1,114 matches
-
lui desfășurată În capul scării, simpla sa persoană forma un... cocoloș și jena pe toată lumea, fără să-și dea seama câtuși de puțin! Pentru a restabili armonia și fluiditatea fluxurilor ansamblului, cineva trebuia să se ocupe de eliminarea acestui eveniment perturbator. Capitolul 3 KATA CREĂRII DE CUNOAȘTERE Cu rare excepții, sentimentul religios În Japonia se exprimă prin Îndeplinirea de ritualuri ce se Înscriu În viața socială a individului. Hisayasu Nakagawa Una dintre caracteristicile culturii japoneze este maniera În care se focalizează
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
climatului moral” în felul următor: Existau certuri în cadrul familiei națiunilor, așa cum există certuri în toate familiile. Dar exista ceva mai tare decât toate aceste conflicte, ceva ce limita ambițiile și rivalitățile națiunilor, și anume conștientizarea unei unități, depășind toate tendințele perturbatoare: unitatea însăși a civilizației occidentale. Toți membrii „familiei națiunilor” considerau ca de la sine înțeleasă existența cadrului comun de valori și comportamente. Aspirațiile și politicile lor referitoare la ceilalți erau creionate pentru a fi compatibile cu acest cadru comun. Politica externă
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
putut argumenta realist că, de-a lungul secolelor, a fost axiomatică pentru politica externă britanică prevenirea controlului Țărilor de Jos de către o putere ostilă. Aici nu neapărat violarea neutralității belgiene, cât intențiile ostile ale agresorului au motivat intervenția britanică. Dacă perturbatorul ar fi fost o altă națiune decât Germania, Marea Britanie ar fi putut foarte ușor evita să intervină. Aceasta a fost poziția adoptată de sir Edward Grey, ministrul de Externe din acea perioadă. Subsecretarul pentru Relații Internaționale, Hardinge, i-a spus
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Indiferent dacă era conștient de aceasta, în intenția lui de a proteja societatea de repercusiuni sociale neașteptate, Galton pășea pe urmele lui Adam Smith și Malthus. Eugenia a reprezentat programul prin care Galton a minimizat ambiguitatea selecției naturale cu potențial perturbator în mod special pentru Marea Britanie. Aceste două preocupări de cercetare au condus la cea mai evidentă contribuție a lui Galton la studiul creativității: selecția și prezentarea familiilor cu performanțe excepționale drept modele de ereditate aptitudinală. De aici, au rezultat selecția
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
răspunsurile grupului la un nivel ridicat de stimulare au depășit numeric răspunsurile grupului la nivel scăzut. Rezultatele experimentale confirmă, în mare, ipoteza corelației dintre performanța la testele de gândire creativă și stimularea senzorială. Cercetările ulterioare care au întrebuințat factori auditivi perturbatori au oferit rezultate mai puțin consistente (Kasof, în publicații periodice; Toplyn și Maguire, 1991; Voss, 1977). Martindale și Armstrong (1974) au folosit ca stimulare senzorială activarea corticală. Experimentul a presupus testarea potențialului creativ al studenților utilizați drept subiecți experimentali și
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
reduse decât undele înregistrate în timpul etapei de elaborare. La celelalte grupuri, intensitatea undelor alfa înregistrate în timpul inspirației a fost și mai mică decât în faza de elaborare. Atenția Trei cercetări experimentale au apelat la manipularea procesului de atenție prin intermediul factorilor perturbatori sonori (Kasof, în publicații periodice; Matindale și Greenough, 1973; Toplyn și Maguire, 1991). Se presupune că zgomotele perturbă în mod semnificativ atenția care la rândul ei, influențează gândirea creativă. În cadrul celui mai recent experiment întreprins în acest sens, Kasof a
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
compună o poezie într-un mediu neperturbat de stimuli sonori. Într-o altă etapă a experimentului, condițiile experimentale au fost manipulate în timp ce unii participanți ai experimentului aveau sarcina să compună o altă poezie: acești subiecți au fost supuși la factori perturbatori previzibili și imprevizibili (în scopul distragerii atenției), unii dintre ei având un conținut inteligibil, alții neinteligibil. Grupul de control a compus a doua poezie într-un mediu neperturbat de zgomote. S-a remarcat o corelație semnificativă medie între evaluarea creativității
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mediu neperturbat de zgomote. S-a remarcat o corelație semnificativă medie între evaluarea creativității poeziilor și nivelul de atenție autoevaluat. S-a observat că zgomotele au capacitatea de a inhiba creativitatea și această inhibiție a fost evidentă în cazul factorilor perturbatori imprevizibili cu un conținut neinteligibil și la subiecții cu un câmp larg de atenție. Kasof a sugerat că atât câmpul larg de atenție, cât și capacitatea de procesare paralelă reprezintă variabile utile compunerii de poezii și zgomotele pot influența aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la subiecții cu un câmp larg de atenție. Kasof a sugerat că atât câmpul larg de atenție, cât și capacitatea de procesare paralelă reprezintă variabile utile compunerii de poezii și zgomotele pot influența aceste variabile. Rezumat Cercetările ce întrebuințează factori perturbatori sonori sunt interpretate din prisma teoriilor asociaționiste, care susțin că asociațiile dintre ideile originale sunt distante. Ideile distante se situează la capătul lanțului asociativ (Mednick, 1962). Primele idei generate în timpul rezolvării de probleme selectate de gândirea divergentă sunt ideile evidente
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
o asemenea omisiune indică un bias de eșantionare. Metode de îmbunătățire a controlului Fără îndoială, cercetătorii științelor exacte apelează la metode de control exhaustive în comparație cu cercetătorii experimentaliști ai creativității. Într-un experiment prototip în științele exacte, multe variabile cu potențial perturbator sunt menținute constante sau sunt eliminate grație mediului experimental (de laborator) sau metodei de eșantionare. În studiile de creativitate, controlul variabilelor cu efect perturbator se referă deseori, aproape în exclusivitate, la alcătuirea grupurilor de subiecți, la eșantionare și uneori la
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în comparație cu cercetătorii experimentaliști ai creativității. Într-un experiment prototip în științele exacte, multe variabile cu potențial perturbator sunt menținute constante sau sunt eliminate grație mediului experimental (de laborator) sau metodei de eșantionare. În studiile de creativitate, controlul variabilelor cu efect perturbator se referă deseori, aproape în exclusivitate, la alcătuirea grupurilor de subiecți, la eșantionare și uneori la colecția (covariația) datelor despre trecutul lor ș.a.m.d. Controlul mediului experimental este rareori utilizat (de exemplu Jausovec și Bakracevic, 1995; Ward, 1969) și
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mai înalt nivel de interes față de învățătură și erau cei mai sensibili la stimulii fizionomici; cu alte cuvinte, erau capabili să explice conotațiile afective și expresive ale stimulilor, depășind simpla descriere fizică sau geometrică. De asemenea, aveau un comportament foarte perturbator, de atragere a atenției, semnalând entuziasm și exces de zel. În general, recunoșteau existența unor stări de neliniște, care păreau să aibă pentru ei un rol energizant. În grupul LC-HI, subiecții erau mult mai reținuți, iar concentrarea lor asupra succeselor
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
rol energizant. În grupul LC-HI, subiecții erau mult mai reținuți, iar concentrarea lor asupra succeselor la învățătură era atât de mare, încât priveau eșecul școlar ca pe o catastrofă. De asemenea, erau mai puțin înclinați să atragă atenția în moduri perturbatoare și să exprime idei neconvenționale, însă și ei erau simpatizați de colegi. Erau cel mai puțin neliniștiți dintre toate grupurile. Randamentul lor era maxim în situațiile de stres provocat de verificarea cunoștințelor. Păreau să se teamă exagerat de comiterea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dezavantajați din clasă. Erau cei mai prudenți și mai nehotărâți, cei mai lipsiți de încredere în sine, cel mai puțin simpatizați de colegi, cei mai nemulțumiți de propriile rezultate și cel mai puțin capabili de concentrare. Aveau un comportament foarte perturbator, de atragere a atenției, semnalând un protest incoerent față de situația lor critică. În general, reacționau la eșecul școlar prin izolare și dădeau randament maxim în situațiile în care lipsea stresul provocat de verificarea cunoștințelor. Păreau să se teamă excesiv de verificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
scorurile sunt mai bune. Explicația ar fi orizontul Încă limitat În adolescența timpurie, când problemele de perspectivă nu fac parte din preocupările adolescentului. Nu lipsită de importanță este starea de sănătate care atunci când este bună influențează pozitiv valoarea scorului. Factorii perturbatori la adolescenții sănătoși care conduc la scăderea scorurilor ar fi, după părerea autorilor, că țin de funcționalitatea socială și școlară urmată de perceperea bunăstării și funcționalitatea emoțională, pe când la adolescenții bolnavi ar fi; pierderea respectului de sine, frustrarea, relațiile sociale
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
fi; pierderea respectului de sine, frustrarea, relațiile sociale cu totul diferite și funcționalitatea socială precară. Ca o concluzie generală, autorii susțin, pe baza cercetărilor personale, că percepția calității vieții este diferită funcție de grupul țintă (vârstă, mediu, sănătate, boală), funcție de factorii perturbatori caracteristici fiecărui grup și Îndeosebi de condițiile socioeconomice de care până la urmă calitatea vieții depinde foarte mult. Și iarăși coborând În sfera preocupărilor medicale, pentru autori revine obsedanta Întrebare a atitudinii față de bolnavul În suferință, la care șansele de vindecare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de fiecare dată, În baza legii entropiei, să restabilească echilibrul organismului În toate componentele sale, cu alte cuvinte În a realiza acea homeostazie de care vorbesc fiziologii; fizico-chimică, endocrină, enzimatică, neuropsihică, cu menirea expresă de a proteja organismul de factorii perturbatori cunoscuți și sub denumirea de factori stressanți sau stressori. Termenul de stress Își are originea În lexicul anglosaxon ca un derivat al cuvântului distress, care Înseamnă constrângere sau suferință, Înțeles care cu timpul a căpătat o conotație aparte atât În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și efort de refacere” idee ce va fi preluată de Claude Bernard după mai bine de 2000 de ani, În baza căreia va formula noțiunea de homeostazie a mediului intern care ar avea menirea să protejeze organismul de acțiunea factorilor perturbatori. În 1872 Charles Darwin consideră frica ca stare emotivă caracteristică deopotrivă animalului și omului, ce ține de domeniul instinctual ca reacție emoțională rapidă la o agresiune externă, urmată de un act emoțional la fel de rapid tradus prin fugă, atunci când este posibil
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de o scădere lentă a natalității. Fără Îndoială că tranziția demografică are conotații geografice, economice, culturale și etnice, prin urmare este variabilă de la țară la țară. Aceste aspecte fac ca derularea tranziției să aibă particularități, mai ales atunci când intervin elemente perturbatoare cum ar fi; migrația externă sau intervenția statului din rațiuni politice. Acest model este caracteristic țărilor din sud-estul Europei și În general țărilor În curs de dezvoltare sau subdezvoltate. Ceea ce a contribuit decisiv la apariția și derularea revoluției demografice a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
etapele tranziției este hazardată. Și mai hazardată este părerea că acest proces ar fi luat sfârșit În 1965, după cum opina Bourgeois Pichat În 1981. În 1965 și anii care au urmat, tranziția demografică din România nu a suferit decât efectul perturbator al măsurilor pronataliste din 1966 (celebrul decret de interzicere a avortului) și nu a Însemnat nicidecum Încheierea ei. Dacă se acceptă ideea că tranziția demografică se Încheie odată cu scăderea natalității, se poate aprecia că abia În ultimii ani ne aflăm
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mediu și lung dacă nu se Întreprind măsuri hotărâte pentru contracararea lui, În principal prin stimularea natalității. Este posibil ca acest, mai degrabă dezechilibru brutal Între natalitate (În scădere abruptă) și mortalitatea generală În creștere sensibilă, să fie rezultatul efectului perturbator pe care l-a avut forțarea natalității În 1966, intervenindu-se astfel Într-o legitate naturală care guvernează demografia. În acest caz tot În virtutea acestei legități există speranța unei redresări, dar care nu va fi mai devreme de 20-30 ani
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
-se astfel Într-o legitate naturală care guvernează demografia. În acest caz tot În virtutea acestei legități există speranța unei redresări, dar care nu va fi mai devreme de 20-30 ani, ceea ce Înseamnă cam tot atât cât a operat și intervenția perturbatoare. În tot cazul fenomenul demografic românesc trebuie să fie În atenția prezentului cu perspectiva viitorului. Indiferent cine sunt cei care gestionează problemele țării, aspectul demografic nu trebuie scăpat din vedere și În consecință trebuie să i se acorde atenția cuvenită
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
în laborator (exemplu: urmărirea difuziei, osmozei, etc.). Experimentul reprezintă producerea sau modificarea intenționată a unui fenomen sau proces în scopul studierii acestuia. Experimentul științific cercetează cauzele, procesele, fenomenele, acolo unde apar ele, mod în care se reduce la minimum influența perturbatoare a conexiunilor întâmplătoare. Experimentul nu-l putem confunda cu lucrările de laborator unde se fac: disecții, analiza unor preparate, studiul morfologiei externe și interne a unor organisme vegetale sau animale, etc. Combinând experiența cu acțiunea, metodele experimentale accentuează caracterul aplicativ
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
rar. Mai frecvent se întâlnesc agregatele de cristale . III 5 1. Cristalele unice (monocristalele) Monocristalele care au avut condiții normale de creștere, care s-au dezvoltat cu încetul , într-un mediu omogen și izotrop , cu suficientă fluiditate și fără influențe perturbatoare prezintă caractere morfologice regulate. Monocristale pot fi doar cristalele cu forme simple așa cum sunt cristalele în formă finală echilibrată sau, mai ales, cristalele cu forme compuse din mai multe feluri de fețe, care alcătuiesc tractul individului cristalin. De obicei dintre
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
oolite.(fig). În cazul concreșterilor sferoidale procesul de cristalizare se desfășoară în sens invers decât în cazul concreșterilor prin ortotropism de pe pereții cavităților. III 5 3 .Agregate neregulate de cristale Atunci când au drum liber de dezvoltare și nu intervin factori perturbatori cristalele capătă uneori chiar forme ideale, cum sunt cuburile de pirită sau cristalele prismatice perfecte de ghips din unele argile. Se spune că aceste cristale sunt idiomorfe. În geode cristalele se dezvoltă de asemenea liber în anumite direcții și capătă
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]