2,049 matches
-
dacă se are în vedere că televizionarea în rândul lor include preponderent programe TV care nu sunt destinate categoriei lor de vârstă: astfel, studiile arată că 80% dintre copiii cu vârste între 4 și 10 ani urmăresc asemenea programe TV. Personalizarea consumului televizual constituie, de asemenea, un factor de risc, sustrăgând minorii de sub supravegherea părinților (în Marea Britanie, două treimi dintre copii și adolescenți - 6-16 ani - dețin propriul televizor în camera lor și se pot uita, deci, singuri la televizor). În România
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
asimilată de către televiziunile din România (programele TV sunt, în principiu, corect plasate, clasificate și semnalizate, deși, inerent, apar anumite erori), nu același lucru se întâmplă în ce privește respectarea signalecticii de către telespectatorii minori din România. În contextul unui control parental precar, al personalizării progresive a televizionării și al unei implicări a școlii egale cu zero în consumul TV al copiilor și adolescenților din România, au loc numeroase abateri de la respectarea signalecticii. Mai mult de o cincime dintre elevii de 7-10 ani, mai mult
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ar fi: 1) o tehnologie care necesită o forță de muncă mai slab calificată, dar o competiție puternică în raport cu întreprinderi posedând resurse umane foarte bine calificate; 2) riscuri mai mari datorate dezvoltării unor modele de comportament de consum bazat pe personalizarea produselor, deci, necesitând o resursă umană superior calificată, greu de a fi asigurată și folosită în raport cu o tehnologie rămasă în urmă. Scenariul „S1”, conceput a funcționa cu o tehnologie mai puțin modernizată, care ar avea avantajul că nu necesită investiții
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
aduce un personal superior calificat și o tehnologie flexibilă de ultimă generație, implică mari investiții și o schimbare rapidă a resurselor umane. Scenariu „S3” are și el la bază modernizarea, dar se concentrează pe un segment de piață în care personalizarea produselor a devenit o cerință a stilului de viață al consumatorilor, iar munca poate fi realizată și cu un personal mediu calificat (chiar dintre actualii salariați), care acceptă un salariu ceva mai mic față de cazul „S2”. Evaluarea comparativă a lui
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
achiziționarea unui serviciu sau produs financiar-bancar, apelează la o bancă comercială sau la alta, din diverde motive, care diferă de la o persoană la alta. Rolul marketingului la nivelul unei instituții financiar-bancare, impus de caracteristica variabilității serviciilor, este de a Încerca „personalizarea” serviciilor și produselor oferite de instituția financiar-bancară În cauză, atât la nivelul societății mamă, cât și la nivelul agențiilor sau altor structuri subordonate, pentru fidelizarea clientelei. Desigur, așa cum s-a făcut precizarea, variabilitatea serviciilor financiar-monetare este cauzată de influența mai
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
economică, regională și mondială și au creat condițiile dezvoltării afacerilor pentru companii, instituții financiarbancare și alte categorii de investitori. Procesul de globalizare a condus și la o relativă uniformizare a serviciilor financiar-monetare la nivel mondial, În sensul creșterii calității și personalizării acestora. 5.4. Clasificarea serviciilor financiar-monetare Economia serviciilor este una deosebit de complexă, În sensul că serviciile, În general, sunt activități economice prin care se produc bunuri de natură imaterială, intangibile, Însă o mare marte din servicii se realizează În legătură cu bunurile
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
serviciului) sau servicii cu caracter de continuitate (relația se menține În timp); • gradul de flexibilitate a ofertei, În raport cu fluctuația cererii de servicii, respectiv capacitatea de mobilizare a ofertei de servicii la o cerere crescută sau scăzută, În funcție de caz; • capacitatea de personalizare a serviciilor, respectiv măsura În care serviciul prestat poartă amprenta prestatorului, sub forma unei „mărci de servicii”, incluzând caracteristici calitative sau alte atribute care personalizează serviciul prestat; • nivelul de tehnologizare și profesionalism al serviciilor, respectiv nivelul tehnologiilor utilizate În prestarea
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
regulă, servicii realizate Într-o formă continuă; • oferta de servicii financiar-monetare se adaptează rapid la fluctuațiile cererii; • cu mici excepții (o parte din serviciile de asigurări), se realizează În totalitate la instituțiile specializate, financiar-monetare; • au un nivel relativ scăzut de personalizare la un moment dat, Însă nivelul lor de personalizare are o tendință crescătoare; • prezintă un nivel Înalt de dezvoltare și diversificare (vezi expansiunea pieței cu produse derivate, extinderea diverselor tipuri de creditare prin carduri bancare etc.); • prezintă un nivel Înalt
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
servicii financiar-monetare se adaptează rapid la fluctuațiile cererii; • cu mici excepții (o parte din serviciile de asigurări), se realizează În totalitate la instituțiile specializate, financiar-monetare; • au un nivel relativ scăzut de personalizare la un moment dat, Însă nivelul lor de personalizare are o tendință crescătoare; • prezintă un nivel Înalt de dezvoltare și diversificare (vezi expansiunea pieței cu produse derivate, extinderea diverselor tipuri de creditare prin carduri bancare etc.); • prezintă un nivel Înalt de tehnologizare; • presupun utilizarea unui personal calificat, de Înaltă
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
concretizare a prestației (servicii tangibile sau intangibile); • frecvența livrării serviciului (periodice sau continue); • gradul de rigiditate (flexibilitate) a ofertei de servicii (cererea poate fi satisfăcută fără Întârzieri majore, sau vârful cererii depășește capacitatea ofertei); • gradul În care contactul prestator-client asigură personalizarea (grad Înalt sau jos); • natura interacțiunii clientului cu prestatorul de servicii (clientul se deplasează la prestator; prestatorul se deplasează la client; prestatorii și clienții sunt separați În spațiu); • gradul de influență a personalului (Înalt sau jos). Managementul serviciilor financiar-monetare, structura
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
cu ostentație tipul de lirism gnomic, mitizant în notă arhaică, experimentat de Nichita Stănescu sau de Cezar Baltag. Emisia e solemn lapidară, poetul având fascinația tăblițelor cu înscrisuri cuneiforme și, ca Ion Gheorghe, a ocultelor litografii geologice. Un dublu demers, personalizarea unui discurs de factură didactic-sapiențială („Theodosie fiule înțelege/ această întindere de zăpadă/ care este scrierea despre moarte”) și înalta impersonalizare a unui scenariu intim („Se făcea deasupra mea/un cer de păsări//și păsările se așezau pe chip sau pe
DIACONU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
cu păgânii barbari a generat contacte și interferențe spirituale, dar și accentuarea diferențelor. În epoca în care romanus-barbarus era valorizat ca romanus christianus, iar barbarus paganus, romanitatea și creștinismul unei părți a populației nord-dunărene au constituit elemente de individualizare și personalizare în raport cu neamurile alogene, în secolele IV-V, de aici creștin era opus lui păgân (necreștin, necredincios). Destrămarea conglomeratului hunic (după 454), schimbarea echilibrului politic și militar în favoarea Imperiului, la Dunărea mijlocie și de Jos, a dus la instalarea unei perioade
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
De regulă, divizarea fiecărei liste se accentuează, și segmentarea pieței progresează. Altfel spus, numărul de aplicații sau tehnologii se mărește sub impactul progresului tehnic, iar numărul categoriilor de consumatori crește datorită unui proces de diferențiere a cerințelor acestora sau a personalizării tot mai avansate a produselor. În consecință, la un moment dat, o suprapunere aplicație-tehnologie-client (consumator) poate genera un număr „x” de activități, inferior produsului k x l x m, iar o organizație oarecare poate să aibă o configurație proprie de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
aibă totuși utilitate în condițiile unei mize practice. Pentru contexte diferite față de cel american al anilor ’80, analiza mediului concurențial prezintă mai multe caracteristici care se cer analizate cu precauție. Schema sugerată de Porter, inspirată din economia industrială, își găsește personalizări caracterizate de un grad oarecare de precizie, în funcție de destinația analizei. Una dintre scheme, prezentată de Băcanu (2006), se dorește a fi adaptată mediului românesc și se adresează utilizatorilor cu pretenții medii în ceea ce privește acuratețea analizei. Pentru un practician mai perspicace sau
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
acesteia, în cel de-al doilea caz, conceptul de bază este „grupul strategic”. Prin grup strategic se înțelege o parte dintre organizațiile care operează într-o industrie, acestea având caracteristici strategice similare, în primul rând comportamentul concurențial. Definiția anterioară dobândește personalizări diferite în funcție de autor: - Allaire și Fîrșirotu (1998): „Grupul strategic este constituit din firme ale căror domenii strategice sunt similare, atât prin anvergura produselor și anvergura de piață, cât și prin competențele, resursele și tehnologiile lor”; - Atamer și Calori (1993): „Grupul
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
calitate, a jucat un rol important în păstrarea clienților. Culoarea albă a fost și este predominantă, ceea ce atrage atenția și transmite un mesaj de încredere. Regretul directorilor executivi ai firmei este generat de faptul că legătura directă cu clienții și personalizarea acestei legături se diluează odată cu creșterea firmei și „industrializarea” transportului. Logica performanței pe care și-o dorește marea masă a călătorilor obligă la tipizarea serviciilor, a procedurilor, a relațiilor. Totuși există semne că managementul firmei este încă atent la semnalele
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
această categorie. În afara acestora, mai sunt producători din categoria celor etichetați drept „exclusiviști”, ale căror produse au drept caracteristici distinctive numele și prețul ridicat, asociat unor „găselnițe” tehnice legate de materiale sau elemente de amănunt. Strategia costurilor reduse își găsește personalizarea în ramele produse în Orient, în special în China. Atât ramele de ochelari de vedere cu prețuri mici, cât și cei de soare din aceeași categorie de preț sunt produși, aproape în totalitate, în Republica Populară Chineză. Producătorii chinezi beneficiază
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
trece pe deasupra oricărui accident”: iată o definiție barbiană ce trebuie, deocamdată, parcursă în sens invers. Pentru a fi o atitudine de vis și extaz, poezia trebuie să abandoneze accidentalul; ca să fie universală, impersonală, absolută, ea trebuie să-și ardă specificul, personalizarea și relativul din ea. Spre acest țel estetic tinde ciclul Joc secund, ce începe prin cunoscutul poem și se încheie printr-o strofă nu mai puțin antologică, deși mai puțin citată: „Dogoarea, podoaba: răsfețe/ Un secol cefal și apter./ - Știu
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
dezvoltare structurală internă), comunicarea intrasistem: C (capacitatea informațională de a dizolva perturbările de tip feed-back pozitiv) și redundanța: R (proprietatea de a avea componente paralele, homofuncționale). Analiticitatea combinată cu comunicarea intra sistem generează predicatul numit diferențiere : D (un fel de personalizare a procesului, în mediul economic), diferențierea combinată cu mărimea generează predicatul numit autonomie: I (grad de independență funcțională în raport cu mediul economic) iar autonomia combinată cu redundanța generează predicatul numit fiabilitate: F pe care, fără a mai căuta distincții prea analitice
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
discută aici reprezintă un concept a cărui relevanță nu se limitează la domeniul teoriei narative. În contextul prezent cele două forme de bază diferențiate trebuie să fie mai întîi înțelese în natura lor de concepții diferite ale intermedierii întregii narațiuni: personalizarea și impersonalizarea procesului narativ. Impersonalizarea încearcă să trezească în cititor impresia nemedierii prezentării narative a unui eveniment și, odată cu ea, iluzia că ceea ce este narat trebuie perceput, să spunem, in actu. Paradoxul aparent întîlnit aici, o (iluzie de) nemediere a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
controlul simpatiei, 202-203, 215 corporalitate, v. narator credibilitate (reliability), v. narator credibilitate, v. narator creștere confesivă, 157-158 critică lingvistică, 22 cuprins, v. rezumat defamiliarizare, v. insolitare deixis, deictice, 149-150, 255, 157-158, 273, 277, 293-295 reflectorizare a deicticelor spațiale, 294 depersonalizarea personalizarea procesului narativ, 340, 342 deviație, teoria deviației, 31-31, 62, 108-109, 120, 128, 183, 270 dialog, proporție, 116-117, 279 narațiune dialogată, 310 scenă dramatizată, 88, 113, 116, didactica literaturii, 58 diegesis, v. mimesis diferența dintre narațiunea la persoana întîi și narațiunea
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
146, 152, 181, 199, 201, 237, 239, 300, 305 părtinire, 205 personal, 25 personalizat, 32, 38, 41-47, 55, 88, 94-95, 144-145, 149, 170, 173-174, 198, 231, 280 punct de vedere, 50 retragere, 116, 179, 277-280, 307, 309, 328; v. și personalizare narațiune colorată, 284 narațiune de tip relatare, 87, 117, 221, 319 narațiune la persoana întîi suprimată, 341 narațiune orală, 223, 270 narațiune scrisă și orală, 270 natură ficțională, 134 negarea verbului "a ști", 256, 290 nemediere a prezentării, 25, 200-201
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
decît două porunci din șapte, să priveze liturghiile sacramentale de rit roman de timpul de buchisire și descifrare. Individualizarea vechilor psalmodieri a făcut ca fostei ordini auditive comunitare să-i urmeze o meditație tăcută și intimă a textului sacru. O personalizare a vieții religioase dăunătoare atît gloriei instituției, cît și ostentației noului ritual. Subordonarea calvinistă a oralului față de scris are valoare de domesticire a cărnii și de reprimare a unui anumit libido comunitar; ca și cum cei ce alcătuiau elita urbană ar fi
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a comenzilor provenite de la diferitele entități ale grupului NTT, iar această reducere a piețelor publicitare este agravată de o competiție acerbă Între prestatorii de servicii. Co-responsabilitatea și automanagementul se bazează pe o cunoaștere și pe un proiect Împărtășite, În cadrul cărora personalizarea trece Înaintea unui tratament În masă, nediferențiat. Cunoașterea este astăzi larg accesibilă, inteligența este Împărtășită, iar salariații dispun de niveluri de instruire superioară, care le permit să o caute singuri. Se recunoaște de acum că Învățăm toată viața, și nu
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
entitate deschisă funcționării transversale. Preocupați de schimbare și de originalitate, membrii echipei Își aleg nume de luptăconcepute individual, cum ar fi: Senior Freelance Bandit, Wow Research Explorer, Knowledge Torchbearer, Sexy Work Stylist, Shadow Collaborator, Vivid Experience Designer, Ba Architect... Această personalizare apare decalată și singulară, În raport cu standardele tradiționale japoneze. Din aceeași grijă pentru diferențiere, pe unul dintre pereții spațiului pe care Îl ocupă, KDI arborează un mare drapel negru cu emblema pirateriei, craniul și oasele Încrucișate. Grupul se consideră revoluționar În
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]