Definiția relocării variază de la sensul restrâns de schimbare a locației unui proces manufacturier la sensul lărgit al investițiilor în căutare de eficiență care se deplasează către țări cu salarii mai mici și cu o legislație a muncii mai permisivă (Van der Berghe, 2001). Unii economiști (Pennings, Sleuwaegen, 2000) consideră că determinanții relocării sunt mai restrânși decât cei ai expansiunii (transnaționalizării); alții (Cordella, Grilo, 2001) chiar percep relocarea ca pe un act de dumping social, din moment ce ea este atractivă atunci când
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
puțin r]ul) decât este capabil. Acest aspect al consecințialismului a fost îndelung criticat pe motiv c] nu acord] suficient] libertate de acțiune individului. Deontologii au considerat c] aceast] rigiditate a doctrinei consecințialiste deriv] din înțelegerea greșit] sau neînțelegerea caracterului permisiv și a celui obligatoriu al lucrurilor. Acțiunea direct] și formularea limitat] a constrângerilor deontologice sunt strâns legate între ele. Deși unii filosofi și teoreticieni au pus la îndoial] argumentele care stau la baza distincției dintre intenție și simplă prevedere și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie ins] într-un asemenea grad de preferențialitate încât ei s] ignore justificabil nevoile celorlalți copii mai puțin favorizați. Rezult] de aici c] acest conflict este rezolvat prin negarea faptului c] relațiile personale p]rtinitoare în mod fundamental sunt moral permisive, nu numai obligatorii. Am crezut c] relațiile personale, așa cum le-am conceput, sunt compatibile cu morală, dar ne-am înșelat. Singurele relații personale legitime sunt cele care deriv] din datoriile imparțiale și nu au deci leg]tur] cu apropierea dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dreptul. În ap]rărea lui Kohlberg, poate fi evidențiat faptul c] teoria lui permite ca si indivizii aflați în Etapa 6 s] aib] judec]ți morale diferite cu privire la probleme morale de important] fundamental], din moment ce el recunoaște c]: „Socrate era mai permisiv decât Lincoln în privința sclaviei, si Lincoln era mai permisiv decât King” (1983, p. 129). Într-adev]r, Kohlberg scrie c] „este mai ușor s] evoluezi pan] la Etapa 6 în America modern] decât în secolul al V-lea în Atena sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]