477 matches
-
el nici nu amintea măcar de o posibilă „transfuzie românească”, indiferent de dimensiuni, dincolo de Ocean. În 1928 Însă, René Gonnard enumera România, alături de Spania, Portugalia, Norvegia, Suedia și Grecia, printre țările care furnizau imigranți, precizînd chiar că „les Roumains (de la petite Roumanie) arrivaint avant la guerre, aux États-Unis, au nombre de près d’une dizaine de milliers par an”. Cifra nu era mare, În comparație cu mișcările de populație din alte zone, dar acest transfer uman era constant și lipsit de complicații pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
début de son existence, le nouveau parti libéral s'est déclaré fidèle au système d'alliances de la Roumanie, exprimant le désir de conserver le cadre international validé par la Société des Nations. Les Géorgistes ont apprécié positivement l'intention de la Petite Entente de transformer cette alliance dans un organisme qui affirme une seule position pour les trois pays membres. Pourtant, ils ont considéré que les engagements assumés par les Etats Membres désavantageaient quelquefois l'économie roumaine. Pendant les négociations entre la
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Ca prin farmec gura, în loc să li se întindă în semn de mulțumire voioasă sau să se crispeze într-un rictus neliniștit, se rotunjea grațios. Astfel tot chipul le rămânea transfigurat. Sprâncenele li se arcuiau ușor, ovalul feței se alungea. Spuneau „petite pomme” și o undă de fericire îndepărtată, de vis, le voala privirea, trăsăturile, lăsând să plutească pe clișeu lumina palidă a zilelor de demult. O astfel de vrajă fotografică cucerise încrederea celor mai felurite femei. A rudei noastre de la Moscova
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
A rudei noastre de la Moscova, de pildă, de pe singura fotografie colorată din albumele noastre. Căsătorită cu un diplomat, ea vorbea fără să-și descleșteze dinții și ofta de plictiseală deja înainte de a te asculta. Dar în fotografie deslușeam imediat efectul „petite pomme”. Îi vedeam nimbul pe chipul unei provinciale șterse, vreo mătușă anonimă, căreia nu i se pomenea numele decât când se vorbea despre femeile rămase fără soț după măcelul din ultimul război. Chiar și Glașa, singura țărancă din familia noastră
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
în puținele poze care ne rămăseseră de la ea, acel zâmbet miraculos. Mai era, în fine, un roi de tinere verișoare care-și umflau buzele încercând să țină în loc, preț de câteva interminabile clipe de pozat, acel trecător farmec franțuzesc. Murmurând „petite pomme”, încă mai credeau că viața ce avea să vină va fi urzită numai din asemenea clipe de grație... Perindarea aceea de priviri și de chipuri era curmată din când în când de figura unei femei cu trăsături regulate și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
aceea de priviri și de chipuri era curmată din când în când de figura unei femei cu trăsături regulate și fine, cu ochi mari, gri. Mai întâi tânără, în albumele mai vechi, cu zâmbetul pătruns de vraja misterioasă a lui „petite pomme”. Apoi, cu vârsta, în albumele din ce în ce mai noi și mai apropiate de vremurile noastre, expresia aceea se estompa, nuanțându-se cu un văl de melancolie și de simplitate. Femeia aceea, franțuzoaica aceea rătăcită în imensitatea înzăpezită a Rusiei, era cea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
franțuzoaica aceea rătăcită în imensitatea înzăpezită a Rusiei, era cea care le învățase pe celelalte cuvântul care te face frumoasă. Bunica mea din partea mamei... Se născuse în Franța, la începutul secolului, în familia lui Norbert și Albertine Lemonnier. Taina acelui „petite pomme” a fost probabil prima legendă care ne-a încântat copilăria. Și, totodată, unul dintre primele cuvinte din această limbă pe care mama o numea glumind - „limba ta strămaternă”. Într-o zi am dat de o fotografie pe care n-
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
un crâmpei: unica fotografie de nuntă (toate celelalte în care apărea bunicul aveau să fie confiscate la arestarea lui): chipurile lor, aplecate ușor unul spre celălalt, iar pe buzele Charlottei, incredibil de tânără și de frumoasă, unda surâzătoare a lui „petite pomme”... De altfel, în acele lungi istorisiri nocturne, nu era totul clar întotdeauna pentru urechile mele de copil. Nesăbuința tatălui Charlottei, de pildă... Medicul acela respectabil și bogat află într-o bună zi, de la unul dintre pacienții lui, înalt funcționar
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Din mers, mă uitam din când în când la fotografia femeii în pufoaică. De-acum înțelegeam ce dădea trăsăturilor ei o asemănare îndepărtată cu personajele din albumele familiei mele adoptive. Era un zâmbet ușor, ivit grație formulei magice a Charlottei - „petite pomme”! Da, femeia fotografiată lângă gardul unui lagăr rostise cu siguranță, în sinea ei, silabele acelea enigmatice... Mă opream o secundă, îi priveam ochii. „Va trebui să mă obișnuiesc cu ideea că femeia aceasta, mai tânără decât mine, este mama
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și suitele) GLOUCESTER: Sînt Franța și Burgundia, nalt stăpîn. LEAR: Lord de Burgundia, Noi ție-ntîi vorbim, care cu-ăst Domn Ai fost rival la fiica noastră. Cît de mic Vei cere preț de zestre, ca s-o iei, Ori încetezi petitul? BURGUNDIA: Maiestate, Nu cer mai mult decît ați oferit, Si nu dați mai puțin. LEAR: Right noble Burgundy, When she was dear to uș, we did hold her șo; But now her price is fallen. Șir, there she stands. If
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
nici o zeitate nu-i asigură protecție de-a lungul peregrinărilor: „tu avais une déesse à ton côté, Ulysse” („aveai o zeiță de partea ta, Ulise”); iar Itaca lui are doar rusticitatea modelului, nicidecum valoarea sa simbolică: „je viens d’une petite ville blanche où pissaient les vaches” („vin dintr-un târgușor alb unde se pișau vaci” (V). Poetul devine vocea unei omeniri în căutare de casă, a acelora al căror „hohot de plâns face înconjurul lumii” (VIII), în așteptarea cântecului ucigător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
et de développer la presse catholique roumaine dans la première moitié du XXe siècle, suivant le modèle occidental, (beaucoup d'eux étant des initiative venues de Vatican, avec une financement externe), on a réussi à accomplir cette chose dans une petite mesure à cause de nombreux obstacles; pourtant, on considère que la raison principale a été l'incapacité de collaboration entre les diverses autorités hiérarchiques sur le territoire de la Roumanie, qui, comme on a déjà mentionné, représentaient des rites, des groups
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
stranie a formei și calității foarte diferite a lucrărilor adunate de-a lungul unei vieți întregi. 109 Relatări făcute autorului de către familia profesorului Iorga 110 Șeicaru, op. cit., p. 76-77. Lucrarea a apărut în limba franceză sub titlul Brève histoire de la Petite Arménie, Paris, 1930. 111 Ibidem 112 Theodorescu, op. cit., p. 266 113 Familia Iorga i-a permis cu amabilitate autorului accesul la arhivele familiei, unde a copiat material privind activitățile lui Iorga în anul 1928 114 O viață de om așa cum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
d'étrangeté, qui șont surtout de nature culturelle, dans son texte-traduction : le syntagme " la grande cuisine ", est traduit par " bucătăria cea mare " (à remarquer que, à la différence de la Normandie, dans leș maisons des villageois roumains la cuisine est assez petite) ; le " cidre jaune " (le cidre est une boisson alcoolique traditionnelle française, peu familière au lecteur roumain), est traduit littéralement (" cidrul galben "), tandis que le syntagme " leș grands verres " est traduit par " paharele mari ". La difficulté de traduction la plus importante
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
en métaphore.786 De cet ouvrage autobiographique on apprend que la famille avait un notable degré de culture.787 La maison où le poète a passé l'enfance est décrite également : " La maison paternelle de Lancrăm, village situé entre la petite ville de Sebeș-Alba et la Cité de Bălgrad (Alba-Iulia), était un vieux bâtiment, assez massif, ressemblant aux autres maisons environnantes. "788 Le village natal, évoqué en tânt que topos privilégié, acquiert, dans l'œuvre littéraire et philosophique de Blaga, des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
du Seuil, Paris, 1968 (leș poèmes de Blaga, traduits par Claude Sernet, ont été repris dans le recueil Lucian Blaga, Poeme alese/Poèmes choisis, volume collectif, préface par Eugen Simion, Éditions Grâi și Suflet, Bucarest, 1998, que nous citons ci-dessus.) → Petite anthologie de la poésie roumaine moderne, édition bilingue roumaine-française, Travaux du séminaire " Mihai Eminescu " de l'Université de Provence, sous la direction de Valeriu Rusu, anthologie, préface et présentation de Valeriu Rusu, Éditions Minerva, Bucarest, 1975 (leș poèmes de Blaga, traduits
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
en viendrait presque à imaginer que la Roumanie est une province éloignée et un peu oubliée de notre beau pays ! Îl convenait donc de contribuer à battre en brèche cette image fausse d'une Roumanie qui ne serait qu'une petite sœur latine, sans identité autre que să latinité. Et pour cela, porter à la connaissance du public français et francophone l'existence d'une littérature de langue roumaine qui a toute să place dans le panthéon de la littérature mondiale.1231
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Sernet provient de l'Anthologie de la poésie roumaine, sous la direction d'Alain Bosquet, parue aux Éditions du Seuil à Paris en 1968, tandis que leș versions dues à Mireille Bonnet et à Alain Caumette ont été publiées dans la Petite anthologie de la poésie roumaine moderne, anthologie bilingue roumaine-française, sous la direction de Valeriu Rusu, préface et présentation de Valeriu Rusu, Éditions Minerva, Bucarest, 1975, qui est le résultat des travaux du séminaire " Mihai Eminescu " de l'Université de Provence. Leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
papillonne [...]. (L'âme du village) (Loubière, 2003 : 41) On peut constater que le changement de ponctuation opéré par Sanda Stolojan entraîne aussi une perte au niveau de la signifiance du texte de départ : le poète s'adresse en effet à une petite fille ; îl lui fait découvrir le village, une sorte de " centrus mundi " où est née l'éternité. Son discours est, par conséquent, caractérisé par une oralité prononcée : remplacer le verbe " regarder " à l'impératif par la tournure plus neutre (" le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
écarts majeurs de la tonalité du texte d'origine, comme dans la traduction ci-dessous : Copilo, pune-ți mâinile pe genunchii mei. (Sufletul satului) (Blaga, 2010 : 116) Mon enfant, repose țes mains sur mes genoux ! (L'âme du village) (Romanescu, 1998 : 82) Petite, mets țes mains sur mes genoux. (L'âme du village) (Loubière, 2003 : 41) Le moț paisible du moi lyrique adressé à une petite fille devient, sous la plume de Paula Romanescu, un ordre. Nous avons identifié dans cette version des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
2010 : 116) Mon enfant, repose țes mains sur mes genoux ! (L'âme du village) (Romanescu, 1998 : 82) Petite, mets țes mains sur mes genoux. (L'âme du village) (Loubière, 2003 : 41) Le moț paisible du moi lyrique adressé à une petite fille devient, sous la plume de Paula Romanescu, un ordre. Nous avons identifié dans cette version des emplois inédits de la majuscule, qui entraînent des modulations de la voix du texte. Par exemple, dans la traduction du poème Vreau să joc ! (Je
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Cette solution facilite la lecture et, en plus, offre au public cible un indice sur le folklore roumain.1570 Leș éléments qui individualisent le relief roumain șont parfois adaptés à la langue cible. Par exemple, le régionalisme " muncel " (littéralement : " colline ", " petite montagne ") est traduit par " le puy " (Trezire/Réveil) (Miclău, 1978 : 411). Par contre, le syntagme " țara de sus ", qui fait allusion à la Bucovine, région historique qui se situe au nord de la Moldavie, est traduit par " le nord du pays
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
flammes de laine " (Annonciation) (Loubière, 2003 : 63). La traduction des pièces de la maison populaire roumaine est parfois difficile à căușe du manque de correspondance entre leș langues. Par exemple, îl n'y a pas d'équivalent pour le substantif " tinda " (petite pièce située à l'entrée des maisons paysannes). Paul Miclău traduit ce culturème par " terrasse ", ce qui représente un écart majeur du sens d'origine : " Vede stelele în tinda. " " [...] voyant leș étoiles à la terrasse. " (Insomnii/Insomnies) (Miclău, 1978 : 583
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traducteurs : " mă chère " (Cresc amintirile/Leș souvenirs grandissent) (Miclău, 1978 : 167) ; " mă chère enfant " (Primăvară/Printemps) (Miclău, 1978 : 181) ; " mă chère enfant " (Sufletul satului/L'âme du village) (Miclău, 1978 : 281) ; " fillette " (L'âme du village) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 149) ; " mă petite " (L'âme du village) (Villard, 2009 : 83). Par leurs choix traductifs, Paul Miclău et Paul Villard ajoutent une note d'affectivité au texte traduit. Pourtant, leș poèmes de départ ne présentent pas un langage trop affectif. " tu crengi ai, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Paris ; contient 8 poèmes de Lucian Blaga traduits par Virgil Ierunca. Lucian Blaga " Le Grand Passage ", suivi de Nichita Stănescu " Une vision des sentiments ", Autres Temps, Marseille, 2003. Lucian Blaga 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, Éditions Helicon, Timișoara, 1995. Petite anthologie de la poésie roumaine moderne, édition bilingue roumaine-française, Travaux du séminaire " Mihai Eminescu " de l'Université de Provence, sous la direction de Valeriu Rusu, anthologie, préface et présentation de Valeriu Rusu, Éditions Minerva, Bucarest, 1975. Poètes roumains contemporains, anthologie réalisée
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]