48,132 matches
-
sau sectoarele înguste reprezentate prin chei și defileuri (ex. Mureșul, Oltul, Bistrița, Arieșul), care generează peisaje cu o frumusețe rară, dar, în egală măsură și malurile joase cu plaje, grinduri și insule foarte accesibile turiștilor amatori de odihnă, recreere și pescuit (de exemplu, Dâmbovița, Argeșul, Oltul, Crișurile ș.a.). Un potențial deosebit îl constituie sectoarele meandrate, cu brațe secundare și lacuri de luncă, care atrag pasionații de pescuit ca și râurile care străbat marile orașe, de-a lungul cărora sau amenajat ștranduri
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
joase cu plaje, grinduri și insule foarte accesibile turiștilor amatori de odihnă, recreere și pescuit (de exemplu, Dâmbovița, Argeșul, Oltul, Crișurile ș.a.). Un potențial deosebit îl constituie sectoarele meandrate, cu brațe secundare și lacuri de luncă, care atrag pasionații de pescuit ca și râurile care străbat marile orașe, de-a lungul cărora sau amenajat ștranduri, pontoane și se practică navigația de agrement (pe Dâmbovița, pe Bega, pe Dunăre). În cadrul rețelei hidrografice, Dunărea prezintă cel mai mare potențial turistic, atât pentru pescuitul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pescuit ca și râurile care străbat marile orașe, de-a lungul cărora sau amenajat ștranduri, pontoane și se practică navigația de agrement (pe Dâmbovița, pe Bega, pe Dunăre). În cadrul rețelei hidrografice, Dunărea prezintă cel mai mare potențial turistic, atât pentru pescuitul sportiv, cât și pentru turismul de week-end. Se impune, însă, un program de valorificare a obiectivelor morfohidrografice și a porturilor de pe fluviu, prin amenajarea acestora la standarde ridicate, ca și revigorarea croazierelor, în colaborare cu statele riverane. Acest lucru presupune
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sunt grupate în lacuri cu funcții recreative (de agrement) și lacuri cu funcții balneare (terapeutice). Lacul Razim Lacul Siutghiol A) Lacurile de agrement (naturale și antropice) au, în primul rând, o valoare estetică, completată uneori cu alte activități turistice, precum pescuit, înot, navigație și sporturi nautice. După geneză, se constată existența unei mari diversități de lacuri, din zona litorală până pe cele mai înalte culmi montane: lacurile litorale cu apă dulce, precum Complexul lagunar Razim, Tașaul, Siutghiol, Neptun, Tăbăcăriei, îmbogățesc aspectul peisagistic
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
existența unei mari diversități de lacuri, din zona litorală până pe cele mai înalte culmi montane: lacurile litorale cu apă dulce, precum Complexul lagunar Razim, Tașaul, Siutghiol, Neptun, Tăbăcăriei, îmbogățesc aspectul peisagistic al litoralului și permit practicarea sporturilor nautice și a pescuitului. lacurile din Delta Dunării sunt numeroase, variabile ca suprafață și propice pentru pescuit și desfășurarea sporturilor nautice. Cele mai importante sunt Fortuna, Matița, Merhei, Gorgova, Isac, Dranov ș.a. lacurile de luncă sunt apreciate mai ales în cazul turismului de sfârșit
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
culmi montane: lacurile litorale cu apă dulce, precum Complexul lagunar Razim, Tașaul, Siutghiol, Neptun, Tăbăcăriei, îmbogățesc aspectul peisagistic al litoralului și permit practicarea sporturilor nautice și a pescuitului. lacurile din Delta Dunării sunt numeroase, variabile ca suprafață și propice pentru pescuit și desfășurarea sporturilor nautice. Cele mai importante sunt Fortuna, Matița, Merhei, Gorgova, Isac, Dranov ș.a. lacurile de luncă sunt apreciate mai ales în cazul turismului de sfârșit de săptămână, pentru Lacul Techirghiol Lacul Snagov Lacul Roșu Lacul Sf. Ana Lacul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Merhei, Gorgova, Isac, Dranov ș.a. lacurile de luncă sunt apreciate mai ales în cazul turismului de sfârșit de săptămână, pentru Lacul Techirghiol Lacul Snagov Lacul Roșu Lacul Sf. Ana Lacul Izvorul Muntelui peisajul oferit, posibilitatea înotului și, mai ales, pentru pescuitul sportiv. Exemple: Snagov (București), Brateș (Galați), Ciurbești (Iași) ș.a.; limanele fluviale, precum Snagov, Căldărușani (jud. Ilfov), Mostiștea și Călărași (jud. Călărași) sunt utilizate pentru agrement, sporturi nautice și pescuit sportiv. lacurile glaciare sunt răspândite pe culmile montane, ce au fost
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Lacul Izvorul Muntelui peisajul oferit, posibilitatea înotului și, mai ales, pentru pescuitul sportiv. Exemple: Snagov (București), Brateș (Galați), Ciurbești (Iași) ș.a.; limanele fluviale, precum Snagov, Căldărușani (jud. Ilfov), Mostiștea și Călărași (jud. Călărași) sunt utilizate pentru agrement, sporturi nautice și pescuit sportiv. lacurile glaciare sunt răspândite pe culmile montane, ce au fost modelate de ghețarii cuaternari. Cele mai multe se găsesc în Carpații Meridionali (cca. 170), mai ales în Munții Retezat (Bucura și Zănoaga), Parâng (Gâlcescu și Mândra), Făgăraș (Bâlea, Podragu, Capra, Doamnele
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
varietatea speciilor, întindere, dimensiunea arborilor, ciclul de vegetație ș.a.. Principalele funcții turistice ale pădurii sunt:sanitară, generată de ionizarea și purificarea aerului, de rolul de moderator climatic al învelișului forestier; - recreativă și de agrement, exprimată prin satisfacțiile legate de vânătoare, pescuit, drumeție, recreere și odihnă; - estetică, dată de stimularea sentimentului de frumos și de întregirea cadrului peisagistic al altor obiective turistice. Funcția cea mai exploatată a pădurii este funcția recreativă și de agrement. Cele mai reprezentative în acest sens sunt pădurile-parc
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și silvostepică, mai important este vânatul cu pene, reprezentat de prepelițe, potârnichi, fazani și, mai rar, de mamifere (iepurele, vulpea și mistrețul), iar în lunci cele mai vânate sunt păsările (gâște, rațe, lișițe, egrete ș.a.). Fauna piscicolă stă la baza pescuitului sportiv, ce se desfășoară, mai ales, în perimetrul acumulărilor lacustre și în lungul râurilor. Densitatea și diversitatea speciilor este mai mare în zona de luncă și în deltă, unde se remarcă crapul, carasul, bibanul, plătica, știuca, somnul, sturionii, pentru ca în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mai ales la Sulina, Sfântu Gheorghe și pe grindurile care închid Laguna Razim - Sinoe. Potențialul turistic natural este completat de numeroase elemente socioeconomice specifice, de mare atractivitate, cum sunt satele pescărești: în cazul lor, casele sunt acoperite cu stuf, practicarea pescuitului și a navigației se realizează cu mijloace tradiționale și există o mare bogăție a specialităților culinare pe bază de 50 pește. Se adaugă cetățile antice: Histria (sec. VII î. H.), Aegyssus (sec III î.H.) și Enisala (sec X-XI d.
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
regularizare a rețelei hidrografice și axe de circulație navală, ce pot fi valorificate turistic; de exemplu, Canalul Dunăre - Marea Neagră, dat în folosință în anul 1984 (64 km lungime, 120 m lățime, 7 m adâncime), ce permite turismul de croazieră și pescuitul sportiv și Canalul Bega, care traversează Timișoara, aducând un plus de valoare turistică marelui oraș, prin estetica creată și posibilitatea navigației. Știați că... Podul de la Cernavodă a fost lucrarea inginerească cea mai grandioasă de acest fel din Europa continentală, din
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
1. Ocupațiile sunt atractive prin modul lor de practicare, ustensilele folosite și prin simplitatea executării lor. Interesul turiștilor este dat, adesea, de următoarele activități: - cositul fânului, adunatul și realizarea căpițelor; - creșterea animalelor, inclusiv activități legate de hrănire, muls, îngrijit etc.; - pescuitul, ca sursă de procurare a hranei, întrebuințând o gama largă de tehnici și unelte (undița, năvodul);albinăritul, ocupație specifică populației de pe acest teritoriu, încă de pe timpul dacilor, ce concentrează o serie de operații care necesită răbdare și pasiune; - prepararea unor
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
unei atmosfere distractive poate avea și o formație muzicală. restaurantul specializat (pescăresc, vânătoresc, lacto-vegetarian, rotiserie, zahana, pensiune), în care există una sau mai multe mâncăruri specifice aflate în meniu, iar clădirea este decorată cu elemente sugestive din activitatea de profil (pescuit, vânătoare ș.a.). restaurantul cu specific național sau local, construit din materiale cu prelucrare sumară (piatră, bolovan de râu, lemn brut), care oferă preparate culinare ce aparțin anumitor popoare (chinezesc, arăbesc, italian) sau anumitor regiuni (oltenești, bucovinene ș.a.), servirea făcându-se
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cu lacuri amenajate pe locul unor exploatări de sare. De un interes special se bucură, pentru persoanele pasionate, arealele cu resurse cinegetice și cele cu resurse piscicole. Fondul de vânătoare este mai bogat în zonele împădurite din spațiul montan, iar pescuitul sportiv este practicat în Delta Dunării, în lacurile de luncă și în iazurile amenajate cu acest scop. c) Turismul cultural-științific are ca obiectiv cunoașterea, formarea și educarea turistului, cu accente pe latura morală a personalității sale. Se prezintă într-o
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
poată fi gestionată de o familie; confortul turiștilor să implice prezența apei curente, a băilor interioare și a unei igiene la prepararea hranei; proprietarii să primească turiștii în regim de ospeție și să asigure un agrement rural: drumeții, hrănitul animalelor, pescuit, echitație, participarea la sărbătorile locale (nuntă, botez, horă); mâncarea tradițională, preparată în gospodărie, să asigure cel puțin 60% din hrana turiștilor; să existe produse locale, artizanale (obiecte din lemn, ceramică, îmbrăcăminte) și produse alimentare (vinuri, brânză, fructe). Satele turistice sunt
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pe valorificarea unor izvoare minerale, mofete sau ape sărate. Este cazul localităților: Coștiui (Maramureș), Oglinzi și Bălțătești (Neamț), Zizin (Covasna), Amara (Ialomița), Techirghiol (Constanța), Praid (Harghita). 2. Satele pescărești și de interes vânătoresc, ce oferă forme de agrement care vizează pescuitul, vânătoarea, foto-safari. Sunt cunoscute satele pescărești Crișan, Sf. Gheorghe, Mila 23 dar și unele sate de pe Văile Vișeului și Bistriței. 3. Satele etnofolclorice, așezări rurale care dețin un fond etnografic deosebit, reprezentat de arhitectura construcțiilor, portul tradițional și folclor; de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
atrag un număr mare de turiști, atât pentru turismul montan, cât și pentru cel cultural-istoric. Delta Dunării constituie unul dintre puținele medii naturale europene păstrate aproape nealterate, care oferă turiștilor o mare varietate faunistică, valorificată în cadrul turismului cinegetic și a pescuitului sportiv, la care se adaugă și peisajele unice, generate de întrepătrunderea dintre uscat și apă. Pe cea mai mare parte a suprafeței sale, se întâlnesc: brațe, canale, bălți, suprafețe mlăștinoase acoperite cu 95 vegetație densă, specifică deltei (stuf, papură, rogoz
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
care să exprimați impresiile voastre despre un obiectiv turistic vizitat. 2. Întocmiți un referat cu una dintre următoarele teme: „Cetăți și vestigii dacice”; „Drumurile romanilor”; „Pe urmele lui Dracula”; „Arhitectura urbană în orașele din Transilvania”; „Bisericile fortificate din Transilvania”; „La pescuit, în deltă”; „Obiceiuri și tradiții în Maramureș”; „Banatul, creuzetul culturilor”, „În Dobrogea, pe apă și pe uscat”, „La mormântul lui Ștefan cel Mare”„Acasă la ... Mihai Eminescu, George Enescu, Constantin Brâncuși ș.a.”. 3. Creați un material de promovare și publicitate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
se înscriu prin bogăția și varietatea potențialului lor turistic și în activitatea de turism. Se pot practica mai mult de zece forme de turism: drumeție, odihnă, sporturi de iarnă, tratament balnear, interes științific, pentru cunoaștere, alpinism și speoturism, vânătoare și pescuit sportiv, agrement nautic, foto - safari, sporturi de aventură etc. 5. Alte avantaje: - existența rezervelor de materii prime pentru anumite sectoare economice - lemn, petrol, sare, cărbune, ape minerale etc.; - tradiție îndelungată în anumite sectoare prelucrarea lemnului, industria alimentară, industria textilă, construcții
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
tehnologiei destul de primitive, resursele pe care le extrăgeau din aceste sisteme erau destul de puține. Din pădure foloseau în principal lemnul și poienile pentru pășunat, izlazul era folosit alternativ ca loc de pășunat și teren agricol, iar apa pentru adăpatul animalelor, pescuit, stufăriș, papură și diverse amenajări cum ar fi crescătoriile de pește, morile și, mai târziu, gaterele. În studiul lui Stahl (1998, vol. I, pp. 211-298) se menționează că folosirea apei pentru irigarea terenurilor agricole este extrem de rară. Dat fiind gradul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
carte. Când Îl mai năpădeau amintirile, lua o sticlă de rachiu și câțiva pești afumați din pod și-și Îneca amarul cu asta. Nimeni nu l-a văzut beat niciodată și nici cu altă femeie. Când pleca cu barca la pescuit, Îi plăcea să stea mai mult singur undeva În stufăriș. Când rămânea acasă trebăluia tot timpul fie la casă fie În grădină. Duminica mergea și la biserică. Uneori rămânea de vorbă cu preotul, se mai sfătuia cu el. Acesta ce
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
multe rîme pe care le puse într-un borcănel de plastic, apoi închise bine toate ușile și ieși în șosea. Fratele său, Matei, era plecat încă din zorii zilei fără să fi lăsat nici un răspuns. Era o vreme minunată de pescuit și Bărzăunul nu voia să scape o asemenea ocazie. Avea locul său în pădure, numai de el știut, de unde nu se întorcea niciodată cu ama goală. Găsea acolo fel de fel de pești din belșug, în afară de păstrăvi, care puteau fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
fel de pești din belșug, în afară de păstrăvi, care puteau fi găsiți numai în pîrîul din munți. Cum ieși în șosea însă, îl zări pe Matei venind spre casă. Unde-ai plecat, bă rămășiță? îl întîmpină acesta de cum îl întîlni. La pescuit, răspunse Bărzăunul uitîndu-se în altă parte, de parcă frate-su ar fi fost un cal răpciugos. Adevărul e că Bărzăunului nu-i convenea deloc să i se spună "rămășiță". Ce dacă era cel mai mic din familie și apăruse pe lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
bunăvoință și zise cu o voce total schimbată: Nu fi bleg, bă Ticule, ce naiba! Tu nu mai știi de glumă? N-ai decît să te duci unde vrei, că de asta ai vacanță. Aș merge și eu cu tine la pescuit, că știi cît îmi place, dar am repetiție la căminul cultural. Apropo, împrumută-mi pentru azi un pic casetofonul. Tu știi că eu... Ce să faci cu el? Păi... după repetiție ne ducem la Violeta și mai dansăm și noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]