819 matches
-
în bună parte numai pînă la fantasticul unei imaginații neîncetat căutătoare și al unui talent de plăsmuire lipsit de înțelepciune" [132], [11 td]. "c) În sfîrșit, cea mai pură formă de reprezentare pe care o găsim pe această treaptă este personificarea, și în general figura umană... (se ivește defectul... confuzia...) [133]. Sub toate aceste raporturi, personificarea aceasta este incompatibilă cu adevărul, căci adevărul în artă pretinde ca adevărul în general acordul interiorului cu exteriorul, al conceptului cu realitatea. Mitologia greacă personificată
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de plăsmuire lipsit de înțelepciune" [132], [11 td]. "c) În sfîrșit, cea mai pură formă de reprezentare pe care o găsim pe această treaptă este personificarea, și în general figura umană... (se ivește defectul... confuzia...) [133]. Sub toate aceste raporturi, personificarea aceasta este incompatibilă cu adevărul, căci adevărul în artă pretinde ca adevărul în general acordul interiorului cu exteriorul, al conceptului cu realitatea. Mitologia greacă personificată, fără îndoială, și la Pontul Euxin, rîul Scamandru, ea își are zeii rîurilor, nimfele, driadele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
realitatea. Mitologia greacă personificată, fără îndoială, și la Pontul Euxin, rîul Scamandru, ea își are zeii rîurilor, nimfele, driadele sale, și face, în general, din natură conținut variat al umanilor săi zei. Dar mitologia elenă nu se oprește la o personificare pur formală și superficială, ci plăsmuiește cu ajutorul ei indivizi la care simpla semnificație natură trece pe planul al doilea, iar omenescul, care a încorporat în sine un astfel de conținut natural, devine, dimpotrivă, dominant. Arta índică se oprește însă la
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Dumnezeu, celelalte popoare sînt "Non-Poporul", nu din cauza limbii, nici a istoriei, nici a rasei, ci în virtutea unei nevoi metafizice" [366]. Atunci cînd un popor este convins, prin argumentările propriilor gînditori, care trebuie să fie stelele călăuzitoare ale Națiunii, că este personificarea însăși a Rațiunii (umane și divine, în același timp), se va simți liber de obligația oricărei morale obiective, pentru că își va aroga singur dreptul de a decreta la statul de lege bunul său plac: "Deutschland über alles" nu era simpla
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de sinestezie Procent Tipul de sinestezie Procent Grafeme → culori 62,51% Atingere → culori 4,8% Unități de timp →culori 21,91% Sunet → atingere 3,87% Sunete musicale → culori 19,23% Vedere → gust 3,11% Note musicale → culoare 8,70% Grafeme → personificare 2,69% Mirosuri → culori 6,66% Vedere → sunete 2,47% Sunete → gusturi 5,91% Temperaturi → culori 2,26% Durere → culori 5,26% Orgasm → culori 2,15% Personalități → culori (aura) 5,26% Emoție → culoare 1,93% Tabel cuprinzând frecvența relativă a
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
voință: ce este, de cîte feluri. 3) Inhibiția. 4) Acte spontane, reflexe, instinctive. 5. Voința propriu zisă. Mecanismul actelor ideomotoare. 6. Epoca deliberării. CAP. VII. Inteligența. 1) Receptivitatea și retentivitatea. 2) Fantasia și raționamentul. 3) Memoria. CAP. VIII. Fantazia. 1. Personificarea. 2) Audiția colorată. 3) Jocurile. 4) Esplicarea naturei. 5) Imaginația reproductivă. 6) Imaginația creatoare CAP. IX. Operațiunile intelectuale p. cunoașterea adevărului. 1. Necesitatea de a unifica datele esperienței într'un tot armonic. 2. Operațiunile intelectuale elementare și fundamentale. 3. Cum
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
cer și a fete frumoase”, bând fără contenire, noapte și zi: „Ne-am frânt oasele nedormind și beți/ Am mângâiat, cu pletele desfrânatelor, cupele;/ Vom bea până mâine și mâine”. Marele său prototip este însă François Villon. În căutarea Eumenei, personificare în vis, sub numele fiicei sale, a absolutului liric, Hristosul valah redus la condiția de câine se complace în compania unei Margot, „frumoasă ca o rușine”, cu care împarte un pat „plin de păduchi și de sânge” și „soarbe moartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
cântec”), dar și spre dezagregare, spre stingerea în „liniștea măreață”. Dacă ambianța grădinii e de natură simbolistă, în linia lui Albert Samain, simbolul aproape că lipsește; în schimb, paralelismele, asimilările între regnuri, corespondențele apar frecvent. Nu sunt rare însă nici personificările facile, alegoriile sau infiltrațiile minor romantice, iar metaforele, puține, utilizează un material sămănătorist. Totuși, poetul reușește imagini surprinzătoare, prevestindu-i pe Tudor Arghezi și Lucian Blaga. Deși tind la rigoarea prozodiei clasice, versurile, prin muzicalitatea lor monotonă, învăluitoare, reușesc să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
pp. 84, 148). 39 Sergiu Al-George "La resonance de la pensée indienne dans la culture roumaine", articol publicat în Sergiu Al. George Selected Papers on Indian Studies, vol. II-III, 1993-1994 și citit în Revista Respiro (www.revistarespiro.com). 40 "Zeița Mnemosyna, personificarea Memoriei, este mama Muzelor" (Mircea Eliade ). 41 Pentru varianta în facsimil, s-au utilizat Manuscrisele Mihai Eminescu, ediție coordonată de Eugen Simion, București: Editura Academiei, 2005, vol. 2, partea I și a II-a. 42 [Quant au discours non extériorisé
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
lumina, binele și răul. Când acest bad boy pe nume Eminem cântă: "nu sunt aici pentru a salva lumea", obține adeziunea spontană a "fanilor" în transă, surescitați de un ritm muzical sacadat. Dar nu este el oare, în acel moment, personificarea anticei figuri a lui Hermes, zeu al comerțului și al hoților, zeu al iluminării și ghid al Misterelor, figură a alchimiei în care spiritul divin este îngropat în materie? Această figură muzicală excesivă, așa cum au fost altele înainte (Madonna), în
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
reală la lumea ficțională are loc prin intermediul simbolului redus și izolat ce ia ființare cu ajutorul hiperbolei și al litotei. În cadrul operelor literare putem întâlni astfel de colaborări între tropii ontologici la F.M. Dostoievki, la Luis Caroll sau F. Kafka. Prin intermediul personificării, imaginile artistice ale unui animal sau obiect abstract posedă calități omenești. Acest trop ontologic este strâns legat de mitologie și de simbolurile ce apar în diferite câmpuri culturale de natură mitologică. Personificările sunt folosite în pictură, sculptură, dar și în
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Dostoievki, la Luis Caroll sau F. Kafka. Prin intermediul personificării, imaginile artistice ale unui animal sau obiect abstract posedă calități omenești. Acest trop ontologic este strâns legat de mitologie și de simbolurile ce apar în diferite câmpuri culturale de natură mitologică. Personificările sunt folosite în pictură, sculptură, dar și în arta literară și poezie. În Alice în țara minunilor animalele posedă grai și au manire umane. În pictura Vântul de J. Battista Tiepolo, vântul este personificat sub forma unei ființe umane. Sculptura
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
țara minunilor animalele posedă grai și au manire umane. În pictura Vântul de J. Battista Tiepolo, vântul este personificat sub forma unei ființe umane. Sculptura Centaurul Bătrân reprezintă un animal cu însușiri și chip omenești. Astfel, în cadrul operei de artă personificarea este prezentă prin intermediul simbolurilor, iar reprezentarea unui animal sau obiect neînsuflețit cu caracteristici omenești are ca scop redarea unei imagini mai intense. Personificarea este strâns legată de mitologie. Alegoria are ca scop portretizarea unui concept abstract prin intermediul unei imagini specifice
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
umane. Sculptura Centaurul Bătrân reprezintă un animal cu însușiri și chip omenești. Astfel, în cadrul operei de artă personificarea este prezentă prin intermediul simbolurilor, iar reprezentarea unui animal sau obiect neînsuflețit cu caracteristici omenești are ca scop redarea unei imagini mai intense. Personificarea este strâns legată de mitologie. Alegoria are ca scop portretizarea unui concept abstract prin intermediul unei imagini specifice unitare. Acest trop ontologic apare în special în cadrul fabulei sau a parabolei. Pentru Rosenthal, alegoria este o descriere specifică a unui obiect sau
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de mormânt fusese găsit „un altar rotund acoperit în bronz” pe care stătea scris, cu litere săpate: A.C.R.C. Hoc universi compendium vivus mihi sepulchrum feci6. A existat cu adevărat un Christian Rosenkreutz? Desigur, nu! Era doar numele unei mișcări, personificarea mistică a unei doctrine. În germană, „Christian Rosenkreutz” înseamnă „Creștina Cruce cu Trandafiri”. Celălalt document ne dovedește că avem de-a face nu cu o mistică revelatio, ci cu un program îndrăzneț și doar aparent lipsit de pragmatism. Confessio nu
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în relație cu problema prezentată. Și aici fac parte din grup 6-8 persoane de diferite profesii. Mai întâi se face „străinul familiar”, adică se clarifică bine dificultățile problemei. Apoi se transformă „familiarul în ceva străin”, adică se caută metafore, comparații, personificări. De pildă, dacă se studiază îmbunătățirea unui carburator, cineva își imaginează că este „un plămân și respiră când rar și profund, când superficial și repede”; altcineva invocă „balena care, după o inspirație puternică, nu mai inspiră multă vreme” etc. etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
finită, de pînda fără răgaz, Bologa resimte întîlnirea cu lumina într-o disproporție senzorială răvășitoare. Agresivă, lumina apare minții lui Bologa "stîrnită parcă de sfidarea lui". De reținut este și alternarea poziției dominatoare (sfidarea), acum favorabilă celui care privește lumina. Personificarea e sinteza tuturor temerilor și are, indiscutabil, un ce halucinant. Nu este prima oară cînd spotul orbitor al imponderabilei lumini îl aruncă pe Apostol într-o transă inexplicabilă: "țîșni o lumină orbitoare și mîndră, zvîrlindu-și întîiele raze spre cerul căptușit
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
poet George Coșbuc, în încercarea sa de abordare mitologică a literaturii noastre populare, realizată sub influența cercului sămănătorist, aduce în discuție dubla natură a femininului în studiul „Babele sfinte în mitologia noastră”. „Sfintele reprezintă în mitologia noastră noțiuni concrete (s.m.), personificări lămurite. Sfânta Vineri reprezintă principiul binelui, blândă și gata să ajute, celelalte trei, Joi, Marți și Sâmbătă, sunt răutăcioase, iar eroii solari le ocolesc, deoarece reprezintă principiul răului.” (Coșbuc, 1986 : 148) Observație personală : nimeni dintre cei intervievați pe teren sau
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dat seama că am început să disprețuim mirosul deoarece ne temem de el, majoritatea dintre noi trăind într-un spațiu privat „dezodorizat”, la propriu și la figurat, în care „idealul îl constituie omul de afaceri elegant, curat și fără miros, personificarea însăși a lumii absurde și inodore a banilor” (Diaconu, 2007 : 17). Fiecare epocă posedă propria sa viziune asupra mirosului. În fine, ultimul aspect pe care aș dori să-l aduc în discuție este puterea memoriei olfactive. Chiar în momentul în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
se trezească la o nouă viață (Pir., 741). Cele patru suprafețe ale sicriului personifică pe Isis, Nephtis, Horus și Toth; podeaua este identificată cu Geb, zeul Pământului, și capacul cu zeița Cerului. Astfel, mortul era înconjurat în sicriul său de personificări ale întregului Cosmos; cf. A. Piankoff, The Shrines ofTut-Ankh-Amon, pp. 21-22. Idei religioase ți criza politice în Egiptul antic Horus. Astfel el a inaugurat un nou mod de a exista: dintr-o umbră lipsită de putere, el a devenit o
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cureții care își izbeau scuturile. Dansul înarmat al cureților constituia probabil o ceremonie inițiatică, celebrată de confreriile de tineri (cf. § 83). Căci unele peșteri serveau acestor confrerii pentru riturile lor secrete; de exemplu, grota de pe Ida, unde se reuneau Dactilii, personificare mitologică a unei confrerii de meșteri metalurgi. După cum se știe, grotele au jucat un rol religios încă din paleolitic. Labirintul preia și amplifică acest rol: a pătrunde într-o peșteră sau într-un labirint echivala cu o coborâre în Infern
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
este terminat, Baal se pregătește să îl înfrunte pe Moț, "Moartea". Acesta din urmă este un zeu foarte interesant. El este, bineînțeles, fiul lui El și domnește peste lumea subterană; dar reprezintă singurul exemplu cunoscut în Orientul Apropiat al unei personificări (care este în același timp o divinizare) a Morții. Baal îi trimite mesageri pentru a-1 informa că de acum înainte el singur este Regele zeilor și al oamenilor, "pentru ca zeii să se poată îngrașă, și oamenii, mulțimea pământului, să
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
65. Varuna, divinitate primordială: Devii și Asurii Imnurile nu prezintă cea mai veche formă a religiei vedice. Dyaus, zeul indo-european al cerului, dispăruse deja din cult. Numele său a ajuns, în epoca Vedelor, să însemne "Cerul" sau "ziua". Vocabula indicând personificarea sacralității uraniene a sfârșit prin a desemna un fenomen natural. Este vorba de un proces destul de frecvent în evoluția zeilor celești: ei pălesc în fața altor zeități și devin dii oțioși. Doar în măsura în care este venerat ca Zeu Suveran, reușește un zeu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Religia indo-europenilor. Zeii vedici El este eroul prin excelență, modelul exemplar al luptătorilor, adversarul redutabil al populațiilor Dasyu ori Dasa. Tovarășii săi, Măruții, reflectă, la nivel mitologic, societățile indo-iraniene de tineri luptători (maryă). Dar Indra este demiurg și fecundator totodată, personificare a exuberanței vieții, a energiei cosmice și biologice. Neistovit băutor de soma, arhetip al forțelor genezice, el declanșează uraganele, stârnește ploile și comandă tuturor apelor 32. Mitul central al lui Indra, de altfel cel mai important mit al Rig Vedeî
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
IIiada, 15, 192). Multe din titlurile sale subliniază structura lui de zeu al atmosferei: Ombrios și Hyettios (Ploiosul), Urios (Cel care trimite vânturi prielnice), Astrapios (Cel care trăsnește), Bronton (Cel ce tună) etc. Dar Zeus este mai mult decât o personificare a cerului ca fenomen cosmic. Caracterul său uranian este confirmat prin suveranitatea sa și prin nenumăratele sale hierogamii cu diferite zeițe chtonicne. Totuși, exceptând numele și suveranitatea (cucerită, de altfel, prin lupte dure), Zeus nu seamănă cu vechii zei indo-europeni
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]