64,416 matches
-
de vedere estetic, foarte importante sînt alte două aspecte pe care acestă carte le atinge inevitabil: aspectul politic și cel social-cultural. Primul, pentru că acțiunea sa este plasată la granița dintre două lumi politic opuse: nazismul și comunismul. Al doilea, pentru că personajele trăiesc într-o Transilvanie multietnică și oricît de felix ni s-ar părea astăzi această Transilvanie interbelică, interacțiunea dintre etnii nu a fost și nu este o realitate cu totul idilică. Fără ca autorul să cadă vreodată în păcatul naratorului reflexiv
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
oamenilor. Mătușile decorative, pe care altădată ne-am fi amuzat să le vedem cu ticurile lor de fete bătrîne, salută acum milităros cu Heil Hitler și susțin în jurul mesei cu ceai aberațiile arianiste de la Berlin. Prietenul cel mai bun al personajului principal, Hans sau Adolf, așa cum le impune celorlalți copii să-l strige, pentru a-i ruga apoi zadarnic să revină la Hans, se transformă într-un mic tiran comandant de Horde, într-un Dolfifürer care-și politizează inconștient ambiția proprie
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
sau Adolf, așa cum le impune celorlalți copii să-l strige, pentru a-i ruga apoi zadarnic să revină la Hans, se transformă într-un mic tiran comandant de Horde, într-un Dolfifürer care-și politizează inconștient ambiția proprie vîrstei. Nici personajul principal nu e un echidistant înțelept și suferă atunci cînd e detronat din fruntea grupului de mici naziști. Protecția pe care i-o acordă colegei evreice exmatriculate Gisela Gluckselich se bazează mai ales pe frumusețea fetiței și mai puțin pe
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
Gisela Gluckselich se bazează mai ales pe frumusețea fetiței și mai puțin pe condiția ei de victimă. Pe de altă parte, teama de bolșevici e majoră în rîndurile sașilor, iar simbolul comunismului ce va să vină e extraordinar construit în personajul soldatului Ion, armăsarul servitoarelor, locuitor al pivniței care pe 23 august 1944 fuge la bolșevici pentru a-l putea spînzura în voie pe colonelul a cărui ordonanță fusese. Toată această tensiune ideologică se rezolvă în dimensiune umană. Adolescentul parcurge un
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
loc în după-amiaza zilei de 23 august 1944 neutralizează de fapt stridențele unei lumi în derivă și reface pentru cîteva ore armonia diferențelor. între Heil Hitler și Gruss Gott biruie ultimul, chiar dacă vremelnic și chiar dacă nu neapărat din pioșenie, familia personajului nu e tocmai cucernică, iar bunicul cezaro-crăiesc spune despre preotul care îi frecventa: "Un preot nu e de lepădat. Dă bine în societate, e decorativ ca un tablou futurist, nu-l înțelegi, dar îl privești cu plăcere." Cît despre Transilvania
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
Săsălăi afurisiți! Cu Hitler al vostru cu tot! Cărați-vă la dracu în Germania!"), obsesia purității etnice e generală, ungurii sînt undeva mai jos în ierarhia socială, românii și mai jos. Educația atenuează totul, diferențele rămân însă clare în mintea personajelor. Cel care le transgresează o face de nevoie și e privit cu mare dispreț: "Cînd România a capitulat în august 1944 și a declarat război Reichului, comandantul de județ, Schenker, de profesie tăbăcar și cizmar, s-a lepădat de toate
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
albi și s-a lăsat dus de cărăușul Ollmützer, îmbrăcat și acesta în haine românești, și mînînd caii în piciore, spre vest, pe urma frontului german." Niciodată nu se simte tendința de a îndulci toată această tensiune etnică reală, niciodată personajele nu fac paradă de toleranță, dar nici nu exagerează șovinismul. Tabloul e foarte credibil și nu impune vreun mesaj artificial împăciuitor. Există însă unele fragmente cu adevărat tulburătoare, mai ales pentru cei care n-au cunoscut vreodată Transilvania de atunci
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
de onestitate care nu costă pe nimeni nimic, autorul rămînînd oricum cu toate onorurile. Concepția romanului și stilul scriiturii nu vin din tradiția literaturii române. Modelul e construcția simfonică amplă, de tip Buddenbrooks sau Somnambulii, deși cu unele delimitări curajoase. Personajul vorbește la un moment dat despre dejunurile care se întind pe pagini întregi în Muntele vrăjit, iar autorul încearcă să nu cadă în același păcat. Acțiunea centrală se desfășoară într-o singură zi, 23 august 1944, cu ample ramificații proustiene
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
adică un alt volum al acelorași minuni." Dintr-un caiet manuscris, aflat în posesia familiei, fără file de început (după numerotare), lipsesc 32 - și care după pagina 303 se încheie cu un "sumar", ne-am putut face o idee despre personajele sau grupurile de personaje ale romanului Străina. Început în anul 1942 (februarie) după cum atestă o notiță din caiet, romanul urma să apară în 1947 când scriitoarea avea 66 de ani. Romanul a fost, pare-se, tipărit în 1947, dar, din cauza
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
al acelorași minuni." Dintr-un caiet manuscris, aflat în posesia familiei, fără file de început (după numerotare), lipsesc 32 - și care după pagina 303 se încheie cu un "sumar", ne-am putut face o idee despre personajele sau grupurile de personaje ale romanului Străina. Început în anul 1942 (februarie) după cum atestă o notiță din caiet, romanul urma să apară în 1947 când scriitoarea avea 66 de ani. Romanul a fost, pare-se, tipărit în 1947, dar, din cauza naționalizării editurilor, s-a
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
am aflat în anul 1965 (când pregăteam volumul de Teatru) trei caiete-manuscrise ale romanului Străina. De altminteri, într-un proiect de editare a operei scriitoarei, d-l Stamatiadi, nepotul scriitoarei, are în plan un volum Străina. În acest roman întâlnim personaje cunoscute din romanele anterioare: Elena, Marcian, Aimée și doctorul Walter care moare în urma unui experiment medical, neizbutit, dar și personaje noi precum Ina și Lucian, Leopardul. Din manuscrisul Străinei nu se cunosc decât câteva fragmente, în majoritate publicate până azi
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
de editare a operei scriitoarei, d-l Stamatiadi, nepotul scriitoarei, are în plan un volum Străina. În acest roman întâlnim personaje cunoscute din romanele anterioare: Elena, Marcian, Aimée și doctorul Walter care moare în urma unui experiment medical, neizbutit, dar și personaje noi precum Ina și Lucian, Leopardul. Din manuscrisul Străinei nu se cunosc decât câteva fragmente, în majoritate publicate până azi în "Viața Românească", "Revista Fundațiilor Regale", "Lumea" lui G. Călinescu, "Kalende", "Gazeta literară", "Ramuri", "Revista scriitoarelor"... Într-o "notă scurtă
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
de îndrăgostiți strigată de comunitate sînt mutate în mijlocul cetății, pe scena unui amfiteatru. Un efect extraordinar la ridicarea cortinei! Comunitatea ocupă toate locurile acestui amfiteatru amplasat pe scenă. Sîntem în Ceylon. O baie de culoare se revarsă pe costumele acestui personaj, Corul: roșu, galben, verde, albastru, în desene stilizate, recognoscibile în intenție pentru zona de sud a Asiei. O anumită solemnitate capătă acest protagonist, punctînd clar atributele unei instanțe, la urma urmelor, destul de împietrită în verdicte și prejudecăți. Ca și ultima
Fluturi de Ceylon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15430_a_16755]
-
dădea freza în sprâncene, ei sunt acum, albiți în bune, cu siguranță și mai necesari în domeniul gingaș al perspectivei. Și nu doar în aceasta. Nu presupusesem noi, cu trista noastră inexperiență într-ale politicii, că, încet dar sigur, aceste personaje date în vileag, precum public devine trecutul femeilor publice, se vor retrage cu de la sine decizie sau, cu delicatețe și copioase compensații, vor fi conduse către un vast, confortabil și înțărcuit cimitir de elefanți? Și iată că P.S.D.-ul aspiră
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
Primul volum, Urmărirea, descrie minuțios avatarurile și intențiile subversive ale lui Dinu Rogojeanu și ale prietenilor săi din perioada 1952-1964. Nu cunosc roman românesc mai aplecat supra explicitării unor tehnici (amatoricești sau nu, însă toate) conspirative. Această dublă condiție a personajelor dă de altfel tonul cărții. Consecvența cu care autorul o circumscrie e, fără alte mărci, una pasională. Aș zice, ca intuiție, că fie și numai temperamental lui Stroescu-Stînișoară i se potrivește perfect un asemenea subiect al rezitenței din umbră. Nu
Roman sau autobiografie? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15443_a_16768]
-
unor evenimente de viață trăită. Stroescu-Stînișoară este mai degrabă un teoretician al subteranei; nu se știe de ce, a dorit să-și împărtășească teoriile sub o formă ficțională. Ficțiune-pretext, a cărei cea mai importantă inovație pare a fi schimbarea numelor unor personaje reale. Și care trădează ca atare prin subtitluri (prețioase pentru genul abordat) ca Răscoala întregii țări nu este de ajuns, Jocul de-a normalitatea - sau ca altele, derutant de exact catalogate, precum Aminiri despre generalul Rădescu și o întâlnire cu
Roman sau autobiografie? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15443_a_16768]
-
ca altele, derutant de exact catalogate, precum Aminiri despre generalul Rădescu și o întâlnire cu Zaharia Stancu. Și de asemenea prin observații contextuale de analiză politică, cu un caracter însă prea general și de o influență prea neînsemnată pentru evoluția personajelor. Roman sau nu, cartea lui Nicolae Stroescu-Stînișoară interesează la modul autentic, fie prin tensiunea întâmplărilor, fie prin evocările de atmosferă. Frapează, pe de altă parte, filonul ei sentimental, de o tandrețe reținută, dar reală și constantă, ce pare adeseori un
Roman sau autobiografie? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15443_a_16768]
-
de apreciat, dată fiind încărcătura foarte personală a cărții, autorul și-a ales de fapt ca (mono) temă Revolta. O revoltă mai puțin existențială, cât una imanentă, acțională - o suită de decizii care, dincolo de maximele emise uneori cam sentențios de personaje (dar alteori inspirat încadrate în logica faptelor), îl apropie pe Nicolae Stroescu-Stînișoară mai mult de Papillon decât de Camus.
Roman sau autobiografie? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15443_a_16768]
-
și asistă un clovn bețiv și cu umori negre. Schnier seamănă cu nebunii shakespearieni, cu Zacharias Lichter al lui Matei Călinescu sau cu orice alți proscriși și filosofi la beție pe care îi puteți găsi prin literatură. Schnier e un personaj mare prin aceasta, el aparține familiei celor care cunosc adevărul și-l urmează în modul lor propriu, dar mai ales nu prețuiesc poleiala lumii, preferă umilirea și uneori abjecția (mă duce cu gândul și la Beckett) dar iubesc oamenii în
Clovnii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15445_a_16770]
-
București, 2002. La spionat cu ochiul fermecat Comic de limbaj, de situație, umor sec, uneori macabru, dialoguri sarcastice, ironie de toate nuanțele, până la expresia ei cea mai tăioasă. Pentru a întruni acest summum, Jonathan Coe a ales o galerie de personaje culte, pline de viață și energie - în general studenți și studente dintr-un campus universitar. Pe locul unde aceștia își completau studiile se va găsi mai târziu o "casă a insomniacilor", cu aceleași personaje care fuseseră tinere. Ca să poată contrapune
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
Coe a ales o galerie de personaje culte, pline de viață și energie - în general studenți și studente dintr-un campus universitar. Pe locul unde aceștia își completau studiile se va găsi mai târziu o "casă a insomniacilor", cu aceleași personaje care fuseseră tinere. Ca să poată contrapune ironia unei construcții sociale astenice, romancierul îi atribuie medicinistului Gregory Dudden (ce întrerupe replicile celorlalți ca să le poată nota drept factologie pentru următoarele sale lucrări și proiecte) rolul de om-schemă. Chiar și în clipele
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
și proiecte) rolul de om-schemă. Chiar și în clipele de amor, Dudden face experiențe, palpând, sub pleoapele închise, globii ochilor iubitei: "Hai la spionat/ cu ochiul fermecat". Râsul și plânsul se învecinează, se străvăd marginile normalului și ale anormalului. Cu toate că personajele au țeluri precise și luptă pentru împlinirea lor, Casa somnului e o carte a neîmplinirilor. Fostul student, devenit doctorul Dudden, ratează experiențele de "desființare a somnului" (care ne cheltuiește peste o treime din viață) și moare în autoexperiment, în timp ce în
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
în laborator răsună ironic vocea lui Pavarotti, asurzitoare: Nessun dorma. Alt personaj-cheie, Terry, din ambiția de a ajunge mare cineast, eșuează în a scrie critici despre kitsch-uri, falimentând revista ce i le-a publicat. Sarah Tudor, narcoleptică - de fapt personajul care-i permite lui Jonathan Coe să facă incursiuni în onirism, între vis și realitate - ajunge lesbiană și îl determină pe tînărul Robert, îndrăgostit de ea, să facă operație de transsexualitate. Robert, devenit doctorița Madison, îi scrie lui Sarah o
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
au fost alegerile din 2000. Dacă vă amintiți, chiar în perioada cînd CVTudor umpluse Parlamentul cu oamenii săi, mi s-a părut că PRM-ul se va fractura. E adevărat, nu m-am gîndit că fractura se va produce prin personaje ca Ilie Neacșu sau Sever Meșca, dar m-am așteptat ca o parte din peremiști să-l părăsească pe CVTudor după ce s-au văzut parlamentari. Informațiile pe care le aveam despre relațiile dintre CVTudor și membrii partidului m-au făcut
Scandalul și penalul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15463_a_16788]
-
de Ioan Alexandru, în lectura nouă a dlui Cornel Ungureanu (care cu acest prilej, se "apără" de o remarcă a cuiva cum că ar fi cronicar literar al revistei timișorene: "Semnez Documentare, care ar vrea să semnaleze cititorului cărți, atitudini, personaje". N-o fi altă Mărie cu aceeași pălărie?). Savuroasă, ca de obicei, poezia în formă fixă a dlui Ș. Foarță, conectat de astă dată la bicentenarul lui Hugo, din care și traduce Vînătoarea burgravului. Caloriferul dlui Marcel Tolcea te umple
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]