1,307 matches
-
Dar personajele sunt, chiar prin plăcerea de a povesti de dragul poveștilor și prin obsesia călătoriilor pentru satisfacția rătăcirii, dornice de o libertate la care uneori nu au acces din cauza îngrădirilor sociale. Și „întoarcerile” devin uneori imposibile, oamenii se complac în pesimism și cultivă compensator vorba de duh: istorisind, ei simt că devin mai buni. Chilipir de om pe jos (2002) este cea mai semnificativă scriere a lui L. Se folosește aici artificiul scrisorilor intercalate în poveștile cu miez, misive trimise unui
LUNGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
intervalului propriu și de minim în cea de-a doua jumătate. Ciclul fizic este definit de putere, energie, coordonare și rezistență la boli, fiind presupus de intervalul a 23 de zile. Ciclul emoțional se referă la balanța dintre optimism și pesimism, fiind definit de intervalul a 28 de zile. Ciclul intelectual se referă la abilitățile și activitățile de natură cognitivă și se regăsește pe intervalul a 33 de zile. 2) Timpul cultural se dezvoltă, la rândul său, pe trei niveluri: timpul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Ral, fantezie macabră, conduce motivul fantastic spre un nedorit efect aproape parodic. Cerșetorul, Copilul mizeriei și alte poeme sociale sunt compuneri retoric-patetice, aducând ecouri din François Coppée și Alfred de Musset. În Zile negre autorul reia, fără finețe, teme ale pesimismului eminescian și ajunge la un cabotin dezgust față de lume. S. a scris nuvele și schițe - Nunta neagră (1883), Nuvele (1884, 1894, 1898) -, mai șterse chiar decât versurile, precum și istorii de colportaj - Corbea (1882), Drăgușin haiducul (1892), Ștefan cel Mare (1892
STOENESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]
-
relevă o operă insuficient închegată, în care trăiri și aspirații, imagini, sugestii, idei din lecturi se interferează „ca ecouri de departe”, „ca valurile mării”, „ca și raze ce se cern” și, împreună cu „ispitele chemării”, impulsionează poetul „spre culmi visate”, chiar dacă pesimismul îi împiedică zborul. Nostalgia vremurilor de odinioară, amintirea celor dispăruți, „gânduri reci” legate de moarte, asemenea unor „medalii mari de plumb”, creează o atmosferă specific simbolistă. Poemele lacrămilor unor „fecioare ofilite”, „în giulgiuri diafane de mireasă”, care par un „cernit
STOIKA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
tace”. În fața unei lumi strâmb construite, plină de inegalități și nedreptăți te apropii virtual de sinucidere. Dar nu poți ceda și nu poți lăsa loc imperfecțiunii sociale să triumfe pe cadavrul tău, chiar dacă „natura umanității chinuită și contradictorie, generează finalmente pesimism”. Și totuși, autorului, în final, îi scapă și câteva idei salvatoare. Singurele mijloace de supraviețuire dramei existențiale ar fi elanul creator și iubirea - ca transfer de ființă. În încheiere, putem afirma, fără teamă de a greși, că ne aflăm în fața
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
acestuia, profesorul G.G. Ursu, care l-a avut drept îndrumătorul primilor săi pași la Academia Bârlădeană și ca îndrumător literar, regreta că acesta nu și-a tipărit lucrările publicate într-un volum, - citind din bucățile lui originale poemul în proză „Pesimism”, care este un model de operă bună. Cartea la care ne referim reproduce și alte lucrări ale lui Ion Palodă: „Bunul Samaritean”, „Condamnați la viață”, scrisoarea „Scumpă metropolă”, „Jelui-m-ași și n-am cui”, dar și alte exemple de lectură din
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
fi pedepsiți în cazul în care se vor transforma în tirani; regnum terrenum a fost instituit de Dumnezeu însuși, spre folosul păgânilor. Nu întâmplător teologia lui Irineu a fost caracterizată drept o „teologie optimistă”, spre deosebire de concepția gnostică marcată de un pesimism radical. Într‑adevăr, pentru gnostici, istoria se află sub dominația diavolului, singura soluție pentru a scăpa de această teroare existențială fiind iluminarea lăuntrică, personală. Nu este vorba doar de o atitudine de refuz față de lume, istorie și instituțiile omenești, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
17). Afirmația lui Isus din In. 8,23 este foarte tranșantă: „Voi sunteți dintru cele de jos, eu sunt dintru cele de sus; voi sunteți din lumea aceasta, Eu nu sunt din lumea aceasta”. Nu este vorba aici de un pesimism teologic, ci, mai degrabă, de o atitudine tipic religioasă, care distinge clar între sacru și profan, între sfera divină și sfera umană. În legătură cu acest subiect, cf. J.M. Velasco, Introducción a la fenomenología de la religión, Madrid, 1996, în special al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de asemenea, S. Lancel, Actes de la Conférence de Carthage en 411, Paris, 1972‑75, SCh 194, 195, 224. . Atitudinea lui Augustin se schimbă de la o epocă la alta. Optimismul său din 404 se destramă puțin câte puțin, lăsând locul unui pesimism monoton și deziluzionat, după 411. Intoleranța sa față de donatiști atinge punctul maxim în tratatul Contra Gaudentium (421‑422). . Com. Mt. ser. 33. Cf. capitolul despre Origen al prezentei lucrări. Origen avea de înfruntat eretici bine pregătiți, care negau puncte esențiale
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
leopardienne, suivi du Journal d’amour, inédit en français. Dacă teza de doctorat îl recomandă ca pe un comparatist de excelentă ținută, ultima carte, inovatoare și cu mult înaintea timpului său, este o încercare de interpretare din perspectiva psihocriticii a pesimismului leopardian, în sensul pe care îl vor impune ceva mai târziu cercetările freudiene, așa cum remarca Al. Dimitriu-Păușești. După 1920 Ș. se va dedica recuperării vieții și operei lui Pierre Loti, această alegere fiind justificată de raporturile afective care îl legau
SERBAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289632_a_290961]
-
orădeană. Titlul primei plachete a lui S., Șoapta clipelor trăite, ar vădi intenția autorului de a depăși desuetele atitudini și forme romantice. Surdinizarea revărsărilor lirice e însă parțială: persistă pe alocuri declarația emfatică, amintind de primii noștri romantici, sentimentalismul lacrimogen, pesimismul negru, de împrumut, o imagistică uzată, chiar atunci când se adoptă ritmuri coșbuciene ori polimetria simbolistă. Oarecare progres atestă al doilea volum de versuri, Tablouri din Pind. Idilicul, sugerat eventual de titlu, se manifestă mai mult printr-o ușoară voalare a
SAMARINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289453_a_290782]
-
spectacol pus în scenă la Budapesta. Articolele de fond, încercând, pe linia programului anunțat, îmbinarea literarului cu politicul, sunt semnate ori de Al. Popescu-Telega, ori de Traian Mateescu și T. Păunescu-Ulmu, acesta din urmă fiind și autorul unui text intitulat Pesimismul lui Eminescu. I. I.
SAPTAMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289485_a_290814]
-
și în societate. 7. Psihologia și psihopatologia adolescenței Fiecare vârstă are specificul ei. După G. Robin, adolescența este prin excelență vârsta discordanței: abandonul ideilor și al sentimentelor, perpetua devenire, eterna schimbare, totul presupune contradicția. Este vârsta veleităților și a decepțiilor. Pesimismul alternează cu entuziasmul pentru o idee nouă sau pentru o cauză nobilă. De aici rezultă o altă trăsătură a adolescenței: ambivalența afectivă. Pentru adolescenți lumea este prea mică, iar ei se simt mult prea mari pentru lumea în care trăiesc
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ei neagă totul: utilitatea efortului, a muncii, chiar pe cea a vieții sau a lumii, așa cum vedem din cugetările filosofice ale lui E. Cioran, imaginea elocventă a unei mentalități adolescentine în sfera filozofiei; totul este inutil, lipsit de orice ideal; pesimismul, disperarea, nihilismul, scepticismul sunt filosofiile adolescenței; 1) autonomia; adolescența este o lume aparte; ea are dreptul la autonomie; adulții nu au voie să o împiedice, dar în același timp ei trebuie să fie „paznicii” adolescentului, gardienii rațiunii și ai logicii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reprezintă pentru organism o agresiune deosebită cu importante consecințe. Individul realizează pe plan psihologic boala ca pe o agresiune, ca pe un stres contra propriei persoane, ca o stare de insecuritate sau dezastru. Pacientul poate reacționa la boală prin optimism, pesimism, negare, indiferență sau independență, el poate accepta sau refuza ideea de boală, fenomen care se exprimă prin momentul și felul adresabilității sale la medic. Reacția bolnavului după stabilirea diagnosticului va depinde de natura lui și caracteristicile psihologice ale individului. VI
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
ce dramatizează conștiința, trăind - nu fără oarecare satisfacție juvenilă - un sentiment de profundă neîmplinire, de prăbușire iminentă. Din perspectiva celui de-al doilea volum, Întoarcerea timpului risipitor, publicat postum (1989), după jumătate de veac de la apariția primului, este limpede că pesimismul arborat cu atâta emfază nu va fi fost o atitudine de viață, ci se născuse din dorința poetului de a se simți viu. „Sufăr, deci exist” este codul în care pot fi citiți „psalmii” săi: „Doamne, nu-mi da niciodată
ZEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290730_a_292059]
-
din versurile lui Michelangelo și ale lui Victor Hugo. Serioasa orientare în cultura germană i-a înlesnit și stimulat activitatea de eminescolog, în special în direcția identificării unor izvoare, demonstrată în capitolele Eminescu și etica lui Schopenhauer, Voluptate și durere, Pesimism și natură din studiul Poezia lui Eminescu (1930). Spirit enciclopedic, riguros, informat și tentat de relaționări inedite, V. înțelege să abordeze problemele literaturii române de pe poziția unui hermeneut plurivalent, de unde și multitudinea referințelor comparatiste, raportările la cei vechi ori la
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
dezbinată a boierilor din „arhondotetrarhie”, care doreau izgonirea clerului grec din țară, dar și sporirea privilegiilor proprii în dauna micilor boieri. Ajuns domn, Alexandru Suțu continuă nedreptățile, vânzând rangurile boierești și cinurile bisericești. Lamentațiile cronicarului nu sunt însă copleșite de pesimism, căci speranța este sugerată alegoric printr-o viziune - o corabie cu steagul Țării Românești înfruntând furtuna - ce conotează salvarea națiunii. În Jalnica cântare a lui Zilot, întru care să cuprind revuluția românilor, supt Tudor slugerul Vladimirescul, i zavera, supt Aleco
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
valorile pe care le creează. În privința experienței (ideea cu care operează filosofii și o bună parte din prozatorii generației tinere), pune accentul pe conceptul de „istorism [al] resemnării”, care înseamnă „conștiința răspunderii colective și sentimentalismul solidarității”, dar și „nostalgia spiritualității”, „pesimismul eroic”. „Pesimism eroic” - iată un punct dintr-un program paradoxal al generației care vrea să ridice țara lui Mitică la dimensiunea spiritului. Programul prevede, după V., setea de experiență, autenticitatea, primatul spiritului și, în genere, spiritualitatea (nevoia de absolut, „cerința
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
care le creează. În privința experienței (ideea cu care operează filosofii și o bună parte din prozatorii generației tinere), pune accentul pe conceptul de „istorism [al] resemnării”, care înseamnă „conștiința răspunderii colective și sentimentalismul solidarității”, dar și „nostalgia spiritualității”, „pesimismul eroic”. „Pesimism eroic” - iată un punct dintr-un program paradoxal al generației care vrea să ridice țara lui Mitică la dimensiunea spiritului. Programul prevede, după V., setea de experiență, autenticitatea, primatul spiritului și, în genere, spiritualitatea (nevoia de absolut, „cerința de veșnicie
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
lui Mitică la dimensiunea spiritului. Programul prevede, după V., setea de experiență, autenticitatea, primatul spiritului și, în genere, spiritualitatea (nevoia de absolut, „cerința de veșnicie”), apoi tensiunea dramatică (conștiința tragică, sentimentul unei crize profunde) din care s-ar putea naște „pesimismul eroic”. Mai sunt menționate în acest tablou de generație „activismul prin disperare”, „misticismul ortodox”, „agonia”, umanismul neoclasic, negativismul, naționalismul integral și chiar „comunismul marxist”. În fine, cum este un constructor spiritual, un pedagog, autorul Dimensiunii românești a existenței stabilește și
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
refuz de a folosi valorile spiritului ca mijloace de parvenire politică, în cele din urmă o „asceză a vieții sociale”. Dacă aceasta este atitudinea ideală a intelectualului, nu mai pare posibilă „fapta”. E curios că, vorbind de „experiență”, „autenticitate”, „adevăr”, „pesimism eroic”, „fundamentarea unui stat cultural”, unii tineri moraliști din anii ’30 recomandă o atitudine ambiguă față de istorie și implicit față de acțiunea politică. Disprețuiesc politica și se feresc „să cadă” (cum zice tot Cioran) în istorie. Vor face totuși politică (și
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
Craiova, 1897; Cestiuni literare, pref. R. Hardouin, Craiova, 1897; Ioan Eliade Rădulescu, Craiova, 1902; Din viața lui Inocențiu Micul, Blaj, 1903; Legătura între filosofie și științele experimentale, București, 1907; Biblioteca populară Fundațiunea „I. V. Socec”, București, 1907; Simbolismul. Ch. Baudelaire. Pesimismul d-nei Ackerman sau Influența materialismului asupra literaturii, Craiova, 1912; Din cugetările lui Goethe ca filosof și ca om de știință, Cluj, 1912; Istoria vieții lui Arthur Schopenhauer, cu o scurtă privire asupra filosofiei lui, Craiova, f.a. Traduceri: Vergiliu, Bucolicele și
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
j. Gorj), poet și eseist. Urmează Facultatea de Filologie, secția română-franceză, la Universitatea „Babeș- Bolyai” din Cluj-Napoca și obține doctoratul cu o teză despre G. Bacovia. Temele centrale din volumul de debut al lui T., Exerciții de adorație (1989), sunt pesimismul ontologic („Lumea nu urmează / Legământul vieții; / Ci își traversează tăcerea / Înjumătățind Creația. Numai eu îmi scriu mie însumi / Scrisori de consolare”), obsesia morții și a solitudinii („Există dintotdeauna o palmă singură / Care închide cele două palme / Și sămânța nu mai
TAMARIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290043_a_291372]
-
demoralizări. Este explicabil de ce multe programe ale Occcidentului adresate țărilor cronic subdezvoltate s-au centrat pe o abordare „de jos în sus”: sprijinirea comunităților locale în scopul de a se dezvolta prin mobilizarea resurselor interne. Această strategie conține tacit un pesimism cronic. Ea nu are în vedere nici „așteptarea” ca economia de piață națională, integrată în economia mondială, să reprezinte o sursă sigură a dezvoltării și nici reforme structurale „de sus în jos”. În ceea ce privește această ultimă variantă, experiența câtorva decenii a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]