1,095 matches
-
bruscă) - Dar când am ajuns la adresa fixată de comisie, în dreptul imobilului Vajda, cine stătea în poarta acestuia? Tocmai Vadász Pista! Am simțit flăcări în obraji. El ne-a ajutat să ne instalăm. Din cauza înghesuielii, Vadász Pista m-a aburcat pe pervazul ferestrei, pentru că acolo numai acolo mai era loc de stat. Șeful rabin Vajda a hotărât ca femeile și copiii să doarmă separat de bărbați, dar femeile s-au opus, nu voiau să se despartă de soții lor... Atunci s-a
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
vorbe dulci, erau lascive colegele de la pedagogică, ne plmbam cu ele pe bulevardul pardon, n-aveam nici zei și nicio mitologie purtam în noi candori sofisticate, vitrine mari se deschideau în față, vitrine mari acoperind atlazuri, fărădelegi, și intrigi și pervazuri cu pantomima fetelor confuze ce-aveau mereu doar zâmbetul pe buze, la lecții eram tufe de veneția tăcute duminicile, zile izbăvite, pe care le-adoram, priveam la munții cu frunzele pe cer și rămâneam la locul meu stingher; făceam erori
FIIND ELEVI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344100_a_345429]
-
aspră după spusele bătrânelor din sat. Înainte de cumpăna dintre ani, mama Ioana, mătușa lui Victor, tăia în două cu cuțitul câteva cepe, alegea cupele mai mari în care punea câte o lingură de sare și le așeza cu grijă pe pervazul ferestrei în ordinea lunilor. Acele cupe de ceapă care aveau în ziua de Sfântul Vasile mai multă umezeală în ele, avertizau că lunile respective vor fi ploioase. Așa „decretase” mama Ioana și anul acesta după studierea cepelor sale în ziua
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
tot. Chiar dacă mai vezi câte una solitară de obicei trăiesc în mici colectivități care au câte un fel de conducător. Am sesizat acest lucru în această iarnă. La prima zăpadă căzută în zona noastră am început să le pun pe pervazul ferestrei pâine muiată în apă călduță. Și apoi am cumpărat grâu de la un magazin agricol. Ceva mi se părea suspect! Chiar dacă vrăbiile își au cuiburile chiar în bloc, și stau pe crengile copacilor de lângă fereastra mea nu veneau la mâncarea
CLANUL VRĂBIOIULUI NEGRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343629_a_344958]
-
iar după el venea clanul său. Clanul advers căruia nu am putut să-i identific liderul stătea în așteptare în crengile cireșului de lângă fereastra mea. Dar nu puteau aștepta prea mult căci rămâneau flămânde. La un semnal se repezeau spre pervaz, și atunci clanul negru își lua zborul așezându-se pe crengile unui prun de lângă bloc. Reprizele de servire a mesei se succedau la intervale aproape egale, până se epuizau rezervele de pe pervaz. Astfel am remarcat că Vrăbioiul Negru este conducătorul
CLANUL VRĂBIOIULUI NEGRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343629_a_344958]
-
rămâneau flămânde. La un semnal se repezeau spre pervaz, și atunci clanul negru își lua zborul așezându-se pe crengile unui prun de lângă bloc. Reprizele de servire a mesei se succedau la intervale aproape egale, până se epuizau rezervele de pe pervaz. Astfel am remarcat că Vrăbioiul Negru este conducătorul unui clan puternic. Cred că era destinat să fie lider, datorită faptului că era mereu un învingător. Referință Bibliografică: CLANUL VRĂBIOIULUI NEGRU / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 626, Anul
CLANUL VRĂBIOIULUI NEGRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343629_a_344958]
-
Acasa > Poezie > Cantec > MENESTRELUL Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1661 din 19 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Menestrelul Un menestrel căntănd la o fereastră Cu sufletul rezemat de pervaz , Se oprește luna-i ,luminează noaptea Rotundă ,plină , galbenă-topaz . Căntă dragostea ce-i rătăcită Al lirei priceput sotir , E servitor umil și devotat iubirii , Îndrăgostiților le toarnă în potir . Din liră scoate sunete cerești În versuri picură doar miere , E
MENESTRELUL de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377369_a_378698]
-
ochii și privi în jur. Ploaia încetase, cerul era senin, iar camera lui strălucea în razele astrului rotund ca o minge de aur. O scară de lumină cobora din înaltul cerului până la geam. Fără să stea pe gânduri copilul sui pervazul ferestrei, se agăță de fuiorul luminos al razelor, treaptă cu treaptă, sus tot mai sus, până ce atinse globul lunar. Imediat o ușă se deschise în fața lui și băiețelul trecu dincolo de prag. - Bine ai venit în împărăția mea, auzi un glas
FEERIE NOCTURNĂ de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378575_a_379904]
-
la locul ei și băiețelul începu să coboare, treaptă după treaptă, rază cu rază. Din când în când se tot uita înapoi, dacă Luncerino îl urmează. Fuiorul de raze se tot subția sub pașii lui, iar când în sfârșit atinse pervazul ferestrei din cameră, era ziuă. Soarele se ivise, iar luna nu se mai zărea pe nicăieri. Luncerino dispăruse și el! - Dacă ar fi coborât mai repede își spuse în gând băiețelul, ar fi reușit să ajungă înainte de răsăritul soarelui. Așa
FEERIE NOCTURNĂ de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378575_a_379904]
-
Mă trezesc în patul meu din casa de vacanță în care dorm cu capul spre nord. Valul dimineții este destrămat fir cu fir de lumina ce inundă treptat fereastra, camera în care am dormit... Mă ridic, admir florile așezate pe pervazul ferestrei în partea ce rămâne fixă, apoi deschid ochiul de geam din stânga mea lăsând să pătrundă aerul proaspăt, ozonat al pădurii. Eiberată, stau pe terasa casei situată în apropierea castelului și privesc îndelung vârful OMUL și CRUCEA din masivul Caraiman
RADIOGRAFIA CLIPEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379065_a_380394]
-
acum să car valiza în curtea aceea care părea cât se poate de primitoare. Am intrat în casă, la indicațiile gospodinei care înțelesese de la bărbatul ei că le voi fi oaspete. Aici, gospodărie ca la țară! De un cui de la pervazul ferestrei atârna o lampă cu gaz care lumina încăperea și pâlpâia la fiecare mișcare de prin apropiere și, mai ales, la orice deschidere de ușă. Într-un colț se afla o sobă mare, bătrânească, în care duduia focul sub un
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
de buzunar”. Nu ți-e rușine, păcătosule, nu am vorbit noi zilnic la telefon? Nu ți-am spus eu mereu ce să faci?”, se supără piticul. Sala era înmărmurită. Se auzea doar o picătură ce cădea de pe o ramură pe pervazul ferestrei. Judecătorul făcu infarct. Femeia îl luă pe condamnat sub ochii jandarmilor și-l duse acasă,unde făcu o nuntă ca în povești. De atunci,în oraș nu se mai auzi de nicio crimă. Asta este puterea dragostei. A doua
PUTEREA DRAGOSTEI de BORIS MEHR în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379982_a_381311]
-
Avea și zile, mai ales iarna, când era nevoită să rămână în casă, pentru a nu risca o entorsă și atunci, se așeza în balansoarul din dreptul ferestrei de la balcon, pe care o deschidea, ca să presare resturi de pâine pe pervaz, așteptând să sosească porumbeii. Și aproape imediat, de parcă s-ar fi auzit de undeva vreun semnal, începea freamătul de aripi și porumbeii plonjau în zbor de pe terasa blocului turn, pe pervazul îngust, unde, fără a se sfii de privirile Iolandei
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
care o deschidea, ca să presare resturi de pâine pe pervaz, așteptând să sosească porumbeii. Și aproape imediat, de parcă s-ar fi auzit de undeva vreun semnal, începea freamătul de aripi și porumbeii plonjau în zbor de pe terasa blocului turn, pe pervazul îngust, unde, fără a se sfii de privirile Iolandei pe chipul căreia înflorea o lumină, începeau să ciugulească, uguind plini de mulțumire. Odată, surprinzând privirea plină de dezaprobare a Smarandei care, era de părere că „păsările astea aduc doar mizerie
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
către fereastră. Ridicat în lumina aurie a amiezii, degetul subțire al Iolandei, ca într-un descântec, părea că-și pierde contururile, se estompează și căpătând o tentă semitransparentă, devenea penelul care, picta hulubii care se plimbau țanțoși de-a lungul pervazului, dintr-un capăt într-altul, în așteptarea momentul în care fereastra se va deschide. Și la fiece pas pe care-l făceau, își legănau capul înainte și înapoi, ca și cum ar fi ciugulit bob cu bob, particulele aurii din care părea
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
săturase de ironiile lui, de lipsa lui de respect și că va cere să fie exmatriculat. Ieși din clasă, îndreptându-se spre baie pentru a-și spăla urmele de cretă de pe degete. Câțiva băieți fugiți de la ore, fumau rezemați de pervazul geamului de la baie. - Hei, Mască, vrei o țigară? Nu voia nimic! Nu era un prost care să se îmbete cu iluzia că furtuna din clasă va trece fără urmări. În momentul în care diriginta veni după el în pauză, la
MASCĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382094_a_383423]
-
un popas la cererea Dorei. De acolo, aleea cotea din nou către intrarea din spate a casei, se urca pe terasă, pe o mică rampă special amenajată pentru scaunul Dorei și de aici de pe terasă , se intra direct în bucătărie. Pervazurile terasei și cei doi stâlpi laterali constituiai și suportul pentru vasele de lut, cu mușcate , azalee și alte flori curgătoare a.Totul era făcut pentru a încânta ochiul și se vedea că exista o mână iscusită, care se ocupa de
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]
-
uitarea își torcea firul jumătate lumină jumătate întuneric nu scormoni jarul te vor arde buzele de dorul sărutului în colțul gurii încă sângeră locul unde a murit surâsul jumătate cald jumătate frig îmbrățișări de suflet peste timp un ghiveci sprijinea pervazul zgâindu-se pe geam rândunicile se întorc mereu ca amintirile numai tinerețea nu se întoarce niciodată Referință Bibliografică: Nostalgiile cuvintelor (32) / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2323, Anul VII, 11 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright
NOSTALGIILE CUVINTELOR (32) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379595_a_380924]
-
în: Ediția nr. 1885 din 28 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Poemul Hieratic XXIX de David Sofianis reeditare 28.02.2016 (A.D.) La poarta îngerilor... La poarta îngerilor bate un fior de lună plină adânc ca o clepsidră uitată pe pervazul timp nevoia de schimbare din ființa de lumină se podidește-n forme de suflet heruvim O nouă paradigmă petală de timpan senin a glăsuit o vreme și iar rasună lin alternativ prin unde de timp și de lumini noi limbi
POEMUL HIERATIC XXIX-LA POARTA ÎNGERILOR... de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381105_a_382434]
-
nouă, deosebită la degetul mare, în urma unei maltratări fizice și psihice; Mă mai și călcase un polițist cu bocancii... Cine știe ce talpă strivitoare vine peste el?! XXXIV am stat toată seară privind pe geam închisă precum o biblie veche, uitată pe pervaz nu cerul avea posibilități de recuperare a sufletelor ci eu, meditativ, adunăm, printre gânduri, florile albe pe care le-a ruinat bărbatul care și-a văzut femeia ... Citește mai mult XXXISpitalul e evreiesc, vechi,Are pe podele steaua lui David
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CINE ALTUL... Autor: Teodor Dume Publicat în: Ediția nr. 2276 din 25 martie 2017 Toate Articolele Autorului Cine altul... aud dimineața un cor de păsări cu aripile frânte sau poate noaptea sângerează pe pervazul ferestrei lăsată interdeschisă în așteptarea umbrelor cine altul decât mine aude durerea cum trece prin lumină ca un fulger rostogolindu-se sub zid în căutarea a ceea ce am fost tăcut ca o umbră nelocuită de nimeni mă afund în mine
CINE ALTUL... de TEODOR DUME în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380959_a_382288]
-
povești, pe care te așteaptă să le descoperi. Mi se pare ca visez, totul e atat de surprizător și fastuos. Îmi încarc plămânii cu aer curat și sorb cu nesaț toate priveliștile, de la clădirile vechi și cochete, cu flori la pervaz, la statuile golașe, împietrite, la străduțele înguste și șerpuite, la magazinele de anticariat, pline de lucruri valoroase. Orașul capătă un iz cosmopolit pe masura ce, în jurul nostru, apar grupuri de turiști, pe fața cărora citești aceeași încântare și surpriză pe care o
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
de la confrații poeți - frumoasă cruce! de dimineață-s harnici măturătorii - praf și-ntre dinți bătăi de clopot - gropile din cimitir urcă-n slăvi PIB-ul în vârful plopilor ciorile-n așteptare - curbă-n ac de păr porumbel în zbor - pe pervazul ferestrei urmele păcii ochii broaștei mari - câte înțelesuri în foșnetul papurii muguri timizi și zeci de cratere-n șosea - deci primăvară! tot mai mulți țânțari - vapoarele spre Deltă pline-s de turiști struguri neculeși - peste cărarea din vie albina-n
HAIKU de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373623_a_374952]
-
de înger...lacrimi de bucurie care răspândeau în jur miros de mir...Cei ce seamănă cu lacrimi, cu bucurie vor secera." (Ps. 125. 5) ...spune unul dintre îngeri căutând cu privirea un loc unde să-și ascundă lacrimile. Găsi în pervazul mic al ferestrei un buchețel de lăcrămioare și le ascunse acolo. Lăcrămioarele dintr-o dată parcă prinseseră mai multă viață și deschizându-și petalele, mulțumiră pentru darul prețios care-l căpătaseră! Dar îngerașul își revenii repede la realitate. Știa că acesta
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
fereastra și privi afară. Natura întreagă dormea tulburată doar de zgomotul curgerii Oltului. Era liniște și pace între munți. Parcă era liniștea și pacea din pântecul unei mame gravide care-și aștepta pruncul să iasă la lumină. Se aplecă peste pervazul ferestrei și își aprinse o țigară. Nelipsita sa țigară Camel. Trase cu putere și inspiră adânc fumul, apoi cu putere îl împrăștie în natura pură de afară. Imediat simți în nări mirosul de tutun, gândindu-se fără să vrea la
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]